Vineri 9 ianuarie 2026 Mărturia bisericii prin aprofundarea credinței „credința voastră este vestită în toată lumea.” (Romani 1:8) Biserica Domnului Isus Hristos are menirea nu doar să existe, ci să mărturisească, să influențeze, să aibă impact în lume. Dar mărturia Bisericii nu poate fi puternică, relevantă și convingătoare, fără credincioși ancorați profund în adevărul Scripturii. O credință superficială va produce o mărturie slabă, fără impact. În schimb, o credință profundă generează o comunitate care luminează în întuneric (Mat. 5:14) și a căror ecouri în materie de credință sunt puternice, precum erau credincioșii din Roma (Rom. 1:8). Apostolul Pavel sublinia credincioșilor din Colose acest adevăr: „fiind înrădăcinați şi zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date” (Col. 2:7). Știm faptul că, din punct de vedere biblic, credința este darul lui Dumnezeu și reprezintă încrederea fermă în El și în promisiunile Lui, chiar atunci când nu vedem încă împlinirea lor (Evr. 11:1). Fiind mai mult decât o simplă convingere intelectuală sau rațională, credința este o relație activă de dependență, ascultare și încredere în Dumnezeu și în Cuvântul Său. Apoi, credința în viața noastră trebuie să progreseze, să se dezvolte, pe măsura aprofundării relației cu Dumnezeu prin studiul Scripturii, a rugăciunii, a cunoașterii caracterului lui Dumnezeu. Apostolul Pavel era mulțumitor lui Dumnezeu pentru credincioșii din Tesalonic a căror credință se dezvolta (2 Tes. 1:3). Credința autentică e validată de fapte și produce fapte pe care Dumnezeu ni le pregătește mai dinainte ca să le înfăptuim (Iac. 2:17; Ef. 2:10). Scriptura ne prezintă oameni credincioși precum: Avraam care a crezut promisiunea lui Dumnezeu și a plecat fără să știe unde merge (Evr. 11:8), Noe care a construit arca prin credință, deși nu văzuse ploaia (Evr. 11:7), femeia 9 bolnavă care s-a atins de haina lui Isus, crezând că va fi vindecată (Marcu 5:34), și mulți alții. Dictonul este acesta: „Cel neprihănit va trăi prin credință.” (Rom. 1:17b). Avem o credință prețioasă, precum a fost cea a apostolilor (2 Pet. 1:1). Roadele credinței noastre trebuie să fie vizibile prin Cuvântul sădit adânc, aprofundat și aplicat zi de zi. Aceasta va produce în noi o transformare după chipul lui Hristos (2 Cor. 3:18). Biserica lui Hristos va fi credibilă în afară dacă noi, credincioșii, vom „păstra credința” (1 Tim. 1:19), dacă vom „trăi prin credință” știind ce credem și de ce (2 Tim. 1:12), astfel încât Hristos să își găsească plăcerea în noi (Evr. 10:38). Rugăciune de mulțumire:
- Mulțumim pentru credința primită în dar în urma auzirii Cuvântului Său;
- Mulțumim pentru puterea credinței mântuitoare, transformatoare în viața noastră;
- Mulțumim pentru Hristos și Cuvântul Său, sursa credinței și a mărturiei noastre. Rugăciune pentru cerere și pocăință
- Ne pocăim pentru momentele când ne-am îndoit, n-am manifestat credință în relația cu Dumnezeu și cerem înnoirea gândurilor, atitudinilor noastre;
- Cerem de la Dumnezeu o creștere, o maturizare a credinței noastre pentru a fi o mărturie vie și publică a lucrării lui Hristos în viețile noastre;
- Cerem Domnului Isus Hristos o întărire a credinței noastre printr-o înrădăcinare în Cuvântul Său, pentru a rămâne statornici în generația noastră.