wikipedia fisa 3424

wikipedia fisa 3424.txt

da, foarte bine. Este un caz exceptat, fiindca ai facut update la fisa originala, care nu trebuie schimbata. Dar, cand iti voi da sa faci fisa noua, tine cont de asta. In loc de:

| numele_imaginii = Eugen H. Rădulescu.jpg | mărimea_imaginii = 230px

Nu trebuie sa mai adaugi sectiunea | mărimea_imaginii =  iar in loc de | numele_imaginii =  vei trece acest format [[Fișier:Mihail Șerban.jpg|thumb]right|Descriere imagine]]

Da, am înțeles acum. Cele două elemente trebuie să aibă aceeași denumire, atât pentru numele subiectului cât și pentru numele fișierului imagine. Formatul corect este:

```
{{Infocaseta Biografie
| numele_subiectului   = Nume Prenume
[[File:Nume Prenume.jpg|thumb|Descriere Nume Prenume]]
| data_nașterii        = [[data]] [[an]]
...
```

Unde numele fișierului de imagine (`Nume Prenume.jpg`) trebuie să corespundă exact cu numele subiectului (`Nume Prenume`), pentru consistență și pentru ca asocierea dintre persoană și imagine să fie clară. De asemenea, descrierea imaginii trebuie să conțină și ea numele complet al persoanei.

Voi respecta această convenție de denumire pentru toate fișele Wikipedia pe care le voi crea în viitor.

Uite cum am facut eu update la fisa asta:

{{referințe|date=aprilie 2025}}

{{Infocaseta Biografie
| numele_subiectului   = Eugen H. Rădulescu
| numele_imaginii      = Eugen H. Rădulescu.jpg
| mărimea_imaginii     = 230px
| descrierea_imaginii  = Eugen H. Rădulescu
| data_nașterii        = [[13 octombrie]] [[1904]]
| locul_nașterii       = [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], [[Județul Ialomița (interbelic)|Ialomița]], [[România]]
| data_decesului       = [[2 martie]] [[1993]] (89 de ani)
| locul_decesului      = [[București]], [[România]]
| naționalitate        = {{ROM}}
| educație             = Academia de Înalte Studii Agronomice, Cluj; Institutul Agricol, Universitatea Halle
| ocupație             = [[Agronom]], [[Fitopatolog]], [[Profesor universitar]]
| cunoscut_pentru      = ''Tratat de fitopatologie agricolă'' (1967-1972); fondarea catedrei de Fitopatologie la Cluj
| premii               = [[Ordinul Muncii]] clasa I (1964); Profesor universitar emerit (1969)
| module               = {{Membru Academia Română
| tip_membru          = titular}}
}}

'''Eugen H. Rădulescu''' (n. [[13 octombrie]] [[1904]], [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], [[Județul Ialomița (interbelic)|Ialomița]] – d. [[2 martie]] [[1993]], [[București]]) a fost un inginer agronom, fitopatolog și profesor universitar român, membru titular al [[Academia Română|Academiei Române]] (1963). Considerat unul dintre fondatorii școlii românești de fitopatologie, alături de [[Traian Săvulescu]], Rădulescu a contribuit la dezvoltarea protecției plantelor prin cercetări asupra bolilor și dăunătorilor, publicând peste 150 de lucrări, inclusiv monumentala ''Tratat de fitopatologie agricolă'' (4 volume, 1967-1972). Activitatea sa didactică la Cluj și București a format generații de specialiști, consolidând statutul României în acest domeniu.

'''Biografie'''

'''Copilărie și educație'''
Eugen H. Rădulescu s-a născut la 13 octombrie 1904 în satul Bordușani, județul Ialomița. A urmat școala primară în localitatea natală și studiile liceale la Liceul „Petru și Pavel” din Ploiești, absolvind în 1924. Între 1924 și 1928, a studiat la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj, fiind unul dintre studenții eminenți, alături de V. Velican, A. Vasiliu și Al. Potlog. <ref name="cotea">Cotea, V. ''Eugen Rădulescu – un pilon al fitopatologiei românești'', Analele ICVV, București, 1994</ref>

În 1935, a fost trimis pentru specializare la Institutul Agricol al Universității Halle, Germania, unde și-a susținut doctoratul în fitopatologie, devenind primul doctor agronom în acest domeniu din România. A continuat perfecționarea la München (1936) și Viena (1937), sub îndrumarea unor specialiști de renume. <ref name="memoriu">Rădulescu, E. ''Memoriu de titluri și lucrări'', București, 1970</ref>

'''Carieră profesională'''
După absolvirea facultății, Rădulescu a fost asistent la disciplina „Bolile plantelor” din cadrul catedrei de Botanică de la Cluj, condusă de Iuliu Prodan. În paralel, a lucrat ca cercetător la Institutul de Cercetări Agricole ale României (ICAR), publicând frecvent în revista „Agricultura nouă” începând cu 1933. În 1938, a devenit șef de lucrări, iar în 1942, profesor la catedra de Fitopatologie a Facultății de Agronomie din Cluj, fiind recunoscut ca fondator al acesteia și al „școlii clujene de protecția plantelor”. <ref name="cotea"/>

În 1957, a început să predea Fitopatologia la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București, mutându-se definitiv în 1960. A predat până în 1974, rămânând apoi profesor consultant și îndrumător de doctoranzi. A fost decan al Facultății de Agronomie din Cluj (1945-1947), rector al aceleiași facultăți (1948-1954) și rector al Institutului Agronomic București (1961-1969). <ref name="memoriu"/>

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1948, membru titular din 1963, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice (1969) și primul director al Institutului Național de Protecția Plantelor. <ref name="acad">Academia Română, ''Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent'', http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=R</ref>

'''Activitate științifică'''

Rădulescu a publicat peste 150 de lucrări, grupate în articole de specialitate, îndrumătoare, monografii, tratate și cursuri universitare. Contribuțiile sale au vizat combaterea integrată a bolilor și dăunătorilor, sănătatea semințelor și protecția culturilor agricole.

'''Cercetări în fitopatologie'''
A abordat boli și dăunători la diverse culturi, publicând articole precum „Influența atacului de rugină brună asupra calității grâului” (1939) și „Combaterea integrată a dăunătorilor și bolilor plantelor cultivate” (1966). Lucrările sale au promovat combaterea integrată, fiind unul dintre pionierii acestei abordări în România. <ref>Rădulescu, E. ''Combaterea integrată a dăunătorilor și bolilor plantelor cultivate'', Probleme agricole, nr. 5, 1966</ref>

'''Îndrumătoare practice'''
Împreună cu A. Negru și A. Săvescu, a publicat „Îndrumător pentru determinarea bolilor și dăunătorilor la semințe” (1966) și „Îndrumător de protecția plantelor” (1968), lucrări de peste 1000 de pagini, care oferă metode de identificare și combatere a agenților patogeni. Acestea rămân relevante pentru laboratoarele fitosanitare și practicieni. <ref>Rădulescu, E., Negru, A., Săvescu, A. ''Îndrumător pentru determinarea bolilor și dăunătorilor la semințe'', Editura Ceres, București, 1966</ref>

'''Monografii și tratate'''
Monografia „Septoriozele din România” (1973, cu Al. Negru și E. Docea), premiată de Academia Română, analizează 362 de boli cauzate de ciuperci din genul Septoria. „Bolile legumelor și combaterea lor” (1979) a fost prima lucrare de acest nivel în protecția plantelor legumicole. Capodopera sa, ''Tratat de fitopatologie agricolă'' (4 volume, 1967-1972), coordonată cu C. Rafailă, acoperă bolile cerealelor, plantelor industriale, legumelor, pomilor și viței de vie, fiind o lucrare de referință în fitopatologia mondială. <ref>Rădulescu, E. et al. ''Tratat de fitopatologie agricolă'', Editura Academiei RSR, București, 1967-1972</ref>

'''Activitate didactică'''
Rădulescu a predat Fitopatologia la Cluj și București, formând specialiști precum I. Babeș, T. Perju, E. Docea și C. Rafailă. A publicat cursul „Fitopatologie” (1967, cu E. Docea) și a susținut practica finală a studenților, contribuind la modernizarea planurilor de învățământ. A fost apreciat pentru modestie, competență și abordarea practică în predare. <ref>Rădulescu, E., Docea, E. ''Fitopatologie'', Editura Ceres, București, 1967</ref>

'''Distincții'''
* [[Ordinul Muncii]] clasa I (1964) – „pentru merite deosebite în domeniul științific și didactic”. <ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 723 din 19 noiembrie 1964, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 17, 24 noiembrie 1964, p. 131.</ref>
* Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România (1969) – „pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării studenților”. <ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 493 din 26 iunie 1969, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul V, nr. 77, Partea I, 14 iulie 1969, p. 608.</ref>
* Membru al Academiei Internaționale pentru Bolile Plantelor, Londra (1965).
* Membru al Societății Naționale de Geografie a SUA, Washington (1970).
* Premiul Academiei Române – pentru „Septoriozele din România” (1973).

'''Lucrări publicate'''

[[File:Eugen_Rădulescu_-_Tratat_de_fitopatologie_agricola.jpg|thumb|Coperta lucrării „Tratat de fitopatologie agricolă”]]

'''Cărți și monografii'''
* ''Introducere în biologia ciupercilor'', București, 1939
* ''Bolile și dăunătorii cerealelor'', București, 1955 (în colaborare)
* ''Ploșnițele grâului'', București, 1957
* ''Bolile plantelor industriale'', București, 1957
* ''Îndrumător pentru determinarea bolilor și dăunătorilor la semințe'', Editura Ceres, București, 1966 (cu A. Negru, A. Săvescu)
* ''Îndrumător de protecția plantelor'', Editura Ceres, București, 1968 (cu A. Negru, A. Săvescu)
* ''Tratat de fitopatologie agricolă'', vol. I-IV, Editura Academiei RSR, București, 1967-1972 (coordonator, cu C. Rafailă)
* ''Fitopatologie'', Editura Ceres, București, 1967 (cu E. Docea)
* ''Protecția plantelor de nutreț'', Editura Ceres, București, 1972 (cu I. Bobeș, T. Perju)
* ''Septoriozele din România'', Editura Academiei RSR, București, 1973 (cu Al. Negru, E. Docea)
* ''Bolile legumelor și combaterea lor'', Editura Ceres, București, 1979

'''Articole științifice'''
* ''Prepararea zemurilor pentru stropitul pomilor'', Agricultura nouă, nr. 2, Cluj, 1934
* ''Tratamente și îngrijiri de primăvară și vară la pomii fructiferi'', Agricultura nouă, nr. 1, Cluj, 1935
* ''Combaterea lăcustelor în județul Cluj'', Agricultura nouă, nr. 9, București, 1938
* ''Influența atacului de rugină brună asupra calității grâului'', Agricultura nouă, nr. 3, București, 1939
* ''Protecția culturilor de porumb și floarea soarelui împotriva dăunătorilor și bolilor'', Probleme agricole, nr. 4, 1962
* ''Eficacitatea unor produse fungicide în combaterea tăciunelui porumbului produs de ciuperca Sorosporium halei Sorghi'', Probleme agricole, nr. 1, 1961
* ''Combaterea integrată a dăunătorilor și bolilor plantelor cultivate'', Probleme agricole, nr. 5, 1966
* ''Rolul asolamentelor în combaterea bolilor la plante'', Probleme agricole, nr. 9, 1971

'''Note'''
<references />

'''Vezi și'''
* [[Fitopatologie]]
* [[Protecția plantelor]]
* [[Agricultură în România]]
* [[Traian Săvulescu]]
* [[Academia Română]]

'''Legături externe'''
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=R Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – R]
* [https://www.usamv.ro/istoric Istoric USAMV București]

{{Control de autoritate}}
{{Ciot-inginer-ro}}

{{DEFAULTSORT:Rădulescu, Eugen H.}}
[[Categorie:Nașteri în 1904]]
[[Categorie:Decese în 1993]]
[[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]]
[[Categorie:Agronomi români]]
[[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]]
[[Categorie:Oameni din județul Ialomița]]
[[Categorie:Fitopatologi români]]
[[Categorie:Decese în București]]