me-suzy · July 31, 2023 20:40
diff --git a/gistfile1.txt b/gistfile1.txt
 REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVAțAMÎNTULUI



 I



 ADMITEREA

 ÎN

 ÎNVĂȚĂM1NTUL

 SUPERIOR

 -w*"	>	.	·	·	4.

 ·*	,·**.·' · . ·

 • - / ·

 < -

 ’·' ■4 S5

 ;i ■ · ’





 ' . . -Í .

 1976

 ■> .·

 ». · · · rs \











 FDITATĂ DE „FORUM"

 REVISTA- ÎNVĂJĂMINTULUI SUPERIOR



 ■ CUPRINS

 I. Rețeaua instituțiilor de învilțănunt superior .	.	.

 ÎL Organizarea și desfășurarea concursului de admitere IIL Disciplinele pentru concursul de admitere IV. Programele disciplinelor pentru concursul de

 admitere

 20

 literatura romana literatura maghiară

 științific politică

 Limba și

 Limba și

 Filozofie

 Socialism

 Economie

 Matematică.....................

 Elemente de analiză matematică

 Fizică .....

 Chimie ....

 Biologie generală .

 Botanică .	.

 Zoologie	.	.' . V

 Anatomia și fiziologia Psihologie

 Geografia Republicii Socialiste România Geografia

 Geografie

 Istoria

 Istoria

 Limba

 Limba

 Limba

 Limbă

 Limba

 Limba

 Limba latină

 Desen .	. ·■

 omului .

 economică generală . elemente ele geologie .

 ··· · ·' * ·· f a Í

 ♦	· I ·	· j · μ *	*

 modernă și contemporană

 României universală engleză franceză germană

 w	r

 rasa spaniolă italiană

 V



 Programe pentru probele de concurs Centrale, Stații și rețele electrice Cazane și turbine . .

 Mașini. și instalații hidropneumatice Exploatări miniere .	.	.	.	.

 Topografie generală și minieră . Mașini ; miniere și transport minier Forșjul sondelor ...... Mașini șL utilaje de foraj Utilaje și procese tehnologice în siderurgie..............................

 Deformarea plastică a metalelor și aliajelor neferoase .	.	;

 Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor din metalurgia neferoaselor Utilaje și procese tehnologice în industria ceramică și refractară . Acționari electromecanice ..................................

 Echipamente telefonice și telegrafice de curenți purtători .

 Electronică Tehnologia Tehnologia Utilajul și Tehnologia Telmolpgia Utilaje și instalații în industria chimică .

 E X p 1 o a ta rea, î. η tre ți n e re a Explp^tare<a, întreținerea refractara ,	.	.	,

 Exploatarea, iπ treținerea tntreți nei ea și repa rar ем Tehnologia mecanicii fine și opticii Utilaje de construcții .	.	.	.

 la conservatoarele

 mu zi ea

 industrială..............................*

 fabricării mașinilor și aparatelor electrice . . construcțiilor de mașini ·.	...............

 tehnologia asamblării și montajului....................

 fabricării motoarelor, automobilelor și tractoarelor . fabricării navei și montării mecanismelor .

 și repararea utilajelor siderurgice și i4?pararea utilajelor din industria

 și repararea navelor și instalațiilor utilajelor din industria alimentară

 ceramică

 portuare

 43

 44

 45

 46

 56

 83

 84

 84

 85

 85

 86

 86

 88

 88

 89

 89

 90

 91

 92

 96

 97

 98

 99

 101

 102

 103

 Utilajul și	metalurgia metalelor	neferoase	.	.	.	з

 Utilajul și	tehnologia turnării și	prelucrării	la	cald	.	.

 Mașini și utilaje în industria ușoară ..... з Mașini și	utilaje în industria lemnului .	.	.

 Utilaje în	industria materialelor	de construcții	.

 Tehnologia prelucrării și chimizării țițeiului și gazelor . Automatizări în industria chimică ...... Tehnologia chimică organică.............................  *

 Tehnologia chimică anorganică .	.	.	.

 Tehnologia celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale .

 Utilaje și instalații în rafinării .	. ’ .	.	.	, .	·	‘ ·

 Tehnologia condiționării și livrării produselor petrochimice

 Tehnologia lianților și azbocimentului	.	·	■ (	·

 Construcții \ și tehnologia lucrărilor de, construcții	.	.

 Instalații tehnico-sanitare și de gaze .	.	.	.	.

 Construcții de clădiri	................... ·

 Tehnologia fabricării mobilei și binalelor .... Tehnologia exploatărilor forestiere .

 Tehnologia filaturii .	.	.	.	·	.

 Tehnologia’ țesător iei .	.	.	.	.	.

 Telmo logia tricotajelor	.	.	.	"	.

 Tehnologia confecțiilor din țesături și tricoturi . з

 Tehnologia finisării produselor textile :	. .

 Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori ..

 Tehnologia prelucrării cauciucului și a maselor plastice»

 Biochimia produselor alimentare .... Tehnologia industriei extractive .... Tehnologia industriei fermentative .... Tehnologia produselor culinare românești \ Tehnologia prelucrării cărnii și a laptelui . Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor . Prelucrarea peștelui .	.	.	.	.	.	.

 Tehnologia morăritului șî a produselor de panificație . Instalații de centralizare electrodinámica .	.	. z . ' .

 Telefonie automată cu apel selectiv și telegrafie . întreținerea și repararea autovehiculelor.................

 Repararea vagoanelor ,. Repararea locomotivelor . Vehicule de transport în comun. Drumuri........................;

 Tehnica măsurării lungimilor, suprafețelor, unghiurilor și timpului îmbunătățiri funciare .	.	.	.	. v .	.' .	...

 Topografie . . ...........................................

 Tractoare, exploatarea și repararea lor..............................

 Cultura pădurilor.....................................>. ' .	;	.	.

 Agrofitotehnie......................................................

 Horticultura .	.	. /....................■	.	.	.	.	.

 Patologie veterinară ..........	5	.	.

 Zootehnie..........................  .	.	.. ......................

 Circulația bănească, creditul și tehnica bancară >..................

 Contabilitate teoretică....................................	.	.

 Statistică teoretică Comerț exterior .

 Merceologia produselor industriale................

 Bazele programării calculatoarelor ..... Organizarea întreprinderilor industriale Conducerea și organizarea administrației locale . Drept . i . ................................

 ' Biochimia medico-sani tară........................

 Tehnica protezelor mobile și fixe .	.	.	>

 Pedagogie generală

 104

 105

 106

 108

 ПО

 112

 ИЗ

 114

 116

 118

 119

 120

 124

 ' 126

 127

 128

 129

 131

 132

 133

 134

 136

 137

 139

 139

 139

 140

 141

 141

 146

 146

 148

 149

 149

 150

 152

 153

 154

 156

 159 '

 I. REȚEAUA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR

 ■ INSTITUTUL POLITEHNIC

 „GHEORGHE GHEORGHlU-DEr DIN BUCUREȘTI

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 37.20.55

 FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 31.14.81

 Specializările : Electrotehnică (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Mașini și aparate electrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Mașini și aparate electrice (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE ENERGETICA

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 31.67.92

 Specializările : Energetică (ingineri, cursuri de zi — ’5 ani) ; Rețele electrice, Centrale termoelectrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Rețele electrice — funcționează la întreprinderea de distribuirea energiei electrice-București, Centrale termoelectrice — funcționează la întreprinderea Electrocentrale-București (subingineri, cursuri serale — 4 ani)

 FACULTATEA DE AUTOMATICA

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 31.75.91

 Specializările : Automatizări și calculatoare (ingineri, cursuri de zi matizan industriale (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII

 Calea Griviței nr. 132 ; tel. 50.23.94

 Specializările : Electronică și telecomunicații (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) * Electronică, Telefonie-telegrafie (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) : Electronică, Telefonie-telegrafie *— funcționează la întreprinderea „Teleconstrucția“-București (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE MECANICA

 Splaiul Independenței nr. 313 ; teL 3L3S.94

 Specializările : Mașini termice, Mașini hidraulice și Utilaj tehnologic (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ;

 Utilaj pentru industria materialelor de construcții, cursuri de zi -și petrochimic

 o ani) ; Auto

 pneumatice, Mecanică fină, Utilaj chimic și petrochimic, Mecanică fină (subingineri

 - 3 ani) ; Utilaj chimic și petrochimic, Mecanică fină, Utilaj chimic . , г x — funcționează la Combinatul chimic-Făgăraș, Utilaj pentru industria materialelor de construcții — funcționează la întreprinderea de utilaje Șl piese de schimb-București, Utilaj pentru industria materialelor de construcții — funcționează la Fabrica de geamuri-Buzău (subingineri, cursuri serale — 4 ani). FACULTATEA ÚE AERONAVE

 Calea Griviței nr. 132; tel. 50.21.37 Specializarea : Aeronave (ingineri, cursuri de zi — 5 ani).

 FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLA

 - Calea Griviței nr. 132 ; tel. 50.20.26

 nului

 MECANICA AGRICOLA \

 ^ecan!că z?^TC01ă (insineri, cursuri de zi—5 ani); Industrializarea lem-ului funcționează la C.P.L. „Piper a‘-București (subingineri, cursuri serale—4 ani).

 FACULTATEA DE TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

 Splaiul Independenței nr. 313; tel. 31.05.54

 Specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini-unelte (ingineri.

 ClS ZI : 1 r /*>**%*\ · ПЛл1л.^л1 л -	x -- -4.^ i _ _ι

 3 ani ; Tehnologia construcțiilor de mașini (subingineri,

 FACULTATEA DE METALURGIE

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 37.20.55/58G

 Specializările : Metalurgie extractivă, Turnătorie, Prelucrări metalurgice

 cursuri de zi — 5 ani) ; Turnătorie, Deformări plastice și tratamente termice . (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Turnătorie, Deformări plastice și tratamente termice, Metalurgie neferoasă — funcționează la Uzina de aluminiu-Slatina (subingineri, cursuri serale,— 4 4 ani).	4

 Tehn®,oei®..cons.truc<i4°Ț de mașini (subingineri, cursuri

 j cursuri serale — 4

 cursuri de zi — ani).

 (ingineri,



 FACULTATEA DE TRANSPORTURI

 Splaiul Independenței nr. 313 ; tel. 31.57.61

 Specializările : Autovehicule rutiere, Material rulant de cale ferată, Tehnologia transporturilor și telecomenzi feroviare (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Automobile (subingineri, cursuri de zi. — 3 ani) ; Automobile, Material rulant de calc ferată — funcționează la întreprinderea mecanică de material rulant „Grivița ro-șie“-București (subingineri, cursuri serale —4 ani).

 INSTITUTUL DE CHIMIE DIN BUCUREȘTI (funcționează în cadrul Institutului politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej’’1’ din București)

 FACULTATEA DE CHIMIE	·

 Splaiul Independenței nr. 87—89 ; tel. 13.34.46

 Specializarea : Chimie (cursuri de zi, 4—5 ani).

 .	·* 4 ·*	/'.λ'.·* Λ'*	\ ,	■	· . λ	.	.	/

 FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA

 Calea Griviței nr. 132 ; tel. 50.64.94

 Specializările : Tehnologie chimică anorganică, Tehnologia silicaților și compușilor oxidici, Tehnologie chimică organică, Tehnologia compușilor macromoleculari (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologie chimică anorganică, Tehnologia materialelor de construcții, Tehnologie chimică organică, Tehnologia maselor plastice (subingineri, cursul de zi — 3 ani) ; Tehnologie chimică anorganică, Tehnologie chimică organică, Tehnologie chimică anorganică — funcționează la Combinatul chimic-Făgăraș, Tehnologie chimică anorganică — funcționează la Combinatul chimic-Rm. Vîlcea, Tehnologie chimică organică — funcționează la Combinatul chimic-Făgăraș, Tehnologia maselor plastice — funcționează la Combinatul petrochimic-Pitești (sub-ingineri, cursuri serale — 4 ani).

 ■ INSTITUTUL POLITEHNIC DIN CLUJ.NAPOCA

 Str. Emil Isae nr. 15 ; tel. 2.56.40

 FACULTATEA DE MECANICA

 Str. Gh. Barițiu nr. 28 ; tel. 2.24.20

 Specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Utilaj tehnolpgic, Mecanică agricolă (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) · Tehnologia construcțiilor de mașini (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Tehnplogia construcțiilor de mașini — funcționează la întreprinderea mecanică-Cugir, Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la întreprinderea ..UNIO“-Satu Marp, Utilaj pentru industria materialelor de construcții — funcționează la întreprinderea de pi-efabricate-Oradea (subingineri, cursuri serale — 4 ani). ·	*

 FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA <	,

 arițiu nr. 26 ; tel. 2.14.70	"

 Specializările : Electrotehnică (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; "Mașini și aparate cursuri de zi — 3 ani) * Rețele electricp — funcționează la întreprinderea de rețele eleetrice-Cluj (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

 Str. Emil Isac nr. 15 ; tel. 2.14.70 ; 2.24.20

 Specializările : Construcții civile, industriale și agricole, Căi ferate, drumuri și poduri (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Arhitectură (conductori arhitecți, cursuri de zi — 3 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole, Instalații pentru construcții (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole, Instalații pentru construcții (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 Str. Gh

 electrice (subingineri,

 ■ INSTITUTUL POLITEHNIC „GHEORGHE ASACHI'* DIN IAȘI Calea 23 August nr. 22 ; tel. 4.01.60

 FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA

 Specializările : Electrotehnică, Energetică, Electronică șl telecomunicații (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; ‘Rețele electrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Rețele electrice — funcționează la I.R.E.-lași (subingineri, cursuri serale — 4 ani).



 FACULTATEA DE MECANICA

 Specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini-unelte, Mașini termice, Mecanică agricolă (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologia construcțiilor de . mașini (subingineri, cursuri de zi

 Utilaj pentru industria

 mașini (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Instalații pentru construcții, Utilaj chimic și petrochimic — funcționează la Combinatul petrochimic-Borzești, Utilaj pentru industria materialelor de construcții — funcționează la întreprinderea de utilaje și piese de schimb -Suceava, Industrializarea lemnului — funcționează la Combinatul de prelucrarea lemnului-Suceava, Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la întreprinderea de rulmenți-Birlad (subingineri, cursuri serale — 4 ani).	,

 FACULTATEA DE CHIMIE ȘI INGINERIE CHIMICA

 Specializările : Tehnologie chimică anorganică, Tehnologie chimică organică, Tehnologia compușilor macromoleculari, Tehnologia celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale, Tehnologia chimică a produselor textile, pielei și înlocuitorilor (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Chimie (cursuri de zi, 4—5 ani) ; Tehnologie chimică anorganică, Tehnologie chimică organică, Tehnologia maselor plastice, Tehnologia materialelor de construcții (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologie chimică anorganică, Tehnologia maselor plastice, Tehnologie chimică organică — funcționează la Combinatul petrochimic-Borzești, Tehnologia maselor plastice — funcționează la Combinatul de fibre sintețice-Săvinești (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII /	.

 Specializările : Construcții civile, industriale și agricole, Căi ferate, drumuri și poduri (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Arhitectură (conductori arhitecți, cursuri ele zi — 3 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole, Drumuri și poduri (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

 Specializările : Construcții hidrotehnice, îmbunătățiri funciare (incineri rnrci.H de zi — 5 ani) ; îmbunătățiri funciare (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).’ 1 FACULTATEA DE TEXTILE

 Specializările: Filatură-țesătorie (ingineri, cursuri de zi — 5 ani] ; Tricotaie-confertii (ingineri, cursuri de zi — 4>/2 ani).	.+J .> +uc«wje-coniecțn

 ■ ·* ã 4 * » J · .. > / 1 < /· - \ ‘

 ■ INSTITÜTUL POLITEHNIC „TRAIAN VUIA*' DIN TIMIȘOARA B-dul 30 Decembrie nr. 2 ; tel. 3.47.93

 FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA

 Piața Horațiu nr. 1 ; tel. 3.79.33	.

 Specializările : Electrotehnică, Energetică, Automatizări și calculatoare, Electronică și telecomunicații (ingineri,< cursuri de zi — 5 ani) ; Mașini și aparate electrice, Rețele

 • electrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani); Rețele electrice — funcționează la întreprinderea de rețele electrice-Timișoara (subingineri, cursuri serale — 4 ani). FACULTATEA DE MECANICA	’	/

 B-dul Mihai Viteazul nr. 1 ; tel. 1.44.80

 Specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini termice, Ațatcrial rulant de cale ferată, Mașini hidraulice și pneumatice (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Tehnologia sudării (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la întreprinderea mecanică-Timișoara, Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la Uzina det vagoane-Arad (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DÈ MECANICA AGRICOLA

 Str. Remus nr. 14 ; tel. 1.49.24

 Specializările : Mecanică agricolă (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Industrializarea lemnului — fpneționează la C.P.L.-Arad (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

 B-dul Republicii nr. 9 ; tel,1.14,47	z

 Specializările : Construcții civile, industriale și agricole, Construcții hidrotehnice, Căi ferate, drumuri și poduri, îmbunătățiri funciare (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Arhitectură (conductori arhițecți, cursuri de zi — 3 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole, îmbunătățiri funciare (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) · Construcții civile, industriale și Agricole (subingineri, cursuri serale ·— 4 ani).

 I

 7

 1

 FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA

 B-dul 30 Decembrie nr. 2 ; tel. 3.47.38

 Specializările : Tehnologie chimică anorganică, Tehnologie chimică organică, Tehnologia compușilor macromoleculari, Tehnologia silicaților și compușilor oxidici (ingineri, cursuri de zi — 5 ani); Tehnologie chimică organică (subingineri, cursuri C \	,.3 .ani) î Tehnologie chimică organică — funcționează la întreprinderea

 „Azur“-Timișoara (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 ■ INSTITUTUL DE SUtílNGINERI DIN HUNEDOARA (subordonat Institutului politehnic „Traían Vuia“ din Timișoara) Str. Karl Marx nr. 5 ; tel. 1.19.19

 Specializările : Furnale și oțelării, Deformări plastice și tratamente termice, Electromecanică tehnologică (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Furnale și oțelării, Deformări plastice și tratamente termice, Construcții civile, industriale și agricole, Electromecanică tehnologică (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 И INSTITUTUL DE SUBINGINERI DIN REȘIȚA (subordonat Institutului politehnic Piața Lenin nr. 1—4

 „Traían Vuia** din Timișoara)

 Specializările : Tehnologia construcțiilor Mașini și aparate electrice (subingineri, strucțiilor de mașini, Tehnologia sudării, л»*»^** .?i	—

 funcționează la întrep. constructoare de mașini-Reșița, Deformări plastice și tratamente termice — funcționează la Combinatul siderurgic-R'eșița (subingineri, serale — 4 ani).

 de mașini, Tehnologia sudării, Turnătorie, cursuri de zi —- 3 ani) ; Tehnologia con-Mașini și aparate electrice, Turnătorie —

 cursuri

 U

 INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII DIN BUCUREȘTI

 B=dul Republicii nr. 176 ; tel. 42.42.00

 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

 B-dul Lacul Tei nr. 124 ; tel. 35.18.62

 Specializările : Construcții civile, industriale și agricole (ingineri, cursuri de zi—5 ani); Construcții civile, industriale și agricole (subingineri, cursuri de zi — 3 ani ); Construcții civile, industriale și agricole (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII

 B-dul Republicii nr. 176 ; t<?l. 42.42.00

 Specializările: Instalații pentru construcții (ingineri, cursuri de zi — 5 ani): Instalații pentru construcții (subingineri, cursuri de zi —A 3 ani) ; Instalații pentru construcții (subingineri, cursuri serale — 4 ani).	__

 « . · * '	r *	t	·	·	■ X	a

 FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

 B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64 ; 4el. 16.28.90

 Specializările: Utilaj tehnologic (ingineri, cursuri de zi — 5 ani); Mașini și utilaj pentru construcții (subingineri, cursdri de zi — 3 ani) ; Mașini și utilaj pentru construcții (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

 Str. Matei Basarab nr. 7 ; tel. 21.30.57	*

 Specializările : Construcții hidrotehnice (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Construcții hidrotehnice, Tehnică edilitară (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 FACULTATEA DE CAI FERATE, DRUMURI, PODURI ȘI GEODEZIE B-dul Lacul Tei nr. 124 ; tel. 35.54.59	.	. ;

 Snecializările · Căi ferate, drumuri și poduri (ingineri, çursun de zi — 5 amj ; Geo-ip Hneineri cursuri de zi — 4 ani) ; Construcții și întreținere feroviară. Drumuri și poduri Cadastru funciar (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 \	, м	·	b ·	'	,	r\ ·

 ■ INSTITUTUL DE ARHITECTURA „ION MINCU" DIN BUCUREȘTI

 Str. Academici nr. 18—20 ; tel. 13.80.80

 •	· t * *

 FACULTATEA DE ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE „	■

 Specializările : Treapta I : Arhitectură (conductori arhitecți, cursuri de zi 3 ani) * , Treapta a H-a : Arhitectură șî sistematizare (arhitecți; cursuri de zi 3 am)

 ü INSTITUTUL DE MINE DIN PETROȘANI

 Str. Institutului nr. 20 ; tel. 10.50

 FACULTATEA DE MINE	;	...

 Specializările : Mine (ingineri, cursuri de zi — 5 ani)'; Mine, Topografie miniera (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Mine (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC	.

 Specializările: Utilaj tehnologic (ingineri, cursuri de zi — 5 ani); Electromecanica tehnologică (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Electromecanică tehnologică (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 * *

 INSTITUTUL DE PETROL ȘI GAZE DIN PLOIEȘTI Șoseaua Națională București—Ploiești ; tel. 4.21.68

 .FACULTATEA DE FORAJUL SONDELOR SI EXPLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE PETROL ȘI GAZE

 Specializările : Forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).	.

 FACULTATEA DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIZAREA PETROLULUI ȘI GAZELOR Specializările : Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie (Ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie (àlibi ngineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie — funcționează la Combinatul petrochimic-Pitești, Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie — funcționează la Combinatul petrochimic-Brazi (subingineri, cursuri serale — 4 ani). FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC \

 Specializările : Utilaj tehnologic (ingineri, cursuri de zi —- 5 ani) ; Electromecanică tehnologică, Utilaj chimic și petrochimic (cursuri de zi, subingineri — 3 ani) ; Utilaj chimic și petrochimic (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 ■ INSTITUTUL DE ÎNVAȚAMINT SUPERIOR DIN

 Piața Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 1 ; tel. 1.48.95

 AIA-MARE

 FACULTATEA DE SUBINGINERI

 Piața Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 1 ; tel. 1.28.86

 Specializările : Mine, Electromecanică tehnologică, Metalurgie neferoasă (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Mine, Electromecanică tehnologică, Metalurgie neferoasă — funcționează la I.M.U.M.-Baia Mare (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE ÎNVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 Str. Victoriei nr. 76; tel. 1.43.12	’

 Specializările : Limba și literatura română — o limbă străina (engleză, franceza), (cursuri de zi — 4 ani) ; Matematică-fizică, Științe naturale și agricole (cui sui i de zi — 3 ani).

 * Concursul de admitre pentru treapta I (conductori arhitecți) se organizează la Institutul çle arhitectură ,,Ιοη Міиси*” din București și la institutele politehnice am cnj.-Napocauași sljlmlșoara^	Inat№rtul ()e nrh)tCetură „Ion Mine»’· din BucurejM

 absolvenți ai treptei I, cu examen de diplomă, atît clin Institutul arhitectură „Ion Mn c din București, cît și din secțiile de arhitectură ale institutelor politehnice din Cluj Napoca, iași și Timișoara, în limita planului de școlarizare oe se va, fixa pentru treapta a n-a.

 INSTITUTUL DE INVAȚĂMÎNT SUPERIOR DIN РіТРЧТг

 B-dul Republicii nr. 58 ; tel. 3.09.15	1

 FACULTATEA DE SUBINGINERI

 Str. Doaga nr. 11 ; tel. 3.09.60	\

 Specializările: Tehnologia construcțiilor de mașini, Automobile (subingineri, cursuri de zi — 3 ani): Tehnologia construcțiilor de mașini, Automobile (subingineri, cursuri serale 4 ani).

 FACULTATEA DE.INVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 Str. Gh. Doja nr. 41 ; tel. 3.25.38	_

 Specializările : Limba franceză-limba engleză (cursuri de zi — 4 ani) ; Matematică-fizică, Fizică-chimie, Științe naturale și agricole*, Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani).	■	.

 ALCESCU“

 4 ani) ; Agricultură (ingineri,

 ■ INSTITUTUL AGRONOMIC „NICOLAE

 DIN BUCUREȘTI

 B-dul Mărăsti nr. 59 ; tel. 18.22.30

 • * ’ · ■ *	' ■	* · .	· · » - · 1	·

 ж.	<	A ·_ N	I ·*· * »	\ *	*	*x’	4

 FACULTATEA DE AGRICULTURA

 Specializarea : Agricultură (ingineri, cursuri, de zi · cursuri fără frecvență — 5 ani).

 λ ч ·	>	'	;	· ч ‘	¿	:

 FACULTATEA DE HORTICULTURA

 Specializarea : Horticultură (ingineri, cursuri de zi · cursuri fără frecvență — 5 ani).

 * ·	·	* ·	»·	·	‘ · л ’	·	·	·

 FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

 Specializarea : Zootehnie (ingineri, cursuri de zi — 4 ani) ; Zootehnie (ingineri, cursuri fără frecvență — 5 ani).	* 4

 FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

 Specializarea : îmbunătățiri funciare (ingineri, cursuri de zi funciare (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 'V *	···	-·	*	·	·	· · *	*	·. . · . ·

 FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

 Splaiul Independenței nr. 105 ; tel. 37.06.76

 \ Specializarea : Medicină veterinară (cursuri de zi — 5 ani)

 4 ani) ; Horticultura (ingineri,

 — 5 aiti) ; îmbunătățiri

 ■ INSTITUTUL AGRONOMIC „DR. PETRU GROZ V DIN CLUJ-NAPOCA

 Str. Mănăstur nr. 3 ; tel. 1.24.10

 • · ^	*	’"Z ·· *”·*·

 FACULTATEA DE AGRICULTURA	z

 Specializai’ea : Agricultură (ingineri, cursuri de zi — 4 ani).

 FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI MEDICINĂ VETERINARA

 Specializările : Zootehnie (ingineri, cursuri de zi —v 4 ani) ; Medicină veterinară (cursuri de zi — 5 ani) ; Zootehnie (ingineri, cursuri fără frecvență — 5 ani).

 ■ INSTITUTUL AGRONOMIC „ION IONESCU DE LA BRAD“ DIN IAȘI Aicea M. Sadoveanu nr. 3 ; tel. 1.30.51

 FACULTATEA DE AGRICULTURA	k

 Specializarea : Agricultură (ingineri, cursuri de zi — 4 ani).

 FACULTATEA DE HORTICULTURA

 Specializarea : Horticultura (ingineri, cursuri ele zi — 4 ani) ; Horticultură (ingineri, cursuri fără frecvență —

 F ACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI MEDICINA VETERINARA

 Specializările : Zootehnie (ingineri, cursuri de zi — 4 ani) ; Medicină veterinara (cursuri de zi — 5 ani).

 Școlarizează din doi în doi am. în anul universitar 1976/1877 școlarizează

 ta INSTITUTUL AGRONOMIC DIN TIMIȘOARA

 Piața Unirii nr. 1 A ; tel. 3.39.56

 FACULTATEA DE AGRICULTURA

 Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 14 A; tel. 1.30.57

 Specializarea: Agricultură (ingineri, cursuri ele zi — 4 ani); Agncul u ( cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI MEDICINA VETERINARA

 Piața Unirii nr. 1 A ; tel. 3.24.20	r. . ~ vMaHnară

 Specializările : Zooțehnie (ingineri, cursuri de zi : — 4 ani) ; Mec ici (cursuri de zi — 5 ani).

 ■ UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI	J

 B-dul Ghcorghe Gheorghiu-Dej nr. 64; tel. 16.01.87, 16.7 J.1J

 FACULTATEA DE MATEMATICA

 Str. Academiei nr. 14 ; tel. 13.69.97	, r

 Specializările : Matematică, Informatică (cufsuri de zi 4—5 ani) ; Matemàtica (cursuri fără frecvență — 5 ani).	.	·

 FACULTATEA DE FIZICA

 Centrul Național de Fizică, București-Măgurele ; tel. 80.47.70	.

 Specializările : Fizică (cursuri de zi : 4—5 ani) ; Fizică tehnologică (cursuri de zi — 5 ani).	ÿ

 FACULTATEA DE BIOLOGIE	·

 Splaiul Independenței nr. 91—95 ; tel. 15.19.02 '	'

 Specializările : Biologie, Biochimie (cursuri de zi : 4—5 ani).

 FACULTATEA DE GEOLOGIE ȘI GEOGRAFIE

 B-dul N. Bălcescu nr. 1 ; tel. 15.17.98

 Specializările : Inginerie geologică și geofizică (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Geologie (cursuri de zi —.5 ani); Geografie (cursuri de zi — 4 ani)>

 FACULTATEA DE DREPT

 B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64 ; tel. 13.99.82 ; 16.01.87/6

 Specializările : Drept, Drept economic-administrativ (cursuri de zi —χ 4 ani) ; Drept, Drept economic-administrativ (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE FILOZOFIE

 B-dul Gheorghe-Gheorghiu-Dej nr. 64 ; tel. 15.72.06

 Specializările : Filozofie, Sociologie, Psihologie, Pedagogie (cursuri de zi — 4 ani) ; Filozofie (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ISTORIE

 B-dul Republicii nr. 13 ; tel. 13.16.41	я nnîV

 Specializarea : Istorie (cursuri de zi — 4 ani) ; Istorie (cursuri fără frecvența

 FACULTATEA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA

 Str. Edgar Quinet nr. 7 ; tel. 14.17.17

 Specializarea : Limba și literatura română — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină) (cursuri de zi — 4 ani) ; Limba și literatura română — o* limbă străină (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE LIMBI ȘI LITERATURI GERMANICE

 Str. Pitar Moș nr. 7—11 ; tel. 12.53.51 ; 11.26.00/5

 Specializările : Limba engleză — limbii română sau o limbă străină (franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină ); Limba germană — limba română sau o limbă străină (engleză, franceză, rusă, italiană, spaniolă, latină) (cursuri de zi — 4 ani).

 FACULTATEA DE LIMBI ȘI LITERATURI ROMANICE/ CLASICE ȘI ORIENTALE Str. Edgar Quinet nr. 7 ; tel. 14.24.83

 Specializările: Limba franceză — limba română sau o limbă străină (engleză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină); Limba italiană* — o limbă străină (engleză, franceză., germană, rusă) ; Limba spaniolă — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) ; Limbi orientale : limba chineză ** — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) ; Limba arabă ** — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) ; Limba turcă ** — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) ; Limbi clasice (cursuri de zi — 4 ani).

 ★ Școlarizarea se tace din do| în doi ani. In anul universitar 1970/1977 nu școlarizează.

 ** Școlarizarea se face din doi în doi ani. In anul universitar 1976/1977 se școlarizează numai la limba arabă.

 facultatea de limbi și literaturi slavi;

 Str. Pitar Moș nr. 7—11; tel. 12.24.63

 Specializările : Limba rusă — limba română sau o limbă străină (engleză,^franceză, germană, italiană, spaniolă, latină) ; Limba polonă * — o limbă străină (en-rusă) ; Limba ucraineană *. — o limbă străină (engleză,

 gleză, franceză, germană, x»»»,,	............... - ----------- -------- »---=----

 franceză, germană, rusă); Limba cehă* — o limbă străină (engleză,.franceză, ger mană, rusă) ; limba slovacă * — o limbă străină (engleză, franceză, germană, nisă) ; Limba bulgară* —o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă); Limba sîrbo-croată * — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) (cursuri de zi — 4 ani).

 Notă. La facultățile de limbi și literaturi străine, de la Universitatea din București, se organizează a doua specializare și la limbile : maghiară (în fiecare an), hindi, japoneză, persană, portugheză (din 2 în 2 ani). La aceste specializări pot fi înscriși, după concursul de admitere, studenti din anul I, pe bază de opțiune scrisă, în următoarele condiții :

 —	la limba maghiară, studenti care urmează ca primă specializare limba română sau o limbă de largă circulație (engleză, franceză, germană, rusă) ; .

 —	la limbile hindi, japoneză, persană — studenti care urmează ca primă specializare o limbă de largă circulație (engleză, franceză, germană, rusă) sau o limbă orientală înrudita ;

 —	la limba portugheză, studenti care urmează ca primă specializare o limbă de larga circulație (engleză, franceză, germană, rusă) și care au susținut, ca probă în cadrul concursului de admitere, o limbă romanică.

 ■ UNIVERSITATEA DIN BRAȘOV

 B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 29 ; tel. 2.15.80

 FACULTATEA DE MECANICA

 Colina Universității ; tel. 1.48.52

 Specializările : Autovehicule rutiere, Mecanică agricolă, Electrotehnică (ingineri, cursuri de zi — 5 ani); Automobile, Mașini și aparate electrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani); Automobile, Mașini și aparate electrice (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

 B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 29 ; tel. 1.46.90

 Specializările ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini-unelte, Utilaj tehnologic (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Deformări plastice si tratamente termice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la întrep. „Steagul Roșu“-Brașov, Tehnologia construcțiilor de mașini — funcționează la I.M. — Cîmpulung, Deformări plastice și tratamente termice — funcționează la întreprinderea „Tractorul“-Brașov (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE SILVICULTURA ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

 Colina Universității ; tel. 1.29.54

 Specializările : Silvicultură și exploatări forestiere (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Construcții civile, industriale și agricole, Instalații pentru construcții (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACÚLTATE A DE INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI

 Colina Universității ; tel. 1.29.21

 Specializările : Industrializarea lemnuluix(ingineri, cursuri de zi—5 ani) ; Industrializarea lemnului — funcționează la I.F.E.T.-Rm. Vîlcea, Utilaj pentru industria lemnului — funcționează- la întreprindere de utilaje și piese de schimb-Sibiu; Utilaj pentru industria lemnului — funcționează la C.P.L.-Pitești (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII

 Colina Universității ; tel. 1.40.16

 Specializările : Matematică, Informatică (cursuri de zi — 4 ani) ; Fizieă-chmiie, Muzică (cursuri de zi — 3 ani) ; Matematică (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“ DIN CLUJ-NAPOCA

 Str. M. Kogălnîceanu nr. 1 ; tel. 2.26.19 ; 1.61.00

 FACULTATEA DE MATEMATICA

 Str. M. Kogălniceanu nr. 1 ; tel. 1.61.00

 Specializările : Matematică, Informatică (cursuri de zi : 4—5 ani) ; Matematică (cursuri fără frecvență — 5 ani),

 * Școlarizarea яе- face din doi în doi ani. In anul universitar 197S/1977 se școlarizează numai la limbile cehă, plovacă, aîrbo-croată.

 12

 FACULTATEA DE FIZICA

 Str. M. Kogălniceanu nr. 1 ; tel. 1.61.00

 Specializarea : Fizica (cursuri de zi :« 4—5 ani).

 facultatea de chimie,

 Str. Aran,y Janos nr. 11 ; tel. 2.69.69	,

 Specializările : Chimie (cursuri de zi : 4—5 ani) ; Tehnologia materialelor de c strucții (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 FACULTATEA DE BIOLOGIE ȘI GEOGRAFIE

 Str. Clinicilor nr. 5—7 ; tel. 1.42.96	",··.·

 Specializările : Biologie (cursuri de zi : 4—5 ani) ; Geografie (cursuri de zi — 4 ani) ; Geologie (cursuri de zi.— 5 ani).

 \	.·	·♦·	»'	.	'	Í

 . *	*	·	· ’	·	.	·	.	·	' .	· Г	·

 FACULTATEA DE DREPT	’

 Str. Arany Janos nr. 11 ; tel. 2.66.24	„	.

 Specializările : Drept, Drept economic-administrativ — funcționează la Sibiu (Cl^su de zi — 4 ani); Drept, Drept economic-administrativ —^funcționează la Si эш (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

 •Piața Ștefan cel Mare nr, 1 ; tel. 2.56.16	..	.

 Specializările : Economia industriei,· construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri de zi — 4 ani); Economia industriei, construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate (cursuri serale — 5 ani); Economia industriei, construcțiilor și transporturilor, Finanțâ și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 • / w · · ·. . · _ ’ · · . · - ·	·* * ’	♦ · 4 »·*.·* >

 FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOZOFIE

 Str. M. Kogălniceanu nr. 1 ; tel. 1.61.00	.

 Specializările: Istorie, Filozofie, Psihologie (cursuri de zi — 4 ani) ; Istorie, i zofie (cursuri fără frecvență — 5 ani) ; Educație fizica (cursuri de zi 3 ani).

 FACULTATEA DE FILOLOGIE

 Str.. Horea nr. 31 ; tel. 3.01.06	.

 Specializările : Limba si literatură română — o limbă străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină) ; Limba maghiară — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) ; Limba franceză — limba română sau o limbă străină (maghiară, engleză, germană, rusă) ; Limba engleză — limba română sau o limbă străină (maghiară, franceză, germană, rusă) ; Limba germană — limba română sau o limbă străină (maghiară, engleză, franceză, rusă) ; Limba rusă — limba română sau o limbă străină (maghiară,, engleză, franceză, germană) (cursuri de zi — 4 ani) ; Limba si literatura română — o limbă străină (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE FILOLOGIE ȘI ISTORIE DIN SIBIU *

 B-*dul Victoriei nr. 3—5 ; tel. 2.28.31 ; 2.39.89	~	.	r

 Specializările : Limba germană — limba română sau limba engleza, Limba engleza — limba română sau limba germană, Istorie — o limbă străină (engleză, germană) (cursuri de zi — 4 ani).

 * · · 1 Í : * / · ·	T ·. .	·	· S	I /. ’	*9 · -V

 UNIVERSITATEA DIN OR AIO VA

 Str. Al. I. Cuza nr. 13 ; tel. 2.07.11 ; 1 43.98 ;

 1.28.66

 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII

 Calea București nr. 165 ; tel. 1.16.21

 Specializările : Matematică, Informatică, Fizică (cursuri de^zi : 4—x5 ani) î Matematică (cursuri fără frecvență λ-— 5 ani) ; Tehnologie chimică anorganica — funcționează la Combinatul chimic-Craiova (cursuri serale, subingineri — 4 ani).

 FACULTATEA DE FILOLOGIE ȘI ISTORIE

 Str. Al. I, Cuza nr. 13; tel. 2.07.11/158

 Specializările: Limba și literatura română — o limbă străină (engleză, franceză, italiană, rusă, latină), Limba franceză — limba română sau o limbă străină (engleză, rusă), Istorie-geografie (cursuri de zi — 4 ani); Limba și literatura română — o limbă străină (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 ’ I '	V '	’ ·	' 4

 ★ La Sibiu funcționează șl secția drept economic-administrativ, subordonată Facultății de drept din Cluj-Napoca.

 л* Școlarizarea se face din doi în doi ani. In anul universitar 197S/197G nu școlarizează.

 I

 13



 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

 Str. Al. I. Cuza nr. 13 ; tel. 1.53.66

 Specializările : Economia industriei, construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri de zi — 4 ani) ; Economia industriei» construcțiilor și transporturilor (cursuri serale — 5 ani) ; Economia industriei» construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri fără frecvență — 5 ani). ·	,

 facultatea de medicina

 Str. Petru Rareș nr. 4 ; tel. 3.17.59

 Specializarea : Medicină generală (cursuri de zi

 •	·	* , » X '*4 i. i ® \ * ·	· *	* · ‘

 FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA

 Str. Al. I. Cuza nr. 13 ; tel. 1.45.76	. - . .	__

 Specializările : Electrotehnică, Automatizări și calculatoare (ingineri cursui .	.

 5 ani); Mașini și aparate electrice (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) , i aparate electrice, Construcții civile, industriale și agricole, Rețele electrice	-

 ționează la întreprinderea regională de electricitate-CraioVa, Centrale termoe ec “	Utilaj pentru industria mate-

 de lianți și azbocirnent~Tg. Jiu

 trice — funcționează la Centrala,¿termică-Rovinari, rialelor de construcții — funcționează la Combinatul (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE AGRICULTURA

 Str. Libertății nr. 15 ; tel. 3.44.75

 Specializarea : Agricultură (ingineri, cursuri de zi

 FACULTATEA DE HORTICULTURA

 Str. Al. I. Cuza nr. 13 ; tel. 2.07.11

 Specializările : Horticultură (ingineri, cursuri de agricole* (cursuri de zi — 3 ani).

 • 'Г. .	·	. ·	·	. .	-	.*	‘ · · · ·■·

 4 ani).

 zi f

 4 ani) Științe naturale și

 4 ani).

 ■ UNIVERSITATEA DIN GALAȚI B-dul Republicii nr. 47 ; tel. 1.43.64

 FACULTATEA DE MECANICA

 B-dul Republicii nr. > XII ; tel. 1.48.74

 Specializările : Nave, Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini termice (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tehnologia construcțiilor zde mașini, Construcția corpului de navă, Instalații navale de bord, Furnale și oțelării; Electromecanică tehnologică. Tehnologia sudării (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Tehnologia construcțiilor de mașini, Construcția corpului de navă, Instalații navale de bord. Tehpplogia construcțiilor de mașirn — funcționează la Intrep. „Progresul“-Brăila, Tehnologia sudării, Furnale și oțelării și Electromecanică tehnologică — funcționează la C.S.-Galațr ' (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 > · v \ ·	- - 4 *	f *	t	ί V * ·	·♦	t	'·-.·’**

 FACULTATEA DE INDUSTRIE ALIMENTARA ȘI TEHNICA PISCICOLA

 Str. Gării nr. 63 ; tel. 1.56.41

 Specializările : Industrie alimentară (ingineri, cursuri de zi — 4Ѵг ani) ; Tehnică piscicolă (ingineri, cursuri de zi — 4 ani) ; Tehnologii extractive în industrii alimentare, Tehnologia produselor alimentare de origine animală, Tehnologia proda selor alimentare de origine vegetală, Morărit și panificație (subingineri, cursuri de zi — 3 ani) ; Conștrucții civile,Industriale?și agricole (subingineri, cursuri serale — 4 ani).

 FACULTATEA DE INVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 B-dul Republicii, nr. 47; tel. 1.42.97	·	.	.	. b.

 Specializările: Limba engleză-hmba rusă sau franceză (cursuri de zi — 4 ami, Matematică-fizică, Fizică-chimie, Educație fizică (cursuri de zi —- 3 ani).

 ■ UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI Calea 23 August nr. 11; tel. 1.17.20; 4.13.20 ;t4.14.20

 FACULTATEA DE MATEMATICA Calea 23 August nr. 11 ; tel. 1.17.20/156

 Specializările : Matematică, Informatică (cursuri de ¿i . (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 w Școlarizarea se face din doi în dot ani. în anul universitar 1976'1977 școlarizează.

 4—5 ani) ; Matematică

 14

 • *

 FACULTATEA DE FIZICA

 Calea 23 August nr. 11 ; tel. 1.17.20/151 Specializarea : Fizică (cursuri de zi : 4—5 ani).

 FACULTATEA DE BIOLOGIE ȘI GEOGRAFIE

 Calea 23 August nr. 24 ; tel. 4.08.08

 Specializările : Biologie (cursuri de zi : 4—-5 ani) ; Geografie (cursuri de Zi — 4-ani) ; Geologie (cursuri de zi — 5 ani).

 • ’ , t	4 * *	·	· *	z	·

 FACULTATEA DE DREPT	’

 Calea 23 August nr. 11 ; tel. 4.19.29.

 Specializarea : Drept (cursuri de zi — 4 ani) ; Drept (cursuri fără frecvență — 5 an-l).

 FACULTATEA DE FILOLOGIE

 Calea 23 August nr. 11 ; tel. 4.03.79

 , Specializările : Limba și literatura română -

 spaniolă, italiană

 o limbă străină (engleză, franceză, germană,jspaniolă, italiană, 'rusă, latină}; Limba franceză — limbă străină (engleză, germană, rusă) ; Limba engleză — limba română sau o. limbă străină (franceză, germană, rusă)

 , rusă) ; Limba rusă — limbă română sau o limbă străină de zi — 4 ani) ; Limba și literatura o, limbă străină (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA J DE ISTORIE ȘI FILOZOFIE

 aí ea 23 August nr. 11 ; tel. 1,17.20/142	.

 Specializările : Istorie, Filozofie, Psihologie (cursuri de zi — 4 ani) ; Istorie, Filozofie (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

 Calea 23 August nr. 24; tel. 4.14.55	. .

 Specializările : Economia industriei, construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri de zi — 4 ani) ; Economia industriei construcțiilor și transporturilor, Firțanțe și contabilitate (cursuri serale 5 ani); Economia industriei, construcțiilor și transporturilor, Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ÎNVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 Calea 23 August nr. 11 ; tel. 1.17.20/151

 Snecializările : iDesen, Educație fizică (cursuri de zi — 3 am).



 rusă, latină) ; Limba franceză — limba română sau o

 I ; Limba germană — limba română sau ó limbă străina (engleză, franceză, :	/

 (engleză, franceză, · germană) (cursuri romàna

 ■ UNIVERSITATEA DIN TIMIȘOARA B-dul V. Pârvan nr. 4 ; tel. 1.28.05 ; 1.28.08

 FATUI TATFA DE STIINTE ALE NATURII

 Snecializările- Matematică, Informatică, Fizică (cursuri de zi - 4—5 ani); Matematică /cursuri flrâ frecvență - 5 ani); Științe naturale și agricole* (cursuri de zi - 3 ani).

 FACULTATEA DE FILOLOGIE ȘI ISTORIE	v /

 Snecializările* Limba si literatura română — o limbă străina (engleza, franceza, Sană, rusă, latină), Limba franceză - limba româna sau o limba străină ^en?eză glnnană. rusă), Limba germană - limba română sau o limbă strămă (engleza, franceză, rusă), Limba rusă - limba română sau o limba străină (engleza, franceză, germană) (cursuri de zi — 4 ani) ; Limba și literatura romana — o limbă străină (cursuri fără frecvență — 5 ani)’; Istorie-geografie** (cursuri de zi — 3 am).

 FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE	.

 Specializările: Economia industriei, construcțiilor și transporturilor. Finanțe și contabilitate, Contabilitate și economie agrară (cursuri de zi — 4 ani) ; Economia industriei, construcțiilor și transporturilor (cursuri serale — 5 ani) ; Econpipia industriei, construcțiilor și transporturjlof, Finanțe și contabilitate» Contabilitate și economie agrară (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE 1NVAȚAMINT PEDAGOGIC

 Specializările : Desen, Muzică, Educație fizică (cursuri de zi — 3 am).

 w Școlarizarea se face clin doi în doi ani. în anul ип.1ѵег^.1аг ♦★Școlarizarea se face din doi în doi ani. în anul universitar 1£>7G 1977 școlarizea a.

 15



 I

 ■	ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

 Piața Romană nr. 6 ; tel. 11.06.10

 Φ	·

 FACULTATEA DE ECONOMIA INDUSTRIEI, CONSTRUCȚIILOR

 ȘI TRANSPORTURILOR

 Specializarea : Economia industriei, construcțiilor și transporturilor (cursuri de zi — 4 ani); Economia industriei, construcțiilor și transporturilor (cursuri serale — 5 ani) ; Economia industriei, construcțiilor și transporturilor (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE CIBERNETICA ECONOMICA ȘI STATISTICA

 Specializarea : Cibernetică economica și statistică (cursuri de zi -— 5 ani) ; Cibernetică economică și statistică (cursuri serale ■— 5Ѵг ani) ; Cibernetică economică și statistică (cursuri fără frecvență — 5Ѵг uni).

 FACULTATEA DE COMERȚ	·

 Specializările : ^Comerț, Relații economice internaționale (cursuri de zi —г 4 ani); Comerț (cursuri serale — 5 ani) ; Comerț (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE FINANȚE ȘI CONTABILITATE

 Specializarea : Finanțe și contabilitate (cursuri de zi — 4 ani) ; Finanțe și contabilitate (cursuri serale — 5 ani) ; Finanțe și contabilitate (cursuri fără- frecvență — 5 ani).

 FACULTATEA DE ECONOMIE POLITICA ȘI PLANIFICARE

 Specializarea : Economie politică și planificare (cursuri de zi — 4 ani) ; Economie politică și planificare (cursuri fără frecvență — 5 ani).

 * ч	·

 FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI ECONOMIE AGRARA Specializarea : Contabilitate și economie agrară (cursuri de zi — 4 ani) ; Contabilitate și economie agrară. (cițrsuri fără frecvență — 5 ani).

 • ·

 ■	INSTITUTUL DE MEDICINA ȘI FARMACIE DIN BUCUREȘTI

 Str. Dionisie Lupu nr. 37 ; tel. 11.85.60 ; 12.80.74

 FACULTATEA DE MEDICINA

 B-dul (Dr. Petru Groza nr. 8 ; tel. 49.30.30	, ■

 Specializarea : Medicină generală (cursuri de zi — 6 ani).

 FACULTATEA DE PEDIATRIE	'

 B-dul Dr. Petru Groza nr. 8 ; tel. 49.33.60

 Specializarea : Pediatrie (cursuri de zi — 6 ani).

 FACULTATEA DE STOMATOLOGIE .	.

 Calea Plevnei nr. 19 ; tel. 15.86.49 ; 15.09.50

 Specializarea': Stomatologie (cursuri de zi — 3 și 5 ani). ★

 ■ ' · ■

 FACULTATEA DE FARMACIE	;

 Str. Alexandru Sahia nr. 19—21 ; tel. 12.85.16	.

 Specializarea : Farmacie '(cursuri de zi — 5 ani).

 FACULTATEA DE MEDICINA MILITARA

 Specializarea : Medicină generală (cursuri de zi — 6 ani).

 *

 H INSTITUTUL DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CLUJ-N APOCA

 Str. 1 Mai nr. 13 ; tel. 2.65.85

 FACULTATEA DE MEDICINA

 Str. I Mai nr. 13 ; tel. 2.55.24

 Specializările : Medicină generală, Pediatrie (cursuri de zi 6 am).

 FACULTATEA DE STOMATOLOGIE	'

 Str. Clinicilor nr. 32 ; tel. 2.33.27

 Specializarea: Stomatologie (cursuri de zi — 3'și 5 ani).*

 * ba profilul de stomatologie, învățămîntul se organizează în trepte. Concursul de admitere va fi comun, separarea studenților pentru învățămîntul de 5 ani (medici stomatologi) și de 3 ani (stomatolog) urmînd a se face ulterior, pe baza rezultatelor obținute la învățătură.

 * ' *

 16

 FACULTATEA DE FARMACIE

 Str. 1 Mai nr. 13 ; tel. 2.55.24

 Specializarea : Farmacie (cursuri de zi — 5 ani),

 • f	· :

 ■	INSTITUTUL DE MEDICINA SI FARMACIE DIN IAȘI

 Str. Universității nr. 16 ; tel. 1.38.45

 FACULTATEA DE MEDICINA	,

 Str. Universității nr. 16 ; tel. 1.43.16

 Specializările : Medicină generală, Pediatrie (cursuri de zi — 6 ani).

 FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

 Str. Universității nr. 16; tel. 1.43.16

 Specializarea : Stomatologie (cursuri de zi' — 3 și 5 ani). *

 FACULTATEA DE FARMACIE	,

 Str. Universității nr. 16 ; tel. 1.43.16	.

 Specializarea : Farmacie (cursuri de zi — 5 ani).

 , ’	‘	'·· ·	L*? ’ « .··'·* ' .	\	·	1 .j > ‘ \

 ■	INSTITUTUL DE MEDICINA Șl FARMACIE DIN TÎRGU-MUREȘ Str. Gheorghe Marîncscu nr. 38 ; tel. 1.55.51

 FACULTATEA DE MEDICINĂ

 Specializările : Medicină generală, Pediatrie (cursuri de zi — 6 ani).

 FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

 Specializarea: Stomatologie (cursuri de zi — 5 ani). >.· .	·	ш

 FACULTATEA DE FARMACIE

 Specializarea : Farmacie (cursuri de zi — 5 ani).	‘ 1 v . ’

 К INSTITUTUL DE MEDICINA DIN TIMIȘOARA

 Piața 23 August nr. 2 ; tel. 3.40.40 ; 3.40.96

 FACULTATEA DE MEDICINĂ	>

 Specializările : Medicină-generală, Pediatrie (cursuri de zi — 6 ani).

 FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

 Specializarea / Stomatologie (cursuri de zi — 5 ani).	. , .

 ( ‘ v 1 ·*·..’ ■ · . ' .. ■ · , » -

 ■ INSTITUTUL DE ARTĂ TEATRALĂ Șl CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE“ DIN BUCUREȘTI

 B-dul Schitu Măgureanu nr. 1 ; tel. 14.60.23

 FACULTATEA DE TEATRU, CINEMATOGRAFIE ȘI TELEVIZIUNE Specializările : Actorie, Regie, Imagine de film și televiziune, Arta și metodologia spectacolului (cursuri de zi — 4 .ani) ; Imagine de film și televiziune (numai pentru operatorii în funcțiune, cu minimum 3 ani vechime) (cursuri fără frecvență — 4 ani.)

 _ INSTITUTUL DE TEATRU „SZENTGYORGYI ISTVAN“ DIN TÎRGU-MUREȘ — cu limba de predare maghiară — Str. Kõteles Samuel nr. 6 ; tel. 1.56.77 .

 Specializarea : Actorie (cursuri de zi — 4 ani).

 / ' ' 4

 ■ INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GR1GORESCU“ DIN BUCUREȘTI

 Str. G-ral Budisteanu nr. 19 ; tel. 16.01.51

 F

 FACULTATEA DE ARTE PLASTICE

 Str. G-ral Budișteanu nr. 19 ; tel., 16.01.51

 Specializările : Pictură, grafică, sculptură ; Artă inomnnentală-restaurare, muzeologie (cursuri de zi — 4 ani) ; Desen (cursuri de zi — 3 am).

 ★ La profilul, de stomatologie, învățămîntul se organizează în	£oljcm^'sul de admi-

 :rdeev3aaâii даьетмтж в&теш*

 17

 ?

 FACULTATEA DE ARTE DECORATIVE

 Calea Griviței nr. 28 ; tel. 50.44,94

 SpecializăAle : Tapiserie, scenografie ; Forme industriale, (cursuri de zi — 4 ani).

 ceramicii, sticlă,

 metal

 ■ INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „ION ANDREESCU"

 DIN CLUJ-NAPOCA

 Piața Libertății nr. 31 ; tel. 1.15.77

 FACULTATEA DE ARTE PLASTICE ȘI ARTE DECORATIVE

 Specializările : Pictură, grafică, sculptură Tapiserie ; Forme industriale, ceramică, sticlă, metal (cursuri de zi — 4 ani) ; Desen (cursuri de zi — 3 ani).

 ■ CONSERVATORUL DE MUZICA „CIPRIAN PORUMBESCU“

 DIN BUCUREȘTI

 Str. Știrbei Vodă nr. 33 ; tel. 14.26.10

 FACULTATEA DE INSTRUMENTE ȘI CANTO

 Specializările : Muzică instrumentală (cursuri de zi — 4 ani) ; Canto (cursuri de zi — 5 ani).	,

 FACULTATEA DE PEDAGOGIE ȘI COMPOZIȚIE MUZICALA, ; MUZICOLOGIE

 Specializarea : Pedagogie și compoziție muzicala, muzicologie (cursuri de zi — 4 ani).

 CONSERVATORUL DE MUZICA „GHEORGHE DIMA"

 DIN CLUJ-NAPOCA

 Str. 23 August nr. 25 ; tel. 2.37.60



 FACULTATEA DE INSTRUMENTE ȘI CANTO

 Specializările : Muzică instrumentală (cursuri de zi — 4 ani) ; Canto (cursuri de zi — 5 ani).

 FACULTATEA DE PEDAGOGIE ȘI COMPOZIȚIE MUZIÇALA, MUZICOLOGIE

 Specializarea : Pedagogie și compoziție muzicală, muzicologie (cursuri de zi — 4 ani).

 CONSERVATORUL DE MUZICA „GEORGE ENESCU“ DIN IAȘI

 Str. Cuza Vodă nr. 29 ; tel. 1.36.54

 •	A ’	’	X '

 •	.	‘	.	<	4	·	4	*	I	’	‘	V	/	·

 FACULTATEA DE MUZICA

 Specializările : Muzica instrumentală, Pedagogie și compoziție muzicală, muzicologie (cursuri de zi — 4 ani) ; Canto (cursuri de zi — 5 ani).

 ■	INSTITUTUL DE EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI Str. Maior Ene nr. 12 ; tel. 31.44.40

 1 '■	·. : г . *1	ζ· ’ -7’ . · \	· , .· ·.	■· .·-'

 FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA

 Specializarea : Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani) ; Educați^ fizică (cursuri fără frecvență — 4 ani).	;

 /1 · . < ·· L · ’	· iX” * Ï ’ *···?· Ÿ Í *< ·

 ■	INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN BACAU

 Calea Mărăsesti nr. 157 ; tel. 3.26.73

 FACULTATEA DE ÎNVAȚAMlNT PEDAGOGIC

 TeL 3.26.36

 Specializările : Limba engleză-limba franceză (cursuri de zi — 4 ani) ; Matematică-fizică, Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani) ; Institutori (cursuri de zi — 2 ani).

 ■ INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN CONSTANȚA Badili V. L Lenin nr. 124 ; tel. 1.45.76 ; 1.45.77

 FACULTATEA DE ÎNVAȚAMlNT PEDAGOGIC

 Specializările : Limba rusă-Iimba engleză (cursuri de zi — 4 ani) ; Matematică-fizică Fizică-chimie, Științe naturale și agricole*, Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani).

 * Școlarizarea se face din doi în doi ani. în anul universitar 1976/1977 nu școlarizează.

 18

 /

 f

 INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN ORADEA

 Calea Armatei Roșii nr. 5 ; tel. 1.10.14 ; 1.28.30

 FACULTATEA DE INVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 Specializările : Limba și literatura română — o limbă străină (engleză, rusă) (cursuri, de zi — 4 ani) ; Matematică-fizică, Fizică-chimie, Istorie-geografie *, Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani) ; Institutori (cursuri de zi — 2 ani).

 ■ INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN SUCEAVA Str. Arini nr. 1 ; tel. 1.01.97

 INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN TI

 FACULTATEA DE INVAȚAMÎNT PEDAGOGIC

 Specializările : Limba și literatura română — o limbă străină (franceză, germană); (cursuri de zi — 4 ani) ; Maternatică-fizică, Istorie-geografie **, Educație fizică (cursuri de zi -4 3 ani).

 \	· ··' ; \	· V

 RGU-MUREȘ

 Str. N. lorga nr. 1 ; tel. 1.31.01

 : ’ .: · · - ■ FACULTATEA DE INVAȚAMÎNT PEDAGOGIC /

 Specializările : Limba română — limba maghiară (cursuri de zi — 4 ani) ; Matema-tică-fizîcă, Fizică-chimie, Muzică, Educație fizică (cursuri de zi — 3 ani) ; Institutori (cursuri de zi — 2 ani). z

 INSTITUTUL DE MARINĂ „MIRCEA CEL BÂTRÎN“

 DIN CONSTANȚA

 Str. Fulgerului nr. 1 ; tel. 6.01.91 ; 6.01.92

 FACULTATEA DE NAVIGAȚIE

 Specializarea : Navigație (ofițeri de marină, cursuri dze zi — 4 ani)^ Navigație (ofițeri

 de marină, cursuri fără frecvență **★ — 5 ani).	'

 ■ _ ' . ■ ' ■ ! " . ■ - ·■ · ·■.·-· FACULTATEA DE ELECTROMECANICA NAVALA,

 Specializarea : Electomecanică navală (ofițeri de marină, cursuri de zi — 4 ani) ; Electromecanică navală (ofițeri de marină, cursuri fără frecvență — 5 ani).

 Aii · ”	1	4 F	\ ·	ч

 X \	%	a	· r	r	V ·	.	A

 ■ ACADEMIA MILITARĂ DIN BUCUREȘTI

 Șoseaua Panduri nr. 70—72 ; țel. 31.01.50, interior 150, 156

 FACULTATEA DE MECANICA

 Specializările : Tancuri și auto, Artilerie, Armament de aviație, Avioane și motoare de aviație (ingineri, cursuri de zi — 5 ani) ; Tancuri, Artilerie (subingineri, cursuri de zi — 3 ani).

 FACULTATEA DE ELECTRONICA	.	· r ..

 Specializările : Radioelectronică, Transmisiuni (ingineri, cursuri de zi j ani).

 ■

 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

 Specializarea : Construcții (ingineri, cursuri de zi — 5 ani).





 ★ Școlarizarea se face din doi în doi ani. In anul universitar 1976/1977 școlarizează.

 ★4 Școlarizarea se faco clin doi în doi ani. In anul universitar 1976/1077 nu școlarizează. La cursurile fără frecvență sînt admiși cahdidați recomandați de NAVROM, care îndeplinesc condițiile de admitere în învățămîntul superior, sînt ambarcați pe navele de transport șl de pescuit oceanic de minimum un an și nu au depășit vîrsta çie ЗБ ani. La cursurile de zi limita de vîrstô este de 25 ani.

 19

 / · ·■·

 II. ORGANIZAREA Șl DESFĂȘURAREA

 CONCURSULUI DE ADMITERE

 - Admiterea în instituțiile de învățămînt superior — învățămînt de zi, seral și fără frecvență — se. face prin concurs.	.

 Concursul de admitere este unitar pentru toți candidații de la aceeași specializare; din cadrul aceleiași instituții de învățămînt superior, atît în ce privește nu-mărulj natura, cît și conținutul probelor, indiferent dacă cei care candidează sînt încorporabili sau neîncorporabili. ‘	«

 La înscriere, candidatul trebuie să precizeze specializarea pentru care optează (la secțiile cu dublă specializare va preciza și a doua specializare aleasă, iar la învățămîntul artistic, după caz, componenta specializării). După expirarea termenului de înscriere la concurs, candidații nu mai pot solicita schimbarea specializării menționate pe cererea tip la înscriere.

 Admiterea se face în ordinea strict descrescîndă a mediilor obținute, în limita numărului de locuri planificat pentru fiecare secție de șpeciâlizare în parte și în funcție de situația militară a fiecărui candidat (încorporabil sau neîncorporabil) f candidații neîncorporabili concurează pentru anul universitar în care se organizează concursul ; candidații încorporabili concurează pentru anul universitar următor organizării' concursului.

 Media finală obținută la concurs este valabilă pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la secția de specializare la care s-a concurat și mimai pentru categoria din care candidatul a făcut parte la depunerea dosarului de concurs. Modificarea situației militare după înscrierea la concurs nu va schimba rezultatul concursului.

 • * ·· . ' · · ‘ \

 ' ' л . ■ ?

 1.	Dreptul de înscriere la concurs	\

 « · ■ — * ·

 Se pot înscrie la concursul de admitere în instituțiile de învățămînt superior cetățenii Republicii Socialiste România care sînt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat sau absolvenți cu diplomă ai altor școli echivalente cu liceul. *

 Absolvenții secțiilor umaniste de la liceele de cijltură generală pot fi înscriși la concursul de admitere în învățămîntul superior tehnic și agronomic numai după efectuarea unui stagiu în producție de minimum un an, în activități specifice specializării la care doresc să candideze.

 Candidații la specializările Filozofie, Sociologie, Economie politică și planificare, Relații economice internaționale, Istorie, Istorie-geografie, Istorie'—·* o limbă străină, . Drept și Drept economic-administrativ, învățămînt de zi, seral și fără frecvență, P°t fi înscriși la concursul de admitere numai pe baza recomandării organizației de partid sau de tineret din care fac parte.

 La secțiile de institutori pot fi înscriși numai absolvenți ai secțiilor de învățători din cadrul liceelor, pedagogice și numai cu recomandarea conducerii liceului respectiv, pentru promoția din anul în care se organizează concursul, sau cu recomandarea inspectoratelor școlare județene sau municipale, pentru promoțiile anterioare.

 excursul de admitere pentru învățămîntul superior seral și fără frecvență pot fi înscriși absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat sau absolvenți ai altor școli echivalente cu liceul care, pe lîngă condițiile de mai sus, fac dovada că sînt încadrați în muncă, iar pentru învățămîntul seral — că lucrează în domeniul specializării la care candidează. La specializările Drept și Drept economic-administrativ, învățămînt fără frecvență, se pot înscrie candidați cu un stagiu de minimum 2 ani în cîmpul muncii. La secțiile serale de subingineri organizate pe lîngă mari întreprinderi, vor putea fi înscriși numai candidați care lucrează în specialitate, recomandați de întreprinderile la care sînt angajați.

 Absolvenții liceelor de specialitate din promoția anului în care se organizează concursul pot fi înscriși Ja învățămîntul seral sau fără frecvență pe baza reparti-sub rezerva prezentării adeverinței de angajare la locul de muncă repartizat, pînă la data începerii anului universitar.

 La specializările Agricultură, Horticultura și Zootehnie (învățămînt de zi și fără frecvență), se pot înscrie candidați care posedă și permisul de conducere a tractorului sau adeverință că au absolvit cursul de conducere a tractorului.

 * e<;biyalente cu diploma de bacalaureat.— diploma de maturitate dini om я de școală medie tehnică, diploma de școală tehnică cu durata de 4 ani, certificatul’ de abSîvire a școlii pedagogice cu durata de 4 ani, certificatul de absolvire a facultății muncitorești certificatul de absolvire a școHl speciale de 2 ani.	vuuațu muncitorești,

 20

 »

 La specializările Agricultura, Horticultură ZontohrUo * u-ι... x agrară, învățămînt farà'frecvență - pot narticinn мпжнм· b'lltate	e£°nomie

 mandare de la locul de muncă, aprobată dp nrpn^\iQanC !-C aV Prezir}ta reco· nisterul Agriculturii și Industriei Alimentare пгр/чі™^·æ? ° Județene și de Mi-agricultură în specialitatea pentru care candidează нЛ fi°vacJ? ca luÇreazã în specializarea Contabilitate si economi agraiî ’ Ș1 θ СѲІ Ріфп 3 aní> pentru іа	=» P«

 vind activitatea profesională a studenților. 1 stabilite de Regulamentul pri-

 2.	Data concursului	"	л

 Concursul de admitere începe, pentru toate formele de învățămînt (zi, seral și fără frecvență), la 10 iulie; la specializările la care concursul se desfașoara două etape, etapa I începe la 4 iulie, iar etapa a Il-a la 10 iulie.

 3.	înscrierea candidaților	ș 4

 înscrierea la concursul de admitere se face de secretariatele facultăților. înscrierea începe pe ziua de 3 iulie și se încheie în ziua de 8 iulie. La specializările la care concursul începe pe ziua de 4 iulie, intervalul de înscriere este 28 iunie—3 iulie, înscrierea candidaților la specializările Filozofie, Sociologie,* Istorie, Istorìe-geografie, Istorie — o limbă străină, Economie politică și planificare, Relații economice internaționale, Drept și Drept economic-administrativ, se facé între 1—5 iunie.

 înscrierea candidaților pentru Academia militară și Institutul de marină „Mircea cel Bătrîn“, secțiile militare, se face prin centrele militare județene pînă la 20 aprilie, însçrierea candidaților pentru secțiile marinei civile de la Institutul de marină „Mircea cel Bătrîn“ se face pînă la 25 iunie, prin „NAVROM“-Constanța.

 • * · ' ·

 •	«	*	· J·	.

 *	**	'· * *1 · '

 · I	I ·

 4.	Actele necesare la înscriere

 Pentru înscrierea la concurs, candidati! vor completa o fișă de înscriere tip, în care vor menționa :	*

 .— specializarea la care doresc să candideze ;	,

 —	disciplina pentru care optează, în cazul specializărilor la care una din pr

 constă în discipline la alegere * ;	■ r · ■

 —	situația militară (încorporabil sau neîncorporabil).

 » La fișa de înscriere se anexează :

 —	diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original.

 Candidații la specializările Filozofie, Sociologie, Isterie, Istorie-Geografie, Istorie — o limbă străină, Economie politică și planificare, Relații economice internaționale, ' Drept, Drept economic-administrativ, elevi în ultimul an de studii, vor prezenta adeverința de la liceu, sub rezerva prezentării diplomei de bacalaureat pînă la 8 iulie i

 —	certificatul de naștere în copie legalizată ;

 —^adeverință că lucrează în specialitatea secției la care candidează pentru candidagli la învățămîntul seral. Candidații la secțiile serale de subingineri organizate pe lîngă mari întreprinderi vor prezenta si recomandarea întreprinderii la care sînt angajați, întocmită conform prevederilor H.C.M. nr. 1320/1972 ;

 —	adeverinței că sînt încadrați în muncă pentru candidații la învățămîntul fără frecvență (cu specificarea vechimii pentru specializările Agricultură, Horticultură. Zootehnie, Contabilitate și economie agrară, Drept și Drept economic-administrativ).

 Absolvenții liceelor de specialitate promoția 1975 pot prezenta repartiția în producție ;·

 —	dovadă de stagiu în producție pentru absolvenții secțiilor umaniste care candidează la învățămîntul tehnic sau agronomic ** ;

 —	recomandarea din parrea organizației de partid sau tineret pentru candidații la secțiile de specializare de Filozofie, Sociologie, Economie politică și planificare. Relații economice internaționale, Istorie, Istorie-geografie, Istorie — o limbă străină, Drept și Drept economic-administrativ ;

 —	adeverința de recrutare, livretul militar, adeverința de amînare de ia îhebr-

 porare pe cel puțin un an de la data începerii cursurilor universitare ;	,

 Absolvenții școlilor postUeeale cu diplomă, cu durata de minimum im an si diplomă liceelor de specialitate șl aei care lucrează în specialitatea la care candidează.

 Absolvenții școlilor postliceale cu diplomă, cu durata de minimum un an șl dlpiomâ de bacalaureat sînt echivalați cu absolvenții liceelor de specialitate.

 trei fotografii tip buletin de identitate * j

 —	adeverința medicală eliberată de cabinetele medicale școlare sau de dispensarul teritorial de care aparțin, vizată de medicii instituțiilor de învățămînt superior ; candidații la specializările Îmbunătățiri funciare și Mecanică agricolă vor prezenta adeverințe (certificate) medicale din care să rezulte că sînt apți pentru conducere auto ;

 —	permis de conducere a tractorului, sau adeverință de absolvire a cursului de conducere a tractorului, pentru candidații la specializările Agricultură, Horticultura și Zootehnie.

 Secretariatele facultăților emit „legitimații de concurs0 cu fotografie, tuturor candidaților ale căror dosare de concurs au fost aprobate de comisia de admitere pe facultate. Pe întregul interval al desfășurării concursului, candidații vor avea asupra lor buletinul de identitate și legitimația de concurs.

 Candidații din rîndul naționalităților conlocuitoare care doresc să susțină probele de concurs în limba maternă, la înscriere vor menționa acest lucru în cererea tip.

 5.	Organizarea concursului

 Concursul de admitere se organizează pe facultăți.	>	·. w

 Cifrele de școlarizare pentru care se organizează concursul se comunica de catre Ministerul Educației și învățămîntului, pe specializări, fiecărei instituții de învățământ superior în parte, cu cel puțin 10 zile înainte de data începerii concursului, în vederea informării candidaților, instituțiile de învățămînt superior vor afișa, pentru fiecare secție de specializare :

 —	cifrele de școlarizare stabilite pentru anul I curent ;

 —	numărul locurilor ocupate de candidații încorporabili la concursul din anul precedent ;

 —	numărul candidaților înscriși, separat pentru încorporabili și neîncorporabili

 (zilnic, pe toată durata efectuării înscrierilor).	/

 Pentru organizarea concursului de admitere se constituie ox Comisie centrală de admitere pe instituție de învățămînt superior și, după caz, comisii de admitere pe facultăți. Aceste comisii, numite prin decizia .rectorului, vor fr alcătuite din cadre de conducere și personal didactic din instituțiile respective de îhvățămîht • superior^ revenindu-le întreaga responsabilitate îri legătură cu organizarea, și desfășurarea concursului de-admitere.

 cu note de la 10 la 1 sau cu calificativul

 de concurs se afișează cel puțin în preórale și unele probe practice se va in-examen a fiecărui candidat. Nu se Vor

 6.	Desfășurarea concursului

 '	' · ·	' ’	4	‘	‘	7·’·	‘ >	···'*'· -	’·	.	.·■ л	J.

 Concursul de admitere în învățămîntul superior constă din probe scrise, probe orálê, probe practice și probe de aptitudini.

 de concurs se apreciază

 „admis" sau „respins".

 Programul de desfășurare a probelor ziua începerii probelor ; pentru probele dica și ora aproximativă de intrare la

 programa două probe de concurs în aceeași zi.

 6.1.	Probele practice. Probele practice și de aptitudini se susțin conform prevederilor din capitolul „Disciplinele pentru concursul de admitere" și se apreciază cu note de la 10 la 1 sau cu calificativul „admis" sau „respins". Nota fiecărei probe , practice se calculează ca medie aritmetică a notelor întregi, obținute pentru fiecare temă (problemă, subiect sau alte componente ale acestora), cu două zecimale.

 Examinarea candidaților sau a lucrărilor acestora la probele practice și de aptitudini se face de minimum două cadre didactice. Nota finală rezultată se trece în legitimația candidatului imediat după examinare. Excepție face învățămîntul superior artistic, atît la unele probe de aptitudini, cît și la unele probe practice, la care înscrierea notei finale sau a calificativului pe legitimația candidatului se ’face fie după examinarea unei serii de candidați, fie după încheierea probei respective fie după încheierea tuturor probelor din cadrul unei etape.

 Modalitatea de notare și de comunicare a rezultatelor se Stabilește de comisia* centrală ele admitere, în funcție de specificul fiecărei probe și în conformitate cu prevederile din capitolul „Disciplinele pentru concursul de admitere". Comisia de admitere pe facultate va aduce la cunoștința candidaților, din timp, prin afișare, sistemul de notare și comunicare a rezultatelor la probele practice și de aptitudini

 * Pentru secția de specializare Actorie se depun șl două fotografii 6'9 (față șl profil).

 6.2.	Probele orale. Probele ovale se susțin conform prevederilor din capitolul „Disciplinele pentru concursul de admitere" și se apreciază cu note de la 10 la 1 sau cu calificativul ,,admis" sau „respins". Nota fiecărei probe orale se calculează ca medie aritmetica a notelor întregi obținute pentru fiecare subiect, chestiune etc.

 La intrarea în sală pentru examinarea orală, candidații vor prezenta buletinul de identitate și .legitimația de concurs.

 . Examinarea la probele orale se va face pe bază de bilete ele examen ; la examinare va participa, pentru fiecare disciplină, minimum două persoane. Pentru pregătirea subiectelor înscrise pe biletul de examen, fiecărui candidat i se va acorda un timp minim de gîndire de 15 minute. Este interzisă examinarea a doi sau mai mulți candidați în același timp, de către același examinator.

 *

 6.3.	Probele scrise. Subiectele pentru probele scrise se stabilesc de comisia cen-

 trală de admitere a instituției de învățămînt superior, potrivit programelor analitice ale disciplinelor de concurs, publicate în broșura ,,Admiterea în învățămîntul superior — 1976“.	Ί	'	'

 La fiecare probă scrisă, toți candidații înscriși la aceeași secție de specializare vor primi pentru rezolvare aceleași teme, probleme etc Nu se.vor da subiecte la alegere.

 Timpul destinat pentru elaborarea unei lucrări scrise este de 3 ore, socotit din momentul în care 'subiectul a fost scris complet pe tablă. Candidații care nu vor fi prezenți în sală în momentul comunicării subiectelor pentru probele scrise pierd dreptul de a mai susține proba respectivă.	·	.	'

 Pentru elaborarea lucrărilor scrise, candidații pot folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. Pentru executarea schemelor și desenelor se va folosi numai creion negru.

 Nota fiecărei probe scrise se calculează ca medie aritmetică a notelor (mediilor) pentru fiecare problemă (subiect sau chestiune), cu două zecimale.

 7.	Stabilirea rezultatului final al concursului

 •	·	;;	r	‘ ·

 La specializările la care concursul de admitere se desfășoară în două etape, etapa I este eliminatorie. Sînt admiși la etapa a II-a numai candidații care la probele primei etape au obținut calificativul „admis“ sau, în cazul ■ specializării Arhitectură, minimum media 5,00.

 Media finală a concursului de admitere, pentru fiecare candidat, se calculează, cu două zecimale, fără rotunjire, ca medie aritmetică a notelor obținute la toate probele Йе concurs planificate (scrise, orale, practice). Probele de la care candidatul a absentat se notează cu zero și intră în calculul mediei finale. Candidații care-și retrag actele înainte de afișarea rezultatului concursului sînt eliminați din concurs.

 Comisia de admitere stabilește lista candidaților, în ordinea de clasificare, pe baza mediilor finale rezultate. Media finală minimă de admitere pentru toate specializările și formele de învățămînt este 5,00. Vor fi declarați, reușiți, în ordinea descrescîndă a mediilor și în limita numărului de locuri planificate pentru fiecare secție de specializare, pînă la cel mult media 5,00 :

 a)	candidații încorporabili care s-au situat, împreună cu candidații neîncorpo-

 rabili, pe numărul de locuri egal cu cifra de școlarizare planificată pentru anul curent > acești candidați vor fi înscriși în anul I de studii, în anul universitar următor desfășurării concursului ;	, .	,

 b)	un număr de candidați neîncorporabili (fete, băieți cu stagiul militar satis-

 făcut, amînați pentru cel puțin un an sau scutiți de а-l satisface) egal cu diferența dintre numărul locurilor planificate pentru anul curent și numărul de candidati încorporabili declarați reușiți la concursul de admitere din anul precedent (care au satisfăcut ulterior stagiul militar) ; acești candidați vor fi înscriși în anul I de studii în anul universitar curent.	-	‘

 în cazul în care pe ultimul loc se situează mai mulți candidați cu aceeași medie, departajarea acestora se va face, de la caz la caz, prin criterii stabilite de Ministerul Educației și învățămîntului la propunerea comisiei centrale de admiteie din instituția respectivă de învățămînt superior.

 Notă. Media ultimului admis poate să difere la cele două categorii de candidati (încorporabili și neîncorporabili). întrucîi candidații concurează in cadrul L,pu concuis unitar, dai pe cifre de școlarizare planificate distinct, pentru ani universitari diteiiți.

 Rezultatele concursului de admitere, verificate și apiobate de comisia centială de admitere, se afișează pe trei liste separate, în ordinea descrescîndă a mediilor și cu precizarea mediei în dreptul fiecărui candidat ·’	.

 a).lista candidaților neîncorporabili declarați admiși pentru anul universitar curent ;	'	1

 s?	-* ·	·	·	·

 b)	lista candidaților încorporabili declarați admiși pentru anul universitar următor desfășurării concursului ;

 c)	lista candidaților declarați respinși.

 Candidații declarați admiși sînt înmatriculați în anul I de studii, pentru anul universitar curent sau următor desfășurării concursului, prin decizie a rectorului instituției de învățămînt superior.	>

 Candidații declarați reușiți, care după încheierea concursului de admitere își modifică situația militară, rămîn reușiți pentru anul universitar pentru care au candidat. Cazurile deosebite vor fi rezolvate numai cu aprobarea Ministerului Educației și învățămîntului. Modificarea situației militare după afișarea rezultaului concursului nu va schimba rezultatul concursului.

 Actele candidaților respinși se restituie acestora la cerere.

 Eventualele contestații cu privire la rezultatele probelor susținute se pot depune la comisia centrală de admitere sau, după caz, la comisia de admitere pe facultate, în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatelor pentru fiecare probă sau grup de probe. Contestațiile se examinează și se rezolvă de comisia de admitere a facultății în prezența cadrelor didactice examinatoare și, după caz, cu consultarea altor cadre didactice de specialitate, numite de comisia de admitere pe facultate.	,

 îmcaz că, în urma analizei contestației o probă de concurs este apreciată cu o altă notă (medie) decît cea acordată inițial de cadrele didactice examinatoare, nu se vor modifica notele inițiale dacă diferențele față de fiecare notă acordată sînt de pînă la o unitate (1,00). Rezultatele constatărilor se comunică celor în cauză, verbal sau în scris.

 Singurele organe competente în rezolvarea contestațiilor care privesc conținutul probelor de concurs sînt comisiile de admitere pe facultăți sau comisiile centrale de admitere ale instituțiilor de învățămînt superior.

 .V 4 ¡	·	*	*	’	·	*	l	· L ■	’	;

 8.	Dispoziții finale și tranzitorii

 *.;’·* *’	* · . ,

 La specializările la care, după încheierea concursului din iulie, nu se. completează toate locurile planificate pentru anul curent, locurile, rămase libere vor putea fi ocupate printr-un nou concurs de admitere, organizat în perioada august-septembrié a.c., sau prin transferul unor candidați neîncorporabili, care au candidat la alte secții de specializare, dar care, deși au îndeplinit tóate condițiile concursului, nu au fost declarați admiși din cauza numărului limitat al locurilor. Modalitatea ocupării locurilor râmase libere după concursul de admitere din iulie va fi stabilită, de la caz la caz, pentru fiecare secție de specializare în parte, de către Ministerul Educației și învățămîntului, la propunerea comisiilor centrale de admitere din instituțiile de învățămînt superior.	. . . /

 După afișarea rezultatului final al concursului, comisiile de admitere nu vor opera nici o modificare în listele candidaților declarați reușiți, chiar clacă între timp unii candidați reușiți se retrag sau nu se prezintă la cursuri.

 Orice modificare pe listele candidaților admiși se face numai cu aprobarea Ministerului Educației și învățămîntului.

 Neprezentarea unor candidați la cursuri în termen de 5 zile de la începerea anului universitar, pentru care au fost declarați reușiți, determină pierderea dreptului cîștigat prin concurs.

 Pentru prezentarea la concursul de admitere în învățămîntul superior seral și fără frecvență, salariaților li sé poate acorda, o singură dată, în afara concediului de odihnă, un concediu de studii fără plată, de maximum 30 de zile calendaristice, în conformitate cu prevederile legale. Concediul de studii se acordă, la cerere, eșalonat sau integral.	·’	i

 Absolvenții instituțiilor de învățămînt superior care doresc să urmeze o a doua facultate prin cursuri de zi se pot înscrie la concursul de admitere numai după efectuarea stagiului legal de producție.

 24

 III. DISCIPLINELE

 PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE

 Candidații la concursul de admitere — cursuri de zi, serale șî fără frecvență — vor susține probe scrise, orale și practice. Toate probele se vor susține pe< baza programelor publicate în broșură.

 A. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR TEHNIC

 L INGINERI

 1.	La specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Mașini-unelte, Mașini hidraulice și pneumatice, Mașini termice, Autovehicule rutiere, Mecanică fină, Aeronave, Materțal rulant de cale ferată, Nave, Utilaj tehnologic, Mecanică agricolă, Filatură-țesătorie, Tricotaje-confecții, Electrotehnică, Energetică, Electronică și telecomunicații, Automatizări și calculatoare, Tehnologia transporturilor și telecomenzi feroviare, Mine, Forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol șî gaze, Metalurgie extractivă, Turnătorie, Prelucrări metalurgice, Construcții civile, industriale și agricole, Căi ferate, drumuri și poduri, Construcții hidrotehnice, Instalații pentru construcții, îmbunătățiri funciare, Geodezie, Industrializarea lemnului, Inginerie geologică și geofizică se dau următoarele probe :

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică	— scris

 —	Geometrie plană și în spațiu * și Trigonometrie	— scris

 —	Fizică (mecanică, fizică moleculară și căldură, electricitate)

 sau, la alegere, una din disciplinele de specialitate de mai jos :	— scris

 Specializarea	Disciplina de specialitate ■ ·

 Tehnologia construcțiilor de mașini Mașini-unelte ; Aeronave

 • Mașini hidraulice și pneumatice

 Tehnologia construcțiilor de mașini ; Utilajul și tehnologia asamblării și montajului

 » · ·

 Mașini, și instalații hidropneumatice

 Mașini termice ; Mecanică agricolă

 Autovehicule rutiere

 I

 Material rulant de cale ferată

 Mecanică fină

 su-unghiurilor și timpului ; construcțiilor de mașini ; tehnologia asamblării și Tehnologia mecanicii fine

 Nave

 Utilaj tehnologic

 * La geometria plană

 Tractoare, exploatarea și repararea lor ; Tehnologia fabricării motoarelor, ___automobilelor și tractoarelor întreținerea și repararea autovehiculelor ; Tehnologia fabricării motoarelor, automobilelor și tractoarelor ; Vehicule de transport în comun Repararea locomotivelor ;

 ___Reparareajvagoahelor

 Tehnologia măsurării lungimilor, prafețelor, Tehnologia Utilajul și montajului ;

 ___și a opticii

 Tehnologia fabricării navei și montării mecanismelor ; Exploatarea, întreținerea și repararea navelor și instalațiilor ____________________portuare________________________________ Utilaje și instalații în industria chimică ; Utilaje și instalații în rafinării ; Utilaje de construcții ; Mașini și utilaje de foraj ; Mașini miniere și transport minier ; Mașini și utilaje în industria ușoară ; Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor metalurgice ; Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor siderurgice ; Utilaje în " industria materialelor de construcții ; întreținerea și repararea utilajelor din șl în spațiu nu se cere demonstrarea formulelor și a teoremelor.



 25

 *

 *

 Specializarea

 Disciplina de specialitate

 j	industria alimentară; Exploatarea, în-

 treținerea și repararea utilajelor din ________________________________________________industria ceramică și refractară_________ Instalații peptru construcții	Instalații tehnic o-sa ni tare -și de gaze

 Filatură-țesătorie	Tehnologia filaturii ; Tehnologia țesă-

 ____________\_______________________________toriei_____________

 Tricotaje-confecții	Tehnologia tricotajelor; Tehnologia

 confecțiilor din țesături și tricoturi ;

 < Tehnologia confecțiilor din piele și în-

 ·" locuitori

 Electrotehnică

 Λ·	: v

 Energetică

 Electronică și telecomunicații

 Tehnologia fabricării mașinilor și apa-ratelor electrice____________________

 Centrale» stații și rețele electrice ; Cazane și turbine ; Mașini și instalații hidropneumatice______________________

 Electronică industrială ; Telefonie automată eu apel selectiv și telegrafie ; Echipamente telefonice și telegrafice

 de curenți purtători

 Automatizări și calculatoare

 Z >·' · %

 * w · ‘ ■ ·

 Electronică industrială ; Acționări elee

 tromecanice j Automatizări în indus-

 tria chimică

 4

 »



 Tehnologia transporturilor și telecomenzi feroviare________________________

 Mine

 Forajul sondelor și exploatarea zăcă-mintelor de petrol și gaze_____________

 Construcții civile, industriale și agri-£° le ; Construcții hidrotehnice ______

 Căi ferate, drumuri și poduri__________

 Îmbunătățiri funciare__________________

 Geodezie,

 Instalații de centralizare electro-di-namică ______________.___________

 Exploatări miniere 1___________-_______

 Forajul sondelor

 • Construcții și tehnologia lucrărilor de construcții ; Construcții de clădiri Drumuri_______________ " ; ._____________

 —Îmbunătățiri funciare

 Topografie ; Topografie generală mi-

 • nieră

 Industrializarea lemnului	Tehnologia fabricării mobilei și binale-

 ’ ' , ■ ' . ■ ________________’______________lor____________________

 Metalurgie extractivă ; Turnătorie ; Utilaje și procese tehnologice în side-Prelucrări metalurgice	ч rurgie ; Acționări electromecanice ;

 Utilajul și metalurgia metalelor neferoase ; Utilajul și tehnologia turnării și prelucrării la cald ; Deformarea plas-___________.	______________________________tică a metalelor și aliajelor neferoase

 2.	La specializările : Tehnologie chimică anorganică, Tehnologia. silicaților și compușilor oxidici, Tehnologie chimică organică, Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie, Tehnologia compușilor * macromoleculari, Tehnologia celulozei, hir-tiei și fibrelor artificiale, Tehnologia chimică a produselor textile, pielii și înlocuitorilor se dau următoarele probe.:	'	*

 —	Chimie (anorganică și organică) .	— scris '

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică’	' ·	— scris

 —	Fizică (optică, fizică moleculară și căldură), sau, la alegere,

 una din disciplinele de specialitate de mai jos :	— scris

 Specializarea	1 Z	Disciplina de specialitate  b
 Tehnologie	chimică anorganică		Tehnologia chimică anorganică	
 Tehnologia oxidici	silicaților și compușilor	Tehnologia lianților și azbocimentului  1	1

 Tehnologie chimică organică__________________Tehnologia chimică organică

 Tehnologia prelucrării petrolului și Tehnologia prelucrării și chimizării ți-petrochimie	, țeiului și gazelor ; Tehnologia condițio-

 nării și livrării produselor petrochimice

 Specializarea

 Disciplina de specialitate

 Tehnologia compușilor macromolecu-larl

 ■i— --- — — — r J. I-	J

 Tehnologia celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale

 Tehnologia chimică a produselor textile, pielii și înlocuitorilor

 Tehnologia prelucrării cauciucului și a maselor plastice_________________________

 Tehnologia celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale___________ ■_______ . ;

 Tehnologia finisării produselor tex-

 3. La specializarea : Industrie alimentară se dau următQarele probe :

 —	Chimie (anorganică și organică) sau Biochimia produselor alimentare^ Tehnologia industriei extractive, Tehnologia prelucrării cărnii și laptelui, Tehnologia produselor culinare românești, Tehnologia morăritului și a produselor de panificație, Tehnologia industriei fermentative

 —	Fizică (mecanică, electricitate, fizică moleculară și căldură)

 —	Algebră și Trigonometrie

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 A. La specializarea : Tehnică piscicolă se dau următoarele probe :

 Etapa I — eliminatorie :	/	' '	‘	’

 —	Probe de rezistență fizică și la rău de apă (Probă dp înot și canotaj și Prpbă

 de atletică ușoară).	■	■ >

 Etapa a H-a

 —	Chimie (anorganică și organică)

 —	Biologie generală sau Prelucrarea peștelui

 —	Algebră și Trigonometrie

 —	scris

 —	scris

 —	scrțș

 5. La specializarea : Silvicultură și exploatări fpreșțjiBfe șe dau următoarele probe :

 —	Algebra și Trigonometrie	"	’

 —	Geometrie plană și în spațiu*	' §cris

 —	Biologie generală sau Tehnologia exploatărilor forestiere

 sau Cultura pădurilor	r ‘ ~................ _

 I

 6. La specializările : Tapfjțri și auto, Artilerie, Armament de aviație, Avioane și mstoare de aviație, Radipelectromcă, Transmisiuni, Construcții se dau următoa-rele prppe :	'

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică

 —	Geometrie plană și în spațiu * și Trigonometrie

 —	Fizică (mecanică, fizică moleculară și căldură, electricitate) sau, la alegere, una din disciplinele de specialitate de mai jos

 —	scris

 —	scris

 Specializarea

 Tancuri și auto

 scris

 Disciplina	--------- '

 Artilerie ; Armament de aviație

 Aviație și motoare de aviație

 Kadiotehnîcă ; Transmisiuni

 întreținerea și repararea autovehiculelor ; Tractoare, exploatarea și repara-\	rea lor

 n-i.iij·.,...	I -	,-^.„,-4,· ...-,_ -	*	- Ж	·-	·	·	*	* ’	·	·	**

 Tehnologia măsurării lungimilor, suprafețelor, unghiurilor și timpului ; Tehnologia construcțiilor de mașini ; Utilajul și tehnologia asamblării și montajului ; Tehnologia mecanicii fine ___________și a opticii__________________________________

 Tehnologia construcțiilor de mașini ; Utilajul și tehnologia asamblării și ____________montajului____________________________________

 Electronică industrială ; Acționări elec-tromecanice ; Telefonie automată cu apel selectiv și telegrafie ; Echipamente telefonice și telegrafice de cu-renți purtători

 Cfmșiruețiî

 ·*

 rpiil ii.iininf ■ iron iwium	m.·	<тіиц,і i. „ ,lu

 Construcții Șl tehnologia lucrărilor de ' construcții

 TT- R U! «ГЯ ț» ■ЯЩ.чш·	11^1.1.1

 ★ La geometria nlanft ei în spațiu nu eepe cleinenstrarea formulelor și a teoremelor.

 II.	OFIȚERI DE MARINA’

 ·· I ·	< i '	*

 1. La specializările :Navigație și Electromecanică navală se dau următoarele probe : Etapa I — eliminatorie :

 —	Examinare medicală specială

 —	Probe de rezistență fizică

 Test de aptitudini marinărești cu ieșire la mare

 Etapa a Il-a

 —	Algebră șî Elemente de analiză matematică

 —	Geometrie plană și în spațiu * și Trigonometrie

 —	Fizică (mecanică, căldură, electricitate) sau Exploatarea, în-‘ treținerea și repararea navelor și instalațiilor portuare, la alegere

 —	scris

 —	scris’

 — scris

 III. CONDUCTORI ARHITECȚI **



 1.	La specializarea : Arhitectură se dau următoarele probe ; Etapa I — eliminatorie :

 Probe practice și de aptitudini :

 a)	desen tehnic v

 b)	desen liber (teste)

 Etapa a Il-a

 — Algebră și Trigonometrie

 —- Geometrie plană și în spațiu * sau Construcții de clădiri la alegere	· .

 — scris :

 — sens

 IV. SUBINGINERI***

 Ί ·	‘	. .

 1. La specializările : Tehnologia construcțiilor de mașini, Tehnologia sudării, Automobile, Mecanică fină, Material rulant de cale ferată, Construcția corpului de imic, Mașini și utilaj peu»

 o

 e

 navă, Instalații navale de bord,	____

 tru construcții, Utilaj pentru industria materialelor de construcții, Utilaj pentru industria lemnului, Mașini și aparate electrice, Electromecanică tehnologică, Re= țele electrice, Centrale termoelectrice, Centrale hidroelectrice, Electronică, Tele» fonie-telegrafie, Automatizări industriale, Mine, Topografie minieră, Forajul sonde= lor și exploatarea zăcămintelor de petrol\ și gaze, Furnale și oțelării, Turnătorie, Deformări plastice și tratamente termice, Metalurgie neferoasă, Construcții civile, industriale șî agricole, Construcții și întreținere feroviară, Drumuri și poduri, Con» strucții hidrotehnice, Tehnică edilitară, Instalații pentru construcții, îmbunătățiri funciare, Industrializarea lemnului se dau următoarele probe :

 —	Algebră, Geometrie plană * și Trigonometrie	— scris  —	Fizică (mecanică, electricitate) sau, la alegere, una din dis-	
 ciplinele de specialitate de mai jos :  ! J к	— scris  • ·  • . \ · * z » *
 Specializarea	Disciplina de specialitate
 Tehnologia construcțiilor de mașini  1  /	4- 7 * ' >	· \ * 1	X 5  ' · · ·	Tehnologia construcțiilor de mașini ; Utilajul și tehnologia asamblării și montajului		
 Tehnologia sudării	Utilajul și tehnologia sudării
 Automobile	Intreținereâ și repararea autovehiculelor ; Tehnologia fabricării motoarelor, automobilelor și tractoarelor	
 Material rulant de cale ferată	Repararea locomotivelor ; Repararea vagoanelor		

 ★ La geometria plană și în spațiu nu se cere demonstrarea formulelor și a teoremelor. Concursul de admitere, la secțiile de Arhitectură (conductori arhitect!) se organizează la institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din București, precum și la institutele politeli-nice dSin?Sta’secția5de “hitecturS șl sistematizare (treapta a Π-a arhitect!), la Insti-SplinS de la toate secțiile de specializare de’ arhitectură, în Urnita planului de școlarizare ce se va fixa	treapta^a П-а. za concurs de admitere în mș vor fl precizate prin

 afișare la tatîtuțlile de învățămînt superior respective șl la întreprinderile organizatoare.

 •	w	·

 »





 Mecanică fină	Tehnica măsurii lungimilor, suprafe-

 țelor, unghiurilor și timpùluî ; Tehnologia construcțiilor ele mașiniUtilajul și tehnologia asamblării și montajului;

 „______r_______________________________________Tehnologia mecanicii fine și a opticii

 Construcția corpului de navă ; Insta- Tehnologia fabricării navei șî a mon-lății navale de bord___________________________tării mecanismelor

 Utilaj chimic și petrochimic	Utilaje și instalații în industria chî-

 ■_______________________:___________________mică ; Utilaje și instalații în rafinării

 Mașini și utilaj pentru construcții____________Utilaje de construcții

 Utilaj pentru industria materialelor de ' Utilaje în industria materialelor dê construcții___________________________________construcții

 Utilaj pentru industria lemnului______________Mașini~și utilaje în industria lemnului

 Mașini și aparate electrice	Tehnologia fabricării’mașlnîlor și apa-

 ________________________________________ratelor electrice

 Electromecanică tehnologică	Mașini miniere și transport minier ;

 Mașini și utilaje de foraj ; Acționări _________________■____________________________elect r o m eca n ic e

 Rețele electrice______________________________Centrale, stații și rețele electrice

 Centrale termoelectrice_______________________Cazanejși turbine

 Centrale hidroelectrice_______________________Mașini și instalații hidropneumatice

 Electronică	Acționări ' electromecanice ; Electro-

 nică industrială

 Telefonie-telegrafie	Telefonie automată cu apel selectiv șî

 telegrafie ; / Echipamente telefonice și ______________________________________telegrafice de curenți purtători

 Automatizări industriale	Acționări electromecanice ; Automati-

 -	■	_________2_________________________zări în industria chimică____________

 Mine	·________________________Exploatări miniere _____ _____________

 Topografieminieră_____________________________Topografie generală minieră___________

 Forajul sondelor și exploatarea zăcă- Forajul sondelor mintelor de petrol și gaze_______________________________________________

 Construcții civile, industriale și agri-	Construcții și tehnologia lucrărilor de

 cole ; Construcții hidrotehnice ; Teh-	construcții ; Construcții de clădiri

 ni c ă edi 1 i tară ________________________________________________________________

 Construcții și întreținere feroviară ; Drumuri

 Drumuri și poduri __________________________________________________________________

 Instalații pentru construcții	Instalații tehnico-sanitare și de gaze

 îmbunătățiri funciare_________________________îmbunătățiri funciare_________________

 Industrializarea lemnului	Tehnologia fabricării mobilei și bina-

 -lelor	.	___________________

 Furnale și oțelării ; Turnătorie ; De- ; Utilaje și procese tehnologice în side-formări plastice și tratamente termice rurgie ; Acționări electromecanice ; Utilajul și tehnologia turnării și prelucrării la cald ________________________________________________________

 Metalurgie neferoasă	. Utilajul și metalurgia metalelor nefe-

 roase ; Deformarea plastică a metalelor și aliajelor neferoase ___________

 2.	La specializările : Tehnologie chimică anorganică, Tehnologia materialelor* de construcții, Tehnologie chimică organică, Tehnologia carbochimică și procese pirogene, Tehnologia prelucrării petrolului și petrochimie, Tehnologia maselor plastice, se dau următoarele probe :

 —	Algebră	.	.	>

 —	Chimie anorganică și organică sau, 'la alegere, una din dis ciplinele de specialitate de mai jos :

 —	scris

 —	scris

 29

 I

 Specializarea

 Tehnologie chimică anorganică

 Tehnologia materialelor de construcții

 Tehnologie chimică organică ; Tehno-

 Procese pirogene

 Tehnologia prelucrării petrolului si petrochimie

 Tehnologia maselor plastice

 Disciplina de specialitate _____________

 Țehnologia _chimic ă' anorganică

 T e h nolo già lianț i І o r ș i_a zb o ci m e n t u 1 u i

 Tehnologia chimică organică

 Tehnologia prelucrării'și chimizării țițeiului și gazelor

 —    — —*■ - -- — ■ — ■ ■	—— - —— - - -    - - - -     ■ — - — _ - - - __ _

 Tehnologia prelucrării cauciucului șî a maselor plastice

 3. La specializările : Tehnologii extractive în industrii alimentare, Tehnologia produselor alimentare de origine animală, Tehnologia produselor alimentare de origine vegetală, Morărit-panificație se dau următoarele probei

 —	Algebră șl· Trigonometrie

 —	Chimie organică sau, la alegere, una din disciplinele de specialitate de mai jos :

 — scris

 — scris

 Specializarea	'	U	• . ·  Disciplina de specialitate	
 Tehnologii extractive în industrii mentare	aii-	Tehnologia industriei extractive  w  ·** ·*¥*?>$	* <-i	?	* *	4	··'	·	’ .1  11,	_	·	·
 Tehnologia produselor alimentare	de	Tehnologia prelucrării cărnii și lapte-
 origine animală		lui ; Tehnologia produselor culinare românești	1	.
 Tehnologia produselor alimentare origine vegetală  '*.·■' V -	. ·	'	-  * »	de	Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor ; Tehnologia industriei fermentative
 Morărit-panificație		Tehnologia morăritului și a produselor
 к	a	· **		de panificație

 sens .

 scris

 4.	La specializarea : Cadastru funciar se dau următoarele probe :

 —	Algebră, Geometrie plană * și Trigonometrie

 —	Fizică (mecanică, optică) sau Topografie

 4 * ·	*	g , > M	4	t ' ·	; · ·	t ·

 5.	La specializările : Tancuri, Artilerie se dau următoarele probe :

 —	Algebră, Geometrie plană * și Trigonometrie

 —	Fizică (mecanică, electricitate) sau, la alegere, una din disciplinele de specialitate de mai jos :

 scris

 scris

 44 O · l	.	J.	Í	/  Specializarea	Disciplina de specialitate	
 Tancuri  ’	■ \	*	4·  •	■ ·	Λ. Λ	*·?* **<· ·	W . '  fr	Л* ÇS -І	" i .·· '? |'·.· * ·.	- <-”-r	'	t .   · ’*·,**·	întreținerea și repararea autovehiculelor ; Tractoare, exploatarea și repararea lor	
 Artilerie	λ  / · ’> . -  •	X	·	-	*■	- *	■	4  * · < ** · *«·**■ *^ .  	i—				Tehnica măsurării lungimilor, fețelor, Unghiurilor și timpului	supra-  ч

 B. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR AGRICOL

 1. La specializarea : Agricultură se dau următoarele probe :

 —	Agroptotehnie · .	.	’	_ oral** ■ ■

 —	Botanică'sau Biologie generală	— Scris U scns

 La specializarea : Horticultura se dau următoarele probe :

 Horțicultură (Legumicultură sau Pomicultură sau Viticul-

 _ .	. M	,	— oral** și scris

 Botanica sau Biologie generală	— scris

 La specializarea : Zootehnie se dau următoarele probe :

 —	Zootehnie	’	_ scpjs

 —	Zoologie sau Biologie generală 4	. — .¿ral ** și-^s

 4. La specializarea: Medicină veterinară se dau următoarele probe:

 —	scris

 —	oral ** și scris

 * La geometria plană șl In spațiu nu se cere demonstrarea formulelor si a teorerielor. ** Proba orală precede probele scrise. Sînt admiși la probele scrise candidații' care óbtin la proba orală notă de trecere.

 tură)

 —	Patologie veterinară

 —	Zoologie sau Biologie generală ’

 30

 С. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR ECONOMIC

 ■

 —	scris

 —	scris

 — scris

 —	seri à

 —	scris

 1.	La specializarea : Economie politică și planificare se dau următoarele probe :

 —	Economie politica

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică *

 —	Filozofie și Socialism științific sau Contabilitate teoretică sau Organizarea întreprinderilor industriale sau Geografia R.S.R., la alegere

 ^2. La specializările : Economia industriei, construcțiilor și trarisporturilor, Contabilitate și economie agrară se dau următoarele probe :

 —	Economie politică

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică *

 —	Contabilitate teoretică sau Organizarea întreprinderilor industriale sau Geografia R.S.R., la alegere

 — scris

 3.	La specializarea : Comerț se dau următoarele probe :

 —	Economie politică

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică*

 —	Contabilitate teoretică sau Merceologia produselor indus triale sau Geografia R.S.R., la alegere

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 4. La specializarea : Relații economice internaționale se dau următoarele probe : Etapa I — eliminatorie :	4 * ’	,	V

 —	O limbă străină, la alegere (engleză, franceză,' germană sau

 rusă) după programa limbii respective — prima specializare	— scris și oral

 Etapa a Π-a	■	.

 —	Economie politică	—- scris

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică *	— scris

 —	Comerț exterior sau Merceologia produselor industriale sau

 Geografia R.S.R., la alegere	— scris

 5. La specializarea : Finanțe și contabilitate se dau următoarele probe :

 —	Economie politică	— scris

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică*	— scris

 —	Contabilitate teoretică sau Circulația bănească, creditul și

 tehnica bancară sau Geografia R.S.R., la alegere	— scris

 6. La specializarea Cibernetică economică și statistică se dau următoarele probe :

 —	Economie politică	— scris'

 - — Elemente de analiză matematică	— scris

 -r- Algebră sau Fizică (mecanică, electricitate) sau ' Statistică teoretică sau Bazele programării calculatoarelor, la alegere z — scris

 D. ÎNVĂȚĂMÎNTUL UNIVERSITAR Șl PEDAGOGIC

 I

 1. La specializările : Matematică și Informatică se dau următoarele probe :

 —	Algebră și Trigonometrie	— scris

 —	Elemente de analiză matematică	'	~ · scris

 —	Geometrie plană, geometrie în spațiu **, geometrie analitică — scris

 2.	La specializările : Fizică și Fizică tehnologică se dau următoarele probe :

 —	Fizică I (mecanică, fizică moleculară și căldură) _	— scris

 —	Fizică II (electricitate, optică, noțiuni de fizică atomică și

 nucleară)	·	1	~~ scris

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică	— scris

 r #	·	'	·	J’l	«

 3.	La specializarea : Chimie se dau următoarele probe :

 —	Chimie (anorganică și organică)	;	— scris

 —	'Algebră și Elemente de analiză matematică	— scris

 ' — Fizică (optică, fizică moleculară și căldură)	— scris

 * La elemente de analizó matematică b^ cere materia prevăzută în programa anului III de studiu (pînă la capitolul „Integrala*4 exclusiv).

 v ** La geometria plană și în spațiu nu se cere demonstrarea formulelor șl a teoremelor. ,	’	\

 r

 31

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 —	-scris

 —	scris

 —	scris

 scris

 —	scris

 —	scris

 ■—· scris

 —	scris

 —	scris

 4.	La specializarea : Biochimie se dau următoarele probe ·

 —	Chimie (anorganică și organică)

 —	Algebră și Elemente de analiză matematică

 —	Biologie generală sau Botanică sau Zoologie, Ja alegere

 5.	La specializarea : Biologie se dau următoarele probe-

 —	Biologie generală sau Botanică sau Zoologie, la alegere

 —	Anatomia și fiziologia omului

 —	Chimie organică

 -* ·

 • ·

 6.	La specializarea : Geologie se dau următoarele probe i

 —	Chimie anorganică

 —	Geografie fizică și elemente de geologie

 —	Biologie generală și Zoologie *

 ·■ · *

 7.	La specializarea : Geografie se dau următoarele probe :

 —	Geografia R. S. România

 —	Geografia economică generală

 —	Geografia fizică generală

 8.	La specializarea : Istorie se dau următoarele probe :

 —	Istoria României

 —	Istoria universală modernă și contemporană

 —	Socialism științific

 • ·

 9.	La specializarea : Istorie — o limbă străină (germană, engleză) se dau următoarele probe :

 —	Limbă străină

 —	Istoria României

 —· Istoria universală modernă și contemporană

 10.	La specializarea : Filozofie se dau următoarele probe :

 —	Filozofie

 —	Socialism științific	' '	.	¡

 —	Psihologie

 11.	La specializarea : Sociologie se dau următoarele probe :

 —	Filozofie șî Socialism științific

 —	Economie politică

 —	Elemente.de analiză matematică ***

 • * ·	. · « » ·'	.	·	‘	I <	’	.	·

 X	*	*	* -1	* · ·	%	4

 /	i	·	·	·	·	·	·

 12.	La specializarea : Pedagogie se dau următoarele probe :

 —	Psihologie sau Pedagogie generală, la alegere

 —	Anatomia și fiziologia omului

 • - ** ·

 13.	La specializarea : Psihologie se dau următoarele probe :

 —	Psihologie

 —	Anatomia și fiziologia omului 1

 * * I*	'*·	·	·	I	·

 14.	La specializările : Drept și Drept economic-administrativ Se probe :

 —	Filozofie și Socialism științific

 —	Istoria României sau, la alegere, una din disciplinele : Economie politică, Conducerea și organizarea administrației locale, Drept

 — oral ** șî scris

 —	scris '

 —	scris

 scris scris . scris

 I

 scris scris scris

 scris scris

 — scris —. scris

 dau următoarele

 'scris

 15.	La specializarea : Limba și literatura română — o limbă clusiv învățămîntul pedagogic) se dau următoarele probe :

 —	Limba română

 —	Limba și literatura română

 —	Limba străină (după programa pentru prima specializare)

 16.	La specializarea : Limba și literatura maghiară — o limbă franceză, germană, rusă) se dau următoarele probe :

 —	Limba maghiară	·

 — scris

 <

 străină **** (in-

 —	oral **

 —	scris

 —	’ scris

 străina (engleză,

 — oral**

 * La Zoologie nu se cer capitolele privind încrengătura vertebratelor.

 ** Proba orală precede probele scrise. Sînt admiși la probele scrise candidații care obțin la proba orală notă de trecere.

 La elemente de analiză matematică se cere materia prevăzută în programa anului III de studiu, secția umanistă.

 **** La flecare facultate (secție) de profil filologic, a doua specializare se organizează conform prevederilor menționate la capitolul ,,Rețeaua instituțiilor de învățămînt superior".

 -* Limba și literatura maghiară	$crjs

 —	Limba străină (după programa pentru prima specializare) , -L scris imn₽7Âi«8iSPeCialiZv-e^ ¥“ba ș* literatura franceză — limba si literatura

 1 \ -TU °, llmbu strauiă (engleză, germană, rusă, spaniolă, italiană se ctau următoarele probe :

 —	Limba franceză (după programa pentru prima specializare)—· oral** Тіт-Ьа S1 literatura română (maghiară) sau una din limbile :

 engleza, germană, rusă, spaniolă, italiană, latină (după programa pentru a doua specializare) ‘	.

 română latină) *

 și scris

 oral ** și scris

 scris

 18.	La specializarea : Limba și literatura italiană — o limbă străină (engleză, franceza, germană, rusă) se dau următoarele probe :

 L Limba italiană sau una din limbile : engleză, franceză germana, rusă (după programa pentru prima specializare)	—

 română sau una din limbile : engleză,

 franceză, germană, rusă (după programa pentru a doua specializare) — scris

 Notă. Limba și literatura română poate fi aleasă, ca * disciplină de concurs, numai de candidații care susțin, în locul limbii și literaturii italiene, o altă limbă și literatură străină (engleză, franceză, germana, rusă). înscrierea acestor candidați la a doua specializare se va face în funcție de limba și literatura străină susținută în locul limbii și literaturii italiene.

 » ' . ■·	‘л	·.“<■	· \ ·■·· ·’ »	'	»■	‘ \ O·:·· 4^· '•‘Ï’VÏ *	\

 *	·	·	*·	*’	·	*	· \	·	·	» t ·	A ’	%	*	·

 19.	La specializarea: Limba și literatura spaniolă — o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) se dau următoarele probe :

 —	Limba spaniolă sau una din limbile : engleză, franceză, germană, rusă (după programa pentru prima specializare)	— oral ** și scris

 —	Limba și literatura română sau una din limbile : engleză, franceză, germană, rusă (după programa pentru a doua specializare)— scris

 Notă. Limba și literatura română poate fi aleasă, ca disciplină de concurs, numai de candidații care susțin în locul zllmbii și literaturii spaniole o altă limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă). înscrierea acestor candidați la a doua specializare se va face în funcție de limba și literatura străină susținută în locul limbii și literaturii spaniole.

 I	I

 20.	La specializarea : - Limbi și literaturi orientale (chineză, arabă, turcă) — o

 limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) șe dau următoarele probe :	4

 —	Limba orientală respectivă sau una din limbile : engleză, franceză, germană, rusă (după programa pentru prima specializare)

 —	Limba și literatura română sau una din limbile : engleză,

 franceză, germană, rusă (după programa pentru a doua specializare)— scris

 Notă, Limba și literatura română poate fi aleasă, ca disciplină de concurs, numai de candidații care susțin, în locul limbii și literaturii orientale respective, o altă limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă). înscrierea acestor candidați la a doua specializare se va face în funcție de limba și literatura străină susținută în locul limbii și literaturii orientale respective.

 Observație : In -anul universitar 1976/1977 se școlarizează numai la secția arabă.

 21 La specializarea : Limbi si literaturi clasice se dau următoarele probe : ■· · i r i 4.· ■ -	’ ' -	' ......... ’	—-i ** -· - ··«

 —	Limba latina

 —	Limba și literatura română

 22. La specializarea : Limba și

 • · ’/v ?;

 — oral ** și scris

 —	oral ** și scris

 —	scris

 22. La specializarea : Limba și literatura engleză------limba și literatura

 (maghiară) sau o limbă străină (franceză, germană, rusă, spaniolă, italiană, se dau următoarele probe :	,

 — Limba engleză (după programa pentru prima specializare) — oral ** —< Limba si literatura română (maghiară) sau una din limbile : »	-	« —	■ 1-f·	* w	_—____Λ . л

 română latină) * t

 și scris

 franceză, germană, rusă, spaniolă, italiană, latină (după programa

 ТЛГкѵл t <4 z-lrxnn ΟΤΛη/Ίΐ’ O·! Ì 7Π	SCrlS

 pentru a doua specializare)

 23. La specializarea j Limba ?A li},e.Latuï5f®™an.lT ,imba Șl Hteratura (maghiară) sau o t se dau următoarele probe :	.

 — Limba germană (după programa pentru prima specializare) — ** — Limba și literatura română (maghiara) sau una din limbile . engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, latina (dppa programa_____

 pentru a doua specializare)

 _______________	română limbă străină (engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, latină)* oral ** și scris

 scris

 r 777777 -Pnnnifatp (secție) de profil filologic, a doutr specializare se organizează ★ La fiecare faculta - ( ț capitolul ..Rețeaua instituțiilor de învățămînț superior", conform prevederilor^ menU ИеарДе1еaînț a<jmtșl la probele scrise candidații care obțin la proba orală notă de treccie.

 3 — Admiterea în învățămîntul superior po anul 1975	33

 I

 24.	La specializarea : Limba și literatura rusă — limba și literatura română (maghiară) sau o limbă străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană latină) * se dau următoarele probe :

 —	Limba rusă (după programa pentru prima specializare)	—oral ** și scris

 —	Limba și literatura română (maghiară) sau una din limbile :

 engleză, franceză, germană,, spaniolă, italiană, latină (după programa pentru a doua specializare)	— scris

 м * к ·	·	·	< *	‘	·

 25.	La specializarea : Limbi slave : cehă, slovacă, polonă, ucraineană, bulgară, isîrbo-croată —o limbă străină (engleză, franceză, germană, rusă) se dau următoarele probe :

 ·—■ Limba slavă respectivă sau una din limbile : engleză, franceză, germană, rusă (după, programa pentru prima specializare) —oral ** și scris

 — Limba și literatura română sau una din limbile : engleză, .	y

 franceză, germană, rusă (după programa pentru a doua specializare) — scris

 Nota. Limba și literatura română poate fi aleasă, ca disciplină de concurs, de candidați^ care susțin, în locul limbii și literaturii slave respective, o altă limbă și literatură străina (engleză, franceză, germană, rusă). înscrierea acestor candidați la a doua specializare se va face în funcție de limba și literatura susținută în locul limbii slave respective.

 Observație .· în anul universitar 1975/1976 școlarizarea se face numai la specializările : cehă, slovacă, sîrbo-croată.

 —	oral ♦*. și scris

 —	scris

 26.	La specializarea : Limba și literatura română — limba și literatura maghiară (învățămînt pedagogic) se dau următoarele probe :

 —	Limba și literatura română

 —	Limba și literatura maghiară

 27.	La specializarea : Matematică-fizică (învățămînt pedagogic) se dau următoarele probe :

 —	Matematică (aritmetică, algebră, trigonometrie, geometrie plană și în spațiu ♦**)

 —	Fizică (mecanică, electricitate, optică)

 28.	La specializarea : Fizică-chimie (învățămînt pedagogic) se dau următoarele pròbe :

 —	Fizică (mecanică, optică și electricitate)

 —	Chimie (anorganică și ot-ganică)

 —	oral ** și scris

 —	scris

 —	oral ** și scris

 —	scris

 29. La specializarea : Științe naturale și agricole se dau următoarele probe :

 —	Biologie generală, Botanică sau Zoologie (la alegere)	— oral ** și scris

 —	Anatomia și fiziologia omului	— scris

 30.	La specializarea : Istorie-geografìe se dau următoarele

 —	Istoria României

 —	Geografia Republicii Socialiste România

 31.	La specializarea : Muzică (cu durata de 3 ani) se dau

 —	Literatura română ****

 —	Teoria muzicii — solfegiu

 —	Dictat muzical

 probe :

 —	oral ** și scris

 —	scris

 —	Instrument muzical (de coarde, suflat, percuție, pian)

 • , _ · · _ * · ·

 »	A - · .	-	·■<, *	·	*

 32. La specializarea : Desen (cu durata de 3 ani) se dau

 —	Literatura română

 —	Desen după natură (cap după model viu sau ghips, figură umană, natură statică, peisaj etc.). Tehnica : creion sau cărbune. Se execută într-o singură zi.

 —	Culoare după un grup de obiecte indicat de comisie. Tehnica se alege de candidat. Se execută într-o singură zi.

 —	Compoziție cu temă indicată de comisie. Tehnica se alege de candidat. Se execută într-o singură zi.

 următoarele probe :

 —	scris 4

 —	oral

 —	probă practică (scris)

 — probă practică

 următoarele probe : r- sóris

 — probă practică

 — probă practică

 — probă pracrfcă

 * La fiecare facultate (secție) de profil filologic, a doua specializare se organizează conform prevederilor menționate la capitolul „Rețeaua Instituțiilor de învățămînt ЙЕеіІог" „„ , ь ЬАг»^апЛЛГОнеС1.е, PrObele SCrlSe- Stnt adml«‘ la P10bele scrise TândldațU <£re obțin la proba orală notă de trecere.

 *** La geometria plană și în spațiu nu se cere demonstrarea formulelor șl a teoremelor. **** Luci ai ea de liteiatură lomană se notează cu calificativul „admis" sau ,,respins",

 fiind

 34

 33. La specializarea : Institutori se dau următoarele probe :

 —	Pedagogia generală

 —	Limba română

 —	scris

 —	scris

 E. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR DE MEDICINĂ Șl FARMACIE

 1.	La specializările : Medicină generală și Pediatrie se dau următoarele probe :

 —	Anatomia și fiziologia omului

 —	chilI?ie orfahicã sau Biochimie medico^sanitară, la alegere

 —	Fizică (noțiuni de fizică atomică și nucleară, optică, fizică moleculară și căldură)

 ' ♦ ч	4‘ *·' ►	,	* л	·	* * 4

 2.	La specializarea r Stomatologie se dau următoarele probe :

 —	Anatomia și fiziologia omului

 —	Chimie organică ξ	'

 —	Fizică (noțiuni de fizică atomică și nucleară, optică, fizică moleculară și căldură) sau Tehnica executării protezelor fixe și mobile.

 r » , :·. ··. · / · ·\ ‘ . 4 : ‘

 3.	La specializarea : Farmacie se dau următoarele probe :

 —	Chimie organică

 —	Chimie anorganică

 —	Biologie (botanică sau biologie generală,

 —	scris

 —	scris

 — scris

 . 1 :

 —	scris

 —	scris

 — scris

 la alegere)

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 baza repertoriului

 F. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTĂ

 1.	Specializarea : Actorie Etapa I — eliminatorie

 —	Probă de aptitudini :

 Recitarea unor versuri indicate de comisie pe

 candidatului și a repertoriului de concurs din care candidatul își va alege cel puțin o poezie din fiecare categorie. Controlul simțu-' lui muzical și ritmic.	'	'. ,

 Etapa a Il-a *

 — Literatura română **	' ·

 — Mișcare și comportare scenică pe teme indicate de comisie. Recitare, la alegere și la indicația comisiei (poezii diferite ca specii literare din literatura clasică și contempprană)

 •	*	·	"■** '· i i * Ό Ля ** A ί Д ■_% * ··	*

 —	Interpretarea unui monolog sau a unei scurte scene dintr-o piesă de teatru (la alegerea candidatului), cu o durată maximă de 10 minute

 Pentru Institutul de teatru din Tg. Mureș se* adaugă :

 —	Literatura maghiară **

 2.	Specializarea : Regie (4 ani) Etapa I —eliminatorie

 —	Probă de aptitudini :

 Exerciții, la indicația comisiei, pentru aprecierea spiritului de observație, memoriei vizuale, atenției și imaginației. Improvizații pe teme indicate de comisie în funcție de psihologia unui personaj, de mediul înconjurător și de conflict. Colocviu pe teme de literatură, teatru și cinematografie, pe baza repertoriului de concurs.



 Etapa a Il-a

 — Povestire cinematografică sau scenică pe baza unui fragment din literatura română prevăzută în programa de liceu

 — Analiza unui film prezentat candidaților în cadrul probei

 — Improvizații pe teme indicate de comisie în anumite condiții de decor, personaje sau sursă de conflict. Transpunerea unor sacțiuni în imagini și în mișcare, la indicația comisiei. Realizarea unor puneri în scenă indicate în biletele de concurs.

 — oral

 — scris

 -	probă practică (oral)

 -	probă practică (oral)

 scris

 probă practică și oral

 scris scris

 — probă practică

 ★ La institutul de artă teatrală „I. L. Caragiale“ clin București, probele din etapa a Il-a sînt nrecedate de ..Probe psihologice de aptitudini**. Candidații admiși după prima etapă se vor prezenta la probele psihologice de aptitudini, care constau în răspunsuri la un număr de teste si al căror rezultat are numai un rol consultativ pentru comisia de admitere.

 ★¥ Lucrarea scrisă de literatură română șl de literatură maghiară se noteaza prin calificativul „admis** sau „respins**.	.	(

 35

 .14

 3. Specializarea : Imagine de film și televiziune

 a) Cursuri- de zi :

 Etapa I — eliminatorie

 — Probă de aptitudini privind plastica filmului :

 Iluminare, compoziție, culoare, mișcare, pentru aprecierea spiritului^ de observație, imaginației, memoriei vizuale, capacității de sinteză și simțului plastic (la indicația comisiei).

 Colocviu de cultură cinematografică pe baza filmelor din repertoriul de concurs

 Etapa a Il-a

 — Analiza imaginii unei secvențe din film la prima vizionare

 — Fizică (optică)

 — Realizarea a două imagini fotografice portret și personaj în decor pe teme indicate de comisie, cu susținerea concepției de realizare artistică și țejinică. Analiza unei reproduceri color din pictura națională sau universală (indicată în bilet de concurs)

 b) Cursuri fără frecvență : numai pentru operatorii de imagine (operator șef, cameraman sau asistent operator imagine) cu o vechime în funcția respectivă de minimum 3 ani, cu recomandai ea instituției.

 — Analiza imaginii unei secvențe de film la prima vizionare

 — Fizică (optică)

 — Realizarea a două imagini fotografice : portret și personaj în decor pe teme indicate de comisie. Prezentarea unui film sau a unei secvențe dintr-un film realizat în producție cu o durată de minimum 10 minute *.

 — Susținerea concepției de realizare artistică și tehnică în cadrul unui colocviu de cultură cinematografică

 *	*	\ · I	. * 1 · V > 1 ’ »> ’ ·	· 'І г ·	·	t	.	- %

 z t . / · ’ I	V >	‘	'	* -	'	‘ 4	.

 — probă practică si oral

 1

 —	scris

 —	scris

 probă practică și oral

 —	scris

 —	scris

 — probă practică și oral

 4. Specializarea : Arta și metodologia spectacolului

 Etapa I — eliminatorie

 —	Colocviu de literatură română, teatru și film., pe baza programei de liceu și a repertoriului de concurs.

 Etapa a Il-a

 —	Analiza unui film și a unei lucrări dramatice din repertoriile de concurs.

 —	Literatura română

 —	Istoria României sau Istoria universală modernă și contemporană

 — oral

 4	·

 —	scris

 —	scris

 —	scris

 5. Specializarea : Muzică instrumentală

 Etapa I — eliminatorie

 —	Probă instrumentală : lucrări obligatorii și lucrări la alegere din programa de concurs _**

 Etapa a Il-a

 —	Teoria muzicii — solfegiu — dictat muzica?

 ~	.··	r .	*-·*	\	. kt	9 /·

 — probă practică

 — probă practică (oral șL scris individual)

 —	Probă instrumentală : lucrări la indicația comisiei din programa de concurs **

 —	Citire la prima vedere (cu bilet de concurs)

 —	probă practică

 —	probă practică

 6. Specializarea : Canto Etapa I — eliminatorie

 —	Probă vocală : Arpegiul Roșsihi sau garh piese din repertoriul de concurs, la alegerea candidatului ** Etapa a Il-a

 —	Teoria muzicii și solfegiu -

 —	Probă de interpretare : patru piese din repertoriul de concurs la indicația comisiei *★

 nonă și două

 41	‘ l t	«

 — probă practică

 — oral

 — PKobă practică

 ★ Se prezintă lista cu denumirea filmelor realizate în producție și prezintă la concurs.

 ' ** Probele instrumentale și vocale șe înregistrează pe bandă de magnetofon.

 filmul cu care se

 36

 9

 Ί. Specializarea : Pedagogie și compoziție muzicală, muzicologie, pe bază de opțiune

 a)	Pedagogie muzicală

 —	Solfegiu (probă eliminatorie)	— oral

 ·>...— Dictat muzical	— probă practică

 - V	'	(scris)

 / —- Teoria muzicii	— oral

 —	Instrument muzical (de coarde, suflat, percuție, pian, orgă) — probă practică la alegere

 —	Literatura română*	— scris

 b)	Compoziție muzicală, Muzicologie

 Etapa I — eliminatorie

 — Probă de aptitudini (la alegere) :

 Pentru Compoziție : Prezentarea lucrărilor proprii și o improvizație la pian pe o temă dată л

 Pentru Muzicologie : Dezvoltarea în scris a unei teme din istoria mwicii (Bach, Hăndel, Haydn, Mozart, Beethoven, Enescu)

 Etapa a Il-a

 — Teoria muzicii — solfegiu

 ; — Dictat muzical	'	\ ■

 .	·	. ■	■.	C.

 • w ■ ■■ Armonie

 —	probă practică

 • <

 — scris

 — oral

 —	probă practică (scris)

 —	scris

 — Pian

 — probă practică

 .8. Specializările : Pictură, Grafică, Sculptură; Arta monumentală-restaurare, Muzeologie ; Tapiserie ; Scenografie, pe bază de opțiune.

 ' ■ *■

 a) Pentru Pictură, Grafică, Arta monumentală-restaurare, Tapiserie, Scenografie ★* Etapa I — eliminatorie

 Desen după natură (cap după model viu sau ghips, figură umană, natură statică, peisaj etc.). Tehnica : creion sau cărbune. Se execută într-o singură zi.	—* probă practică

 —	Acord cromatic pe culori indicate de comisie. Tehnica : în ulei la Pictură, în tempera, guașe, tușuri colorate sau acuarelă la Grafică, îp, tehnica aleasă de candidat la Artă monumentală-

 restaurare. Tapiserie, Scenografie. Se execută într-o singură . zi. — probă practică Etapa a II-a<

 —	Desen după natură (cap după model viu, natură statică,

 figură umană, peisaj etc.) Tehnica : creion sau cărbune. Se execută într-o singură zi.	— probă practică

 —	Culoare (cap după model viu, natură statică, figură umană,

 peisaj etc.). Tehnica : în ulei la Pictură, în tempera, guașe, tușuri colorate sau acuarelă la Grafică, în tehnica aleasă de candidat la Artă monumentală-restaurare, Tapiserie, Scenografie. Se execută într-o. singură zi.	— probă practică

 —	Compoziție cu temă indicată de comisie. Tehnica la alegere.

 Se execută într-o singură zi.	—· probă practică

 b) Pentru Sculptură :

 Etapa I — eliminatorie

 —	Desen după natură (cap după model· viu sau ghips). Tehnica: creion sau cărbune. Se execută într-o singură zi.

 —	Modelaj —■ organizarea de forme spațiale (ritmuri, structuri, volume). Se execută într-o singură zi.

 Etapa a Π-a

 —- Desen după natură (cap după model viu sau ghips figura umană, natură statică etc.). Tehnica : creion' sau cărbune. Se execută într-o singură zi.	j	...

 —	Modelaj — cap după model viu (construcții, proporții, raporturi). Se execută într-o singură zi.	. .

 —	Compoziție — modelaj, cu temă indicata de comisie. Se execută într-o singură zi.

 —	probă practică

 —	probă practică

 4

 t	»

 —	probă practică

 —	probă practică

 —	probă practică

 ★ Lucrarea scrisă de literatură română se notează cu calificativul „admis” sau „respins".* ectele tru flecare proba se pot stabili pe specializări sau componente ale specializării. Se va respecta riguros subiectul șl modelul.

 37

 i

 c)	Pentru muzeologie :

 —	Istoria României sau Istoria universală modernă și contem- ,

 porană	— scris

 —	Literatura română	— «cris Și θ^Ι

 —	O limbă străină (franceză, engleză, germană, rusă — la alegere, după programa pentru prima specializare) *	— scris

 9. Specializarea: Forme industriale, ceramică-sticlă-metal, pe bază de opțiune, se dau următoarele probe :

 a) Pentru Forme industriale :

 Etapa I — eliminatorie

 — Crochiuri în tuș negru (12 schițe — obiecte, figură umană etc. — a 15 minute fiecare)

 — Compoziție proiect cu temă indicată de comisie (prezentare în desen proiectiv). Se execută într-o singură zi.

 Etapa a II-a	s

 — Desen după obiect sau obiecte indicate de cómisie. Tehnica : creion, cărbune presat negru sau tuș negru. Se execută într-o singură zi.

 — Compoziție cu obiecte date. Tehnica : tempera, guașe, acuarelă, creioane colorate. Se execută într-o singură zi.

 b) Pentru Ceramică-sticlă-metâl

 Etapa I — eliminatorie

 — Desen după natură (cap după model viu sau ghips, figură umană, natură statică). Tehnica : creion sau cărbune. 'Se execută într-o singură zi.

 — Culoare sau modelaj :

 Acord cromatic pe culori indicate de comisie. Tehnica · la alegere.

 Modelaj — organizare de forme spațiale (ritmuri — structuri — volume)

 Etapa a Il-a	·

 — Desen după natură (cap după model viu sau ghips, figură umană, natură statică etc..) Tehnica: creion’sau cărbune. Se exe-- cută într-o singură zi.

 — Culoare (tehnica la alegere) sau modelaj după natură (cap după model viu, natură statică, figură umană etc.). Se execută într-o singură zi.

 — Compoziție — culoare (tehnica la alegere) sau modelaj cu tșmă indicată de comisie. Se execută într-o singură zi.

 /,·..· · ’·

 —	probă practică

 —	probă practică

 *

 —	probă practică

 —■ probă practică

 ' 7 /

 t	·	·

 —	probă practică

 \.

 — probă practică

 — probă practică

 — probă practică

 — probă practică

 G. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR DE EDUCAȚIE FIZIC)

 7

 P	■	. t se dau următoarele probe :

 — Verificarea capacității motrice generale (probă eliminatorie) —probă practică

 — Verificarea măiestriei sportive (probă neeliminatorie) la una din următoarele ramuri sportive : atletism, baschet, box, v caiac-canoe, canotaj academic, ciclism, fotbal, gimnastică sportivă, gimnastică modernă, haltere, handbal, înot, lupte, rugbi, sărituri în apă, schi, scrimă, tenis de cîmp, tenis de masă, tir, volei, judo, patinaj	/	.	— probă practică

 —^Anatomia și fiziologia omului	«	— scris

 ★ Lucrarea scrisă la limba străină se apreciază cu calificativul ,«admis" sau „respins".

 I

 38

 PROGRAMELE

 DISCIPLINELOR

 PENTRU CONCURSUL DE

 ADMITERE

 îmbogățirea vocabularului prin compunere, schimbarea categoriei

 И LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

 LIMBA ROMÂNA

 ■Vocabularul. Componența vocabularului, mijloace interne (derivare cu sufixe și prefixe,

 gramaticale) ; îmbogățirea vocabularului prin mijloace externe : neologismele. Familia de cuvinte. Sensul cuvintelor : sinonime, omonime, antonime. Fonetica. Sunetele vorbirii : vpcale și consoane. Litere, alfabet. Vocale și semivocale. Diftongi, triftongi. Hiatul. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentul. Noțiuni generale de morfologie. Părțile vorbirii. Substantivul. Felurile substantivului (comune și proprii). Genul și numărul substantivelor. Substantive defective de număr, substantive colective și substantive cu forme multiple de plural. Cazurile substantivelor. Declinarea substantivelor. Articolul. Felurile articolului * articol hotărît, neho-tărît posesiv (genitival) și demonstrativ (adjectival). Declinarea , articolului. Adjectivul. Felurile adjectivului (variabile și invariabile). Acoidul adjectivului cu substantivul. Declinarea adjectivului. Gradele de comparație. Pronumele. Felurile pronumelui si funcțiile lui (personal, de întărire, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ-relativ). Declinarea pronumelui. Numeralul. Felurile numeralului cardinal (propriu-zis, colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial). Numeralul ordinal. Verbul. Locuțiuni verbale. Verbe tranzitive și intranzitive. Verbe^auxiliare, Vei be predicative și nepredicative. Flexiunea verbului : diateza, r.persóana< (verbe 4 pei sonale și* impersonale), modul, timpul. Conjugarea verbelor.>regulate și /ñerégulate. Adverbul. Felurile adverbului. Locuțiuni adverbiale. Gradele. de i^oifiparație ale adverbului. Prepoziția. Prepoziții simple și compuse. Locuțiunile prepoziționale. Conjuncția. Conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare.. Locuțiunile conjuncțio-nale. Interjecția. Felurile după origine și înțeles. Onomatopeea. Sintaxa., propoziției. Subiectul și predicatul; părțile de vorbire care pot avea funcția ( de ..subiect. Predicatul verbal și nominal. Numele predicativ și părțile de>< vorbire: prin care poate fi exprimat. Acordul predicatului cu subiectul. Atributul ,și complementul. Felurile atributului : adjectival, substantival (genitival, prepozițional, apozițipnal), pronominal, verbal, adverbial. Felurile complementului : direct; inâirect, circumstanțial (de timp, de loc, de mod, de cauză, de scop). Ordinea cuvintelor în propoziție. Sintaxa frazei. Propoziții principale și secundare. Raportul dintre .propozițiile frazei: de coordonare și de subordonare. Coordonare prin juxtapunere și. cu> ajutorul conjuncțiilor. Felul propozițiilor subordonate : subiective,4 predicative, atributivo, completive directe și indirecte, circumstanțiale (de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod, consecutive, condiționale, concesive). Topica propozițiilor îm frază. Punctuația. (Cunoștințe aplicative, la nivelul manualelor pentru ciclul gimnazial).

 * * ·

 LITERATURA ROMÂNA

 ··♦	r . ' "X -	*’	M	f .	4.	*	·

 Formarea limbii române. Teritoriul de formare a limbii și a poporului român. Originea limbii române și locul ei între limbile romanice. Elementele constitutive ale limbii române. Vocabularul limbii române. Contribuția cronicarilor moldoveni la dezvoltarea culturii si literaturii române (Grigore Ureche, Mirón Costin, Ion Neculce). ION NECULCE. Letopisețul Țării Moldovei ; O samă de cuvinte (prezentare generală). DIMITRIE CANTEMIR. Contribuția la dezvoltarea culturii și literaturii române. Școala Ardeleană. Rolul Școlii Ardelene în formarea conștiinței naționale și în dezvoltarea culturii românești. ION BUDAI-DELEANU. Țiganiada (prezentare géneralã) Literatura română în perioada modernă. Dacia literară (programul șî importanța revistei). Rolul de îndrumător cultural al lui Mihail Kogălniceanu. Direcții de dezvoltare a literaturii române în această perioadă (interesul pentru realitățile sociale și naționale, descoperirea și valorificarea folclorului, interesul pentru istoria națională). Clasicismul și Romantismul. I. HELIADE RADU-LFSCU. Activitatea culturală și literară. Zburătorul .(caracterizare generală). GRIGORE ALEXANDRESCU. Lirica patriotică. Umbra lui Mircea. La Cozia (analiză literară). Fabule ; semnificația socială și valoarea artistică. Boul și vițelul (analiză literară)·. Elemente clasice și romantice în poezia lui Gr. Alexandrescu. COSTA CHE NEGRUZZI. Alexandru Lăpușneanul (analiză literară). Negru pe alb (Rețetă, Fi-

 ziologia provințialului, Vandalism) — prezentare generală. VASILE ALECSANDRI. Activitatea literară. Poezia de inspirație folclorică. Ciclul doinelor. Valoarea artistică a pastelurilor (Iarna, Gerul, Viscolul, Miezul iernii, Oaspeții primăverii, Dimineața, Plugurile, Malul Șiretului, Secerișul). Miezul iernii (analiză literară). Poezia cu caracter social-patriotic, (Deșteptarea României, Moldova în 1857, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Peneș Curcanul, Dan căpitan de plai, Dumbrava Roșie) — prezentare generală. Chirița în provincie (prezentare generală). Despot-Vodă (analiză literară). NICOLAE FILIMON. Ciocoii vechi și noi (analiză literară). ALEXANDRU ODOBESCU. Pseudokyneghetikos (prezentare' generală). Contribuția la dezvoltarea literaturii. BOGDAN PETRICEICU HASDEU. Răzvan și Vidra (analiză literară). JUNIMEA și TITU MAIORESCU. Rolul Junimii în dezvoltarea culturii și literaturii române. Revista „Convorbiri literare" : programul și colaboratorii. .Contribuția fundamentală a lui Titu Maiorescu în cadrul Junimii. Principiile esteticii maioresciene (O cercetare critică asupra poeziei române la 1867, Comediile d-lui I. L. Caragiale). MIHAI EMINESCU. Activitatea literară. Concepția lui Emi-neșcu despre poezie și misiunea poetului (Epigonii, Scrisoarea II, Icoană și privaz, Criticilor mei). Epigonii (analiză literară). Poezia de meditație socială (Junii corupți, împărat și proletar, Scrisorile). împărat și proletar (analiză literară). Scrisoarea IÏI (analiză literară). Poezia naturii și a iubirii (Sara pe deal, Atît de fragedă, Floare albastră, Lacul, Dorința, Povestea codrului, Lasă-ți lumea..., Somnoroase păsărele, Și dacă, Departe sînt de ține, De cite ori, iubito, Freamăt de codru, Se bate miezul nopții, S-a dus amorul. Mai am un singur dor) — prezentare generală. Sara pe deal (analiză literară). Poezia de inspirație folclorică (Călin, Revedere, Ce te legeni..., La mijloc de codru.., Făt frumos din tei, Crăiasa din povești) — prezentare generală. Revedere (analiză literară) Poezia filozofică (Luceafărul, Scrisorile, Rugăciunea unui Dac, Glossa). Luceafărul (analiză literară). ION CREANGĂ. Poveștile (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb). Originalitatea poveștilor ; prelucrarea tezaurului folcloric. Povestea lui Harap Alb (analiză literară). Amintiri din copilărie (analiză ¡iterara). Caracterul national si popular al operei lúi I. Creangă. I. L. CARAGIALE. Dramaturgia. Conținutul realist al pieselor și realizarea artistică (O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului, Năpasta). O scrisoare pierdută (analiză literară). Proza. Momente și schițe (25 de minute, Five o’clock, High-life, Triumful talentului, Art. 214, Tempora ș.a.) — prezentare generală. Nuvelele (O făclie de Paște, în vreme de război, Kir lanulea, Două loturi) — prezentare generală. Două loturi (analiză literară). IOAN SLAVICI. Nuvele (Popa Tanda, Comoara, La crucea din sat, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca) — prezentare generală. Moara cu noroc (analiză literară). Romane. Mara (caracterizare generală). REVISTA CONTEMPORANUL și C. DOBROGEANU-GHEREA. Programul revistei. Çontemporanul — moment important în afirmarea ideologiei clasei muncitoare în cultură și literatură. Tematica literaturii promovată de Contemporanul. Activitatea de critic literar a lui C. Dobrogeanu-Gherea. Polemica cu Titu Maiorescu. Principalele lucrări (Asupra esteticii metafizice și științifice, Personalitatea și morala în artă, Artă pentru artă și artă cu tendință, Tendenționismul șî tezismul în artă, Artiștii cetățeni). ALEXANDRU MACEDONSKI. Ciclul de poeme „Nopțile" — prezentare generală. Noaptea de decemvrie (analiză literară). Rondelul rozei ce înflorește (analiză literară). Macedonski, teoretician al simbolismului. Curente și reviste la sfîrșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Simbolismul. Revista „Sămănătorul" și curentul semănătorist. Poporanismul și „Viața românească". GARABET IBRÁILEANU. Creație și analiză (caracterizare· generală). BARBU ȘTEFĂNEȘCU-DELAVRANCEA. Hagi Tudose (analiză literară). Teatrul de inspirație istorică (Apus de soare, Viforul, Luceafărul) — prezentare generală. Apus de soare (analiză literară). DUILIU ZAMFIRESCU. Contribuția la dezvoltarea romanului românesc (ciclul Comăneștenilor). Viața la țară (analiză literară). GEORGE C'OȘBUC. Activitatea literară. Poezia iubirii și a naturii (Rada, La oglindă, Dușmancele, Mînioasa, Numai una, Noapte de vară, în miezul verii, Vara, Iarna pe uliță, Rea de plată) — prezentare generală. Numai una (analiză literară). Noapte de vară (analiză literară). Poezia marilor evenimente din viața satului (Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger). Nunta Zamfirei (analiză literară). Evocarea trecutului de luptă și a războiului de independență (Decebal către popor, Moartea lui Gelu, Pașa Hassan, Dorobanțul, Povestea căprarului, O scrisoare de la Muselim-Selo ' Trei, doamne, și toți trei) — prezentare generală. O scrisoare de la Muselim-Selo’ (analiză literară). Poezia de revoltă socială (Ex ossibus ultor, Hora, Doina, Noi vrem pămînt, Pentru libertate) — prezentare generală. OCTAVIAN GOGA. Asnpcte din viata satului ardelean (Noi, Plugarii, Oltul, Clăcașii). Figuri reprezentative din lumea satului (Dascălul, Dăscălița). Rugăciune (analiză literară). Noi



 40

 {analiză literară). Clăcașii (analiză literară). Oltul (analiză literară). Literatura română după primul război mondial. Reviste și grupări literare. Viața românească. Sburătorul. Curentele moderniste. „Gîndirea“ și curentul „tradiționalist0. Dezvoltarea tradițiilor progresiste ale literaturii noastre. Publicații conduse sau îndrumate de P.C.R. EUGEN LOVINESCU. Activitatea de critic și istoric literar. MIHAIL SADOVEANU, Povestirile sadoveniene (Păcat boieresc, Mergînd .spre Hîrlău, O umbră, Bordeenii, Bulboana\ lui Vălimaș). Hanii Ancuței (caracterizare generală). Baltagul (analiză literară). Natura patriei în opera lui M. Sadoveanu (împărăția apelor, Țara de dincolo de negură) — prezentare generală. Romanul istoric. Frații Jderi (analiză literară). TUDOR ÀRGÍÍÉZI. Activitatea literară. Testament (analiză literară). Belșug (analiză literară). Ciclul Psalmi (caracterizare generală). De ce-aș fi trist (analiză literară). Cintare omului (caracterizare generală). T. Arghezi — artist al cuvîntului, poet național și universal. LIVIU REBREANU. Răscoala (analiză literară). Ion (analiză literară). Pădurea spînzuraților (analiză literară). L. Rebreanu — ctitor al romanului românesc modern. GEORGE BACOVIA. Universul poeziei bacoviene. Plumb, Lacustră, Nervi de primăvară (analize literare). ț CAMIL PETRESCU. Romane. Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război

 (analiză literară). Teatru (Jocul ielelor, Suflete tari, Bălcescu). Jocul ielelor (caracterizare generală). LUCIAN BLAGA. Universul poeziei lui Blaga. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (analiză literară). Mirabila sămînță (analiză literară). Gorunul (analiză literară). GEORGE CĂLINESCU. Critic și istoric literar (Viața lui Mihat Eminescu, Opera Ιμί Mihai Eminescu). Romancier. Enigma Otiliei (analiză literară). ION BARBU. Activitatea literară. După melci (analiză literară). Riga Crypto și Lapona jEnigel (analiză literară). Dezvoltarea literaturii române după Eliberare. Rolul P.C.R. în îndrumarea și orientarea culturii și literaturii. Poezia — direcții, orientări, reprezentanți. MIHÀI BENIUC. Mărul de lîngă drum (analiză literară). EUGEN JEBELEANU. Surîsul Hiroshimei (caracterizare generală). Proza — direcții, orientări, reprezentanți. ZAHARIA STANCU. Desculț (analiză literară). GEO BOGZA. Cartea Oltului (caracterizare generală). MARIN PREDA. Moromeții (analiză literară). Dramaturgia Direcții, orientări, reprezentanți. HORIA LOVINESCU. Moartea unui artist (analiză literară).





 LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ

 LIMBA MAGHIARA

 fl|

 Vocabular. Componența vocabularului ; fondul principal de cuvinte. îmbogățirea vocabularului prin formarea cuvintelor noi în limba maghiară. Fonetică. Sunetele, vocalele, consoanele. Armonia vocală. Asimilarea consoanelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Aplicații ortografice. Morfologie. Verbul și felurile lui. Timpurile. Formele de conjugare. Modurile verbale. Prefixele verbale. Substantivul. Formarea substantivelor. Adjectivul. Formarea adjectivelor. Comparația adjectivelor. Numeralul. Felurile pronumelui. Articolul. Postpoziția. Adverbul. Conjuncția. Interjecția, Cuvintele „modificatoare0 (módosító szók). Sintaxă. Clasificarea propozițiilor. Predicatul și subiectul. Complementul direct și complementele circumstanțiale. Felurile frazei. Propozițiile principale și cele secundare.

 ' z ·	' -· · -	·	·	. · ’ - γ L -	' -a - ’	-

 LITERATURA MAGHIARĂ — prima și a doua specializare

 Începuturile literaturii maghiare, primele ei manifestări.

 Dezvoltarea literaturii maghiare în sec. XV—XVI

 BALASSI BĂLINT. Influența folclorului și umanismului asupra poeziei sale. Poeziile de dragoste și cìntecele eroice. Analiza poeziei „Hogy Júliára talii la. Importanța lui Baiassi în dezvoltarea literaturii maghiare*

 Din literatura secolelor al XVII-lca și al XVIII-lea

 ZRÎNYI MÎKLOS. însemnătatea epopeii „Szigeti veszedelem“ în dezvoltarea literaturii maghiare. Caracterizarea generală a liricii „KURUC . ~ MIKES KBLEMEN Caracterizarea generală a scrisorilor din Turcia : „Torokorszăgî levelek".

 Din literatura epocii iluminismului

 Influenta ideilor iluminismului asupra dezvoltării literaturii maghiare, pe baza studiului operelor lui Bessenyei Gybrgy și Batsányi János. CSOKONAI VITÍ1Z M1HALY. Ideile iluminismului și critica feudalismului îp. poeziile sale. Primul

 •i

 41

 /

 reprezentant însemnat al concepției și versificației populare. Valoarea spirituala și artistica a poeziilor „Az estve" și „A reményhez", a comediei „Icmpefoi , a poeziei „Konstancinâpoly" precum și a epopeii comice „Dorottya . RAIONA JOZȘEF. Analiza literară a tragediei „Bânk băn“. Importanța lui in dezvoltarea dramaturgiei maghiare.

 Literatura maghiară în epoca reformismului și în timpul revoluției burghczo-dcmocraticc din 1848—1849

 Literatura transilvăneană din epoca reformismului (Kriza Jănos, Szentivăni Mihály, Bõlõni Farkas Săndor). KISFALUDY KAROLY. Ctitorul comediei din literatura maghiară. VOROSMARTY MIHÁLY. Desăvîrșirea curentului romantic în opera, sa poetică : „Csongor és TiindeA Lirica patriotică. „Eloszo", „Gondolatok a kõnyvtárban, „A vén cigány". Poeziile sale de dragoste. Importanța, limbajul poetic și influența lui Võrõsmarty. EOTVOS JÔZSEF. însemnătatea romanului său „A falu jegyzõje" în dezvoltarea prozei literare maghiare. PETOFI SÁNDOR. Activitatea literară. Pentru analiza literară poeziile : „A nép nevében", „Egy gondolât bánt engemet", „Akasszătok fel a királyokat“, „Beszél a fákkal a bús õszi szél" precum și poemul „Az apostol·*. Pentru caracterizare generală poeziile : „A negyo-krõs szekér", „Foltămadott a tenger“, „Szeptember végén“ precum și poemele „A kelység kalapâcsa“ și „Jănos Vitéz“. Importanța spirituală și artistică a lui Petôfi.

 * ·	· 4 f	-	'	'

 Literatura maghiară în epoca absolutismului (1849—1867)

 ARANY JÁNOS. Activitatea literară. ,jAz elveszett alkotmăny". Trilogia ToldL Prezentarea și caracterizarea sintetică. Analiza literară a baladelor „V. László" șî „Hidavatăs“. Analiza poeziilor „Letészem a lantot" și „Epilógus". JÕKAI MÓR. Analiza literară a romanelor „Az arany ember" și „A koszivu ember fiai". MADÁCH IMRE. Caracterizarea generală a poemului dramatic „Az ember tragédiája".

 Literatura maghiară în ultimele decenii ale secolului XIX și începutul secolului XX

 • 4	4 · . · 4	. · · . *	9	, · · У r ' * ·

 VAJDA JÂNOS. Caracterizarea creației sale poetice. Ineditul poeziilor sale de dragoste. Analiza poeziilor „A virrasztók, Húsz év múiva, Az üstõkos". MIKSZÁTH КЛЕМАМ. începuturile activității literare : „А tôt atyafiak", „Jó palócok". Caracterizarea romanului „A külõnõs házasság". Analiza literară a romanului „А Noszty fiú esete Tóth Marivai". BRÔDY SANDOR. Importanta operei sale, avînd caracter de pionierat în curentul naturalismului. Analiza literară a piesei „A dada".

 Literatura maghiară în prima jumătate a secolului XX

 Importanța antologiei „Holnap" și a apariției revistei „Nyugat". ADY ENDRE. înnoirea liricii maghiare din secolul XX în o¿>era poetică a lui Ady. Simbolismul in poeziile jsale. Analiza literară a poeziilor „Uj vizeken járok", „Harc a Nagyúrral", unokája", „Esze Tamas komája". „Csák Máte foldjén". „Magyar ja-Koomus cala . „Emlekezés egy nyár-éjszakára". Poeziile de dragoste. Traducerea contemporană în limba română a poeziilor sale ; traduceri noi. KAFFKA MARGIT. SSP£U-SOr a-l Pr°zei impresioniste. Analiza literară a romanului „Szinek és évek". ТОТИ ARPAD. Impresionismul lui. Atitudinea sa împotriva ororilor războiului. Analiza literară a poeziei „Elégia egy rekettyebokorhoz". Caracterizarea generală a poeziilor „Lélektõl lélekig" și „Az új Isten". JUHASZ GYULA. Analiza literară a poeziilor „Milyen volt , „Anna õrõk".. Poeziile „A munka“, ,„Dózsa iitán/*

 Literatura maghiară între tele două războaie mondiale

 MÓRICZ ZSIGMOND. Noua concepție K despre țărănime, zugrăvirea realistă a vieții sociale. ^Protestul lui împotriva contrarevoluției (Légy jó mìnd-halálíg). Zugrăvirea vieții nobilimii în destrămare (Uri* muri). Analiza literară a romanului „Rokonok". Caracterizarea generală a. romanelor „Rózsa Sándor“. BAI3ITS MIHÁLY. Umanismul lui ; atitudinea sa împotriva războiului · protestul împotriva fascismului. Analiza literară a poeziilor „A lírikus epìlógja“‘ și „Jónás kõnyve“. KOSZTOLANY DEZSO. Caracterizarea generala a poeziei ' „ÚlWi Miti fák", „Akarsz-e játsznnl?" Dragostea lui de viață și de om. Analiza li-, terară a poeziei „Hidotti beszéd'\ Caracterizarea generală a romanului „Edes Anna". JOZSEF ATTILA. Activitatea literară. Concepția dc revoltă socială (Fiatai életek indulója). Maturizarea conștiinței sale comuniste, formarea poeziilor revoluționare (Torneg Szociaiistăk). Analiza literara a poeziilor „Kiilvărosi éj“ și „Falu". Pro-

 /

 pagarea frăției între popoare. Analiza literară a poeziei „A Dunânăl44. Poeziile de dragoste »,Flora’* șl „Oda44. Analiza poeziei „Ars poetica14. Importanța poeziei socia-lìst-umaniste a lui József Attila, care sintetizează o epocă și deschide alta. RAD-NÒTI M1KLÓS. Analiza literară a poeziei „Iletcdik écloga44. Virtuozitate poetică. Literatura maghiară din patria noastră între cele două războaie mondiale a) Viața literară în al doilea deceniu al secolului XX. Revista „Erdélyi Helikon".

 Caracterizarea generală a operei poetice a lui Aprily Lujos, Bartalis Jănos, Tompa László, Dsida JenÕ. Caracterizarea generală a activității de organizator literar și de scriitor a lui Kós Károly, Kuiicz Aladar, Tamăsi Aron, b) începuturile literaturii socialiste în patria noastră. Revista „Korunk44. Orientarea marxistă a revistei Korunk. Holul lui Gaál Găbor. Importanța revistei Korunk. Salamoi! Ernõ. Reprezentantul cel mai de seamă al poeziei socialiste și unul din cei mai reprezentativi poeți ai liricii noastre. Analiza literară a poeziilor „Gyõnyõrü sors44 și „Peída a hangszerfáról*4.	·

 Literatura maghiară după Eliberarea patriei noastre

 NAGY ISTVAN. Carecterizarea generală a romanelor autobiografice. ASZTALOS ISTVÁN. Zugrăvirea vieții sărăcimii în operele sale dinainte de eliberare. Activitatea sa de după eliberare. Caracterizarea generală a romanului „Újesztendõ44. KOVACS GYÕRGY. Analiza literară a romanului „Kristófék kincse44. HORVATH IMRE. Evoluția sa poetică. Caracterizarea artei sale poetice pe bază poeziilor „Hõsnél tobbek44, „Elotted ballagok44. SZEMLÉR FERENC. Analiza literară a poeziilor „Téli alma44 și „Nagy foldon". Operele în proză. Activitatea sa de traducător. K1SS JENO. Conținutul și forma poeziilor sale din prima etapă'de creație. înnoirea poeziei sale după Eliberare. Analiza literară a poeziilor „Uti rapszódía“ și „Folyok44. Traducerile Ihi literare.

 x	« 4 К a	—	·	\	·

 Scurtă privire generală asupra creației literare actuale

 Privire generală asupra dezvoltării liricii pe baza poeziilor învățate și citite. Caracterizarea prozei literare pe baza operelor studiate și citite.

 Scurtă privire ’ asupra literaturii de azi din Republica Populară Ungară. Caracterizarea generală a activității lui Illyés Gyula.

 ■ FILOZOFIE

 л	*	%	'	*	/

 I.	Introducere

 Obiectul filozofiei. Filozofia — concepție generală despre lume. Problema fundamentală a filozofiei ; materialismul și idealismul ; dialectica și metafizica. Condiționarea social-istorică a concepțiilor filozofice, caracterul de clasă și partinitatea filozofiei. Filozofia marxistă — concepția despre lume a clasei" muncitoare. Programul P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism — carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului nostru.

 ·*'-►'	·4	·

 II.	Elemente de istorie a filozofiei

 Trăsăturile caracteristice ale luptei dintre materialism și idealism în filozofia modernă. Iluminismul și materialismul francez din secolul al XVIII-lea. Filozofia clasică germană. Apariția marxismului — revoluție în filozofie. Condițiile socîal-istorice, premisele științifice și izvoarele teoretice ale apariției filozofiei marxiste. Caracterul deschis și creator al filozofiei marxiste. Etapa leninistă a filozofiei marxiste; contribuția lui V.I. Lenin la dezvoltarea filozofiei marxiste. ^Filozofja româ-nească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pă-trunderea și răspîndirea marxismului în România. Filozofia românească între cele două războaie mondiale. Activitatea ideologică a P.C.R. de combatere a idealismului și a curentelor reacționare. Dezvoltarea gîndirii marxiste în România. Contribuția P.C.R. ]a îmbogățirea și dezvoltarea filozofiei marxiste. Programul P.C.R. — expresie vie a aplicării și dezvoltării creatoare a filozofiei marxiste.

 43

 I

 Ш. Noțiuni de materialism dialectic șl istoric

 Materialitatea lumii : conceptul de materie ; concepția marxistă despre materie ; atributele fundamentale ale ¿nateriei : mișcare, spațiu, timp. Conștiința — reflectare ideală a lumii materiale, funcție a materiei, superior organizată și produs social-istorie. Concepția materialist-dialectică despre conexiune și determinism. Principalele tipuri de conexiuni : cauzalitatea și condiționarea ; legea. Programul P.C.R. despre importanța cunoașterii și folosirii legilor economice și sociale în conducerea științifică a societății socialiste multilateral dezvoltate. Superioritatea determinismului dialectic, față de determinismul mecanicist.' Determinismul social și libertatea. Legile dialecticii. Legea unității și luptei contrariilor ; specificul contradicțiilor sociale; concepția P.C.R. privind specificul contradicțiilor în socialism ; importanța cunoașterii și soluționării la timp a contradicțiilor pentru asigurarea prdgresului general al socialismului. Legea trecerii de la schimbări cantitative la schimbări calitative ; varietatea tipurilor de salt ; Congresul al XI-lea al P.C.R. despre legitatea și diversitatea trecerii, în viitor, a noi popoare pe calea socialismului și comunismului; Legea negării negației. Caracterul progresiv al dezvoltării. Programul PZ.C.R. despre, factorii progresului social în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și a înaintării României spre comunism. Teoria cunoașterii. Obiectul și subiectul cunoașterii. Practică și cunoaștere ; rolul practicii în cunoaștere. Dialectica senzorialului și raționalului în cunoaștere. Teoria marxist-leninistă a adevărului : practica — criteriu obiectiv de verificare a adevărului ; unitatea dintre teorie și practică. Conștiința socială. Raportul dintre -existența socială și conștiința socială. Creșterea rolului activ al conștiinței sociale socialiste în actuala etapă de dezvoltare a țării noastre. Programul P.C.R. despre direcțiile principale ale activității ideologice și muncii politico-educative în perioada făuririi societății socialiste multilateral dez-zoltate și a înaintării României spre comunism. Conștiința socială și formele ei. Conștiința politică și juridică ; dezvoltarea conștiinței politice socialiste a maselor x și educarea acestora în spiritul respectării legalității socialiste. Morala ; conținutul moralei socialiste ; educarea maselor în spiritul normelor de etică și echitate socialistă. Știința și rolul ei în dezvoltarea societății contemporane. Arta și rolul ei formativ ; Programul P.C.R. despre rolul literaturii și artei în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și a înaintării României spre comunism. Religia -г- reflectare denaturată a realității; opoziția dintre știință și religie; poziția P.C.R. și a statului nostru socialist față de religie; educarea mațerialist-științifică, ateistă a maselor, parte integrantă a programului de dezvoltare a conștiinței socialiste.	■ <

 ■ SOCIALISM ȘTIINȚIFIC

 '	л ·? · *	,	‘	F	*·	'	·	*	·>	·	z‘*·	·’ ’·	- _

 Obiectul socialismului științific. Formațiunea socială și epocile istorice. însemnătatea teoriei marxist-leniniste despre dezvoltarea socială. Baza și suprastructura. Poporul — făuritorul istoriei. Documentele Congresului al XI-lea al P.C.R. despre dezvoltarea bazei și suprastructurii țării noastre în condițiile făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea spre comunism. Clasele sociale. Lupta de clasă și rolul ei în dezvoltarea societății. Statul în istoria societății. Originea, esența și funcțiile statului. Partidele politice. Organizarea politică a clasei muncitoare. Națiunea și relațiile naționale. Revoluția socială — lege a dezvoltării societății scindată în clase antagoniste. Revoluția socialistă în România. Statul socialist. Perfecționarea continuă a statului socialist — cerință a dezvoltării multilaterale a societății socialiste. Partidul Comunist Român — forță conducătoare a poporului în revoluția și construcția societății socialiste. Clasele sociale în țara noastră. Transformările petrecute în structura de clasă a României. Omogenizarea crescîndă a societății noastre în etapa actuală. Națiunea și rolul ei în socialism. Dezvoltarea și înflorirea națiunii socialiste. Problema naționalităților în socialism. Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Direcțiile de acțiune stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. pentru înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. Socialismul și cultura. Conștiința socialistă. Programul P.C.R. despre promovarea principiilor eticii și echității socialiste. Omul în condițiile societății socialiste, Programul P.C.R. despre promovarea umanismului socialist. Dezvoltarea democrației socialiste. Patrie și patriotism. Patriotismul socialist și internaționalismul socialist. Apărarea patriei socialiste. Mișcarea comunistă și muncitorească mondială. Solidaritatea Partidului Comunist Ro-

 ■mân cii partidele frățești, dezvoltarea social-politică a lumii contemporane. Programul P.C.R. despre schimbările petrecute în raportul de forțe mondial. Politica ; externă a R.S. România. Programul P.C.R. despre democratizarea relațiilor internaționale.	\

 ■ ECONOMIE POLITICA

 Noțiuni generale. Modul de producție a bunurilor materiale și laturile sale. Producția de mărfuri. Marfa și factorii ei. Banii. Legea valorii și acțiunea ei în producția de mărfuri bazată pe proprietatea privată. Modul de producție capitalist. Relațiile de producție burgheze. Exploatarea capitalistă. Imperialismul — stadiul cel mai înalt și ultim al capitalismului. Capitalismul monopolist de stat. Criza generală a capitalismului. Modul de producție socialist. Economia României — economie socialistă. Proprietatea obștească — baza relațiilor de producție socialiste. Făurirea economiei ^socialiste unitare în România. Intrarea României în etapa construcției societății socialiste multilateral dezvoltate. Programul P.C.R. despre direcțiile în care va acționa partidul pentru înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Industrializarea socialistă. Necesitatea industrializării socialiste. Trăsăturile industrializării socialiste. Politica P.C.R. de industrializare socialistă a țării. Obiectivele și sarcinile de bază ale dezvoltării industriale a României în cincinalul 1976—1980’ Rolul industrializării în crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului. Producția de mărfuri în socialism. Producția de mărfuri și particularitățile ei în socialism. Valoarea de întrebuințare și valoarea mărfii în economia socialistă. Acțiunea legii valorii în economia socialista. Conducerea planificată a economiei naționale. Liniile directoare ale dezvoltării economice și sociale a României pînă în 1990. Necesitatea conducerii planificate a. economiei. Proporțiile economice și proporționalitatea. Rolul economic al statului socialist. Sistemul de. organizare a economiei naționale. Organizarea industriei și a agriculturii. Perfecționarea continuă a orgnizării conducerii economiei socialiste. întreprinderea socialistă de stat. Programul P.C.R. despre politica agrară a partidului. întreprinderea socialistă de stat și felurile ei. Organizarea și conducerea științifică a activității întreprinderii socialiste. Producția globală și producția-marfă a întreprinderii. Fondurile întreprinderii socialiste și eficiența utilizării lor. Cooperativa agricolă de producție. Rolul cooperativelor agricole de producție în agricultura socialistă. Organizarea și conducerea C.A.P. Rolul statului în organizarea și conducerea producției agricole cooperatiste. Prețul de cost și căile reducerii lui. Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. cu privire la ridicarea la un nivel calitativ mai înalt al întregii activități economico-sociale în țara noastră. Prețul de cost și valoarea. Nivelul și structura prețului de cost. Căile reducerii prețului de cost. Productivitatea muncii și. cailé creșterii ei. Retribuția după muncă. Necesitatea repartiției după muncă. Retribuția în cadrul unităților socialiste de stat. Retribuția muncii în cadrul C.A.P. Reproducția socialistă. în ce constă reproducția socialistă lărgită? Avuția" națională și produsul social. Venitul național și factorii creșterii sale. Uti-x lizarea venitului național. Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. cu privire la importanța și ' dinamica viitoare a venitului național, despre corelația dintre creșterea venitului național și creșterea produsului social. Fondul național de dezvoltare economică și socială. Acumularea-7 socialistă și rata acumulării. Fondul național de dezvoltare economică și socială a României. Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. cu privire' la raportul dintre fondul național de dezvoltare economico-socială și fondul de consum. Investițiile și eficiența lor. Consumul. Consumul — bază a reproducției socialiste. Nivelul de trai și principalii săi indicatori. Ridicarea nivelului de trai — țel suprem al politicii P.C.R. Relațiile economice externe ale României. România în circuitul economic mondial. Principiile relațiilor dintre țările socialiste. Formele colaborării economice dintre țările socialiste. Relațiile ecónomice ale României cu alte state,

 BIBLIOGRAFIE

 Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunisih, Editura politică, 1974. Partea а Ш-а, paragrafele 1—3.

 Directivele Congresului al XI-le¿) al P.C.R. cu privire la Planul cincinal 1976—1980, ș| Liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pentru perioada • 1981—1990, Editura politică, 1974, capitolul I, paragrafele. \ 2 și 13; capitolul 4L

 Nicolao Ceaușescu, Raport la cel de-al XI-lea Congres al P.C.R., Edi^ira politică, 1974, capitolul Ш, paragrafele 1—4.

 45

 Nicolae Ceaușescu, Expunere la Marea Adunare Națională cu privire la mărețele realizări ale poporului român în cincinalul 1971—1975 și la politica externă a României, pusă în slujba păcii și colaborării internaționale, 18 decembrie 1975, Editura politică, 1975.	..

 —1975 și la politica externă a internaționale, 18 decembrie 1975,

 Economie politică, Manual pentru licee, Editura didactică și pedagogică, București, 1974.	' ·

 ■ MATEMATICA

 ARITMETICA

 Numere naturale și numere întregi. Cele patru operații cu numere. Divizibili-tatea cu 2, 3, 5, 9. Descompunerea în factori primi. Aflarea c.m.m.m.c. și c.m.m.d.c. Cele patru operații cu fracții ordinare și zecimale ; fracții zecimale periodice. Rapoarte și proporții. Mărimi direct și invers proporționale. împărțirea unui număr în părți direct și invers proporționale, cu numere date. Sistemul metric. Extragerea rădăcinii pătrate cu o aproximație dată. Metoda inducției complete.

 ALGEBRA

 Mulțimi. Mulțimi de numerenaturale, întregi, raționale și iraționale, reale. Calcul algebric. Expresii algebrice. Valori numerice. Ecuații și sisteme de ecuații de gradul I. Rezolvarea ecuațiilor de gradul I cu o necunoscută cu coeficienți numerici, literali. Rezolvarea sistemelor de ecuații de gradul întîi cu două necunoscute. Rezolvarea sistemelor liniare cu mai multe necunoscute, numărul ecuațiilor fiind egal cu al necunoscutelor. Ecuații și sisteme incompatibile și nedeterminate. In-ecuații de gradul I cu o necunoscută; rezolvarea lor. Radicali.'Puteri cu..exponent număr- natural ; operații. Definiția radicalului de ordinul n dintr-un număr po-zitiVi- Expxeșii iraționale. Proprietatea unui radical· „eu-privire, la înmulțirea și împărțirea indicelui și exponentului-expresiei de sub radical cu același număr natural. Aducerea radicalilor la același.Indice^Extragerea,rădăcinii dintr-un pro-

 dus/ cît/ pu-terefradieal. Scoaterea factorilor de sub radical și introducerea lor sub radical. Radicali asemenea si reducerea lor. Înmulțirea și împărțirea radicalilor. Ridicarea la o putere cu exponent natural a unui radical. Raționalizarea numitorilor în cazul cînd numitorul este un radical, o sumă de doi sau trei radicali cu indice doi, de foftna [/a + |/b etc. Radicali cu indice impar din numere negative. Noțiunea de modul și folosirea ei în calcule cu radicali. Valoarea numerică a unei expresii iraționale. Generalizarea noțiunii de exponent. Puteri cu exponentul întreg și rațional. Operații. Ecuația de gradul doi. Rezolvarea ecuației de gradul II. în corpul numerelor reale. Ecuații iraționale. Numere complexe sub formă algebrică. Egalitatea. Adunarea și înmulțirea numerelor complexe. Elementul neutru pentru adunare, opusul unui număr complex. Elementul neutru pentru înmulțire, inversul unui număr complex diferit de zero. Proprietățile operațiilor, corpul numerelor complexe. Puterile naturale ale numărului i. Ridicarea la putere a unui număr complex. Diferența a două numere complexe. Cîtul a două pumere complexe. Conjugatul· unui număr complex. Suma și produsul a două numere complexe conjugate. Rezolvarea ecuațiilor de gradul doi cu coeficienți reali, în 'corpul numerelor complexe. Relații între coeficienți și rădăcini. Ecuații de gra-dui II cu rădăcini date. Ecuații bipătrate. Sisteme de ecuații. Sisteme de două ecuații cu două necunoscute, în care o ecuație este de gradul întîi și cealaltă de gradul doi. Sisteme ' de trei ecuații cu trei necunoscute/ în care două ecuații sînt de gradul întîi și una de gradul doi. Sisteme de două sau trei ecuații care se rezolvă prin procedee speciale (sisteme simetrice, omogene.) Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații. Metoda inducției complete. Aplicații : demonstrarea unor egalități, inegalități sau propoziții care depind de η e N. Analiza combinatorie și binomul lui Newton. Permutări. Aranjări. Combinări. Formula binomului lui Newton. Proprietăți. Noțiuni despre funcții. Funcție (aplicație.) Funcții reale. Funcții egale. Graficul unei funcții. Aplicație a unei mulțimi pe o mulțime Aplicații biunivoce. Funcții inverse. Funcția de gradul I. Definiția funcției de gradul întîi. Funcția de gradul întîi este o aplicație biunivocă a mulțimii numerelor reale pe mulțimea numerelor reale. Inversa funcției de gradul întîi. Mo-îmtonia funcției de gradul întîi. Variația și graficul funcției. Funcția de gradul dr nefinitia funcției de gradul doi. Descompunerea polinomului de gradul doi în f°4nri liniari. Minimul sau maximul funcției de gradul doi. Mulțimea valorilor, traficului funcției de gradul doi. Intervalele de monotonie. Studiul sem-Slrnntrfuiwtiei de gradul doi. Variația funcției de gradul doi. Graficul funcției de

 ■ Lm eini’ Inecuătii de gradul doi, inecuații a căror rezolvare conduce la studiul femnului unol Р0Ш ele gradul întîi și doi. Discuția rădăcinilor ecuației de

 46



 gradul doi ai cărei coeficienți depind de un parametru ; aplicații la probleme de gradul doi. Funcția exponențiala. Noțiunea dc putere cu exponent irațional. Operații. Funcția exponențială, mulțimea de definiție, mulțimea valorilor funcției Proprietățile de bază ale funcției ax pentru a > 1 sau 0 < a < p Studiul monotoniei. variația și graficul. Ecuații exponențiale. Funcția logaritmica. Definiția logaritmului unui număr. Proprietățile logaritmilor. Logaritmul unui produs unui cit. unei puteri și unui radical. Trecerea de la o bază a logaritmului la altă’ bază. Funcția logaritmica, domeniul de definiție, mulțimea valorilor funcției. Funcția logaritmica — inversa funcției exponențiale. Proprietățile funcției logaritmico în baza a, pentru a > 1 și pentru 0 < a < 1. Studiul monotoniei, variația și graficul. Logaritmi zecimali. Proprietățile logaritmilor zecimali. Caracteristica. Mantisa. Tabele de logaritmi. Aflarea, logaritmului unui număr șî aflarea unui număr cînd se cunoaște logaritmul. său. Operații cu logaritmi. Cologaritmi. Aplicarea logaritmilor la calculul expresiilor numerice. Ecuații logaritmice. (Se vor trata cazurile de ecuații exponențiale și logaritmice care se reduc prin substituții la ecuații algebrice de gradul I sau II.) Determinanti. Determinantul de ordinul doi. Regula lui Cramer pentru rezolvarea unui sistem liniar de două ecuații cu două necunoscute. Permutări pare, impare. Definiția determinantului de ordinul 3. Proprietățile determinanților. Dezvoltarea unui determinant ; determinanti minori ; complementul algebric al unui element. Regula lui Cramer pentru rezolvarea unui sistem de 2—3 ecuații liniare cu respectiv 2—3 necunoscute. (La acest capitol nu se cer demonstrații.) Matrici. Definiție. Matrici egale. Matrice zero. Matrici pătrate. Matrice unitate. Adunarea matricilor ; proprietăți. înmulțirea unei matrici cu un număr ; proprietăți. înmulțirea matricilor ; proprietăți. Polinoame. Condiția ca două polinoame să genereze aceeași funcție (să fie identice.) Metoda coeficienților nedeterminati ; aplicații simple. împărțirea polinoamelor, teorema lui Bézoút. Restul împărțirii unui polinom prin x — a ; schema lui Horner. Ecuații cu coeficienți complecși. Teorema^ fundamentală a algebrei (fără demonstrație). Orice polinom de gradul n (n e N) are n rădăcini (distincte sau egale). Descompunerea unui polinom în factori liniari. Relațiile dintre coeficienți și rădăcini (formulele lui Viète). Rădăcini multiple, condiția ca un polinom să aibă o rădăcină multiplă exprimată cu ajutorul rădăcinilor derivatelor sale. Ecuații cu coeficienți reali. Dacă o ecuație algebrică cu coeficienți reali admite rădăcina a + bi (a, b (Ξ R), ea admite si rădăcina a — bi. Descompunerea în factori de gradul I și II cu coeficienți reali. Determinarea rădăcinilor întregi și fracționare ale unei ecuații cu coeficienți întregi. Determinarea intervalelor în care ecuația are cîte o rădăcină reală cu ajutorul teoremei Im Rolle sau cu ajutorul graficului funcției corespunzătoare. Calcularea aproximativă a rădăcinilor unei ecuații prin metoda . coardei și, metoda tangentei, limita erorii. Structuri algebrice. Lege de compoziție internă și externă (se vor da și exemple de legi de compoziție deosebite de cele patru operații, definite în mulțimi care nu sînt formate din numere). Asociativitate, comutativitate, distributi-vitate a unei legi de compoziție față de o altă lege de compoziție. Element neutru. Simetricul unui element. Grup. Inel. Corp.

 „o	La caPit°lul ,,Structuri algebrice0 se vor da numai definiții și exemple construite

 , mulțimile cunoscute de elevi din clasele anterioare.

 GEOMETRIA PLANA ȘI ÎN SPAȚIU	'	-	' '

 Geometria plană

 Noțiuni introductive. Dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă, operații cu segmente, măsura segmentelor. Unghiuri, operații cu unghiuri, măsura unghiurilor, unghiuri adiacente, drepte perpendiculare, unicitatea perpendicularei, unghiuri complementare sau suplementare, unghiuri opuse la vîrf, suma unghiurilor în jurul unui punct. Triunghiul. Clasificare, linii importante în triunghi, cazurile de egalitate ale triunghiuriior oarecare și dreptunghice. Proprietățile triunghiului isoscel și echilateral, Teorema unghiului exterior. Inegalități între laturile unui triunghi. Drepte paralele. Axioma paralelelor. Unghiurile formate de două drepte paralele intersectate de o secantă. Unghiuri cu laturile paralele sau perpendiculare. Suma unghiurilor unui triunghi și unui poligon convex. Locuri geometrice. Definiție. Mediatoarea unui segment. Locul geometric al punctelor egal depărtate de o dreaptă ; egal depărtate de două drepte paralele ; egal depărtate de două drepte concurente (bisec-toarea unui unghi). Concurența mediatoarelor și bisectoarelor unui triunghi. Patrulatere. Paralelogramul, paralelograme particulare, trapezul. Concurența înălțimilor unui triunghi. Cercul. Definiție. Construcția cercului care trece prin trei puncte. Poziția unei drepte față de un cerc, tangenta la cer<\ Diametrul perpendicular pe coardă. Coardele egale sînt egal depărtate de centru și reciproc. Dependența dintre coarde și arcele subîntinse de ele. Pozițiile relative a doua cercuri. Relația dintre

 47

 unghiul la centru șl arcul cuprins între laturi. Unghi cu vîrful pe cerc, în interiorul cercului, în exteriorul cercului, unghi format de o tangentă și o secantă. Arc capabil de un unghi dat. Patrulater inscriptibil. Poligoane regulate. Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie un cerc. Tangente la cerc : tangente dintr-un. punct exterior, ppralele cu o dreaptă dată, comune la două cercuri. Segmente proporționale. Segmente proporționale, punct care împarte un segment într-un raport dat. Teorema lui Thaïes în cazul segmentelor comensurabile. Reciproca teoremei lui Thaïes. Mai multe drepte paralele determină pe două secante segmente proporționale. Teorema bisectoarei. Asemănarea poligoanelor. Definiția poligoanelor asemenea. O paralelă la una din laturile unui triunghi formează cu celelalte două laturi un triunghi asemenea cu cel dat. Cazurile de asemănare ále triunghiurilor. Linia mijlocie a unui triunghi și a unui trapez. Concurența mediahelor. Un fascicul de drepte , determină pe două drepte paralele segmente proporționale. Reciproca. Puterea punctului față de cerc. Poligoane asemenea : raportul perimetrelor. Raportul peri-metrelor a două poligoane regulate cu același număr de laturi este egal cu raportul razelor și al apotemelor. Relații metrice în triunghiuri. Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Reciproca teoremei lui Pitagora. Teorema lui Pitagora generalizată. Arii. Noțiunea dè arie. Aria dreptunghiului, pătratului, paràlelogramului, triunghiului, rombului, trapezului, poligoanelor regulate, a cercului și a sectorului circular (aria cercului fără demonstrație). Raza cercului înscris și circumscris unui triunghi

 V în funcție de arie și laturi. Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea și a două

 I poligoane asemeneă. .■ '“Geometria în spațiu

 Introducere. Elemente fundamentale : punctul, dreapta, planpl. Axiome de apartenență. Intersecția a două plane. Determinarea planului. Pozițiile relative ale elementelor fundamentale. Pozițiile relative a două drepte. Două plane care au un punct comun șî care conțin respectiv două drepte, paralele se intersectează după o dreaptă paralelă cu cele două drepte date. Două drepte paralele cu a treia sînt paralele între ele. Unghiul a două semidrepte în spațiu. Teorema relativă la unghiurile cu laturile paralele. Drepte perpendiculare. Poziții relative ale dreptei și planului, a) Dreapta paralelă cu planul. Teoreme, b) Dreapta perpendiculară pe plan. Teoreme. Două drepte perpendiculare pe același plan sînt paralele. O dreaptă și un plan perpendiculare pe aceeași dreaptă sînt paralele. Simetria în spațiu : față de un plan, o dreaptă, un punct, c) Drepte oblice față de plan. Teoreme. Teorema celor trei perpendiculare. Reciproce. Locuri geometrice : al punctelor egal depărtate de două puncte fixe ; al punctelor egal depărtate de trei puncte fixe. Punct egal depărtat de patru puncte date nesituate în același plan. Pozițiile relative a două plane, a) Plane paralele. Țeoreme. Segmentele de drepte paralele cuprinse între plane paralele sînt egale. Mai multe plane paralele determină pe două drepte oarecare segmente proporționale. Locuri geometrice : al punctelor egal depărtate de un plan,al punctelor egal depărtate de două plane paralele, b) Unghiuri diedre. Locul geometric al punctelor egal depărtate de două plane neparalele, c) Plane perpendiculare. Teoreme. Proiecții. Proiecția ortogonală a unui punct pe un plan. Proiecția ortogonală a unei drepte și a unui segment de dreaptă pe un plan. Definiția unghiului format de o dreaptă cu un plan. Proiecția ortogonală a unui poligon pe un plan. Aria proiecției unui triunghi și a unui poligon pe un plan. Poliedre. Prisma, definiție, clasificare. Secțiunea printr-un plan paralel cu baza. Secțiunea dreaptă. Paralelipipedul. Diagonala paralelipipedului dreptunghic. Aria laterală, totală și volumul prismei. Piramida : definiție, clasificare. Teoremele relative la secțiunea printr-un plan, paralel cu baza. Aria, laterală totală și volumul piramidei. Trunchiul de piramidă, definiție, clasificare. Aria laterală, totală. Volumul. Corpuri rotunde. Suprafața cilindrică. Cilindrul circular drept. Desfășurarea cilindrului ; aria laterală, totală și volumul'Cilindrului circular drept. Suprafața conică. Conul circular drept. Desfășurarea conului ; aria laterală, totală și volumul conului circulai' drept Trunchiul de con circular drept. Desfășurarea trunchiului. Aria și volumul. Suprafața sferică. Sfera. Determinarea unei sfere. Pozițiile unei drepte, unui plan față de sferă ; intersecția unui plan cu o sferă ; calota și zona sferică. Aria zonei, calotei și a sferei. Volumul sferei. Corpuri înscrise și circumscrise sferei: cilindrul, conul și trunchiul de con.

 [*l

 TRIGONOMETRIA

 f Introducere. Măsura unghiurilor și arcelor! gradul sexagesimal, gradul centesima^ I radianul. Relații între ele. Generalizarea noțiunii de arc șl unghi. Arce și unghiuri mai mari de 360°. Arce și unghiuri pozitive și negative. Corespondența între mul-



 unghiul la centru șl arcul ctiprins între laturi. tingili cu vîrful pe cerc, în interiorul cercului, în exteriorul cercului, unghi format de o tangentă și o secanta. Arc capabil de un unghi dat. Patrulater inscriptibil. Poligoane regulate. Oricărui poligon regulat i se pónte circuinscrie un cerc. Tangente la cerc : tangente dintr-un, punct exterior, parálele du o dreaptă dată, comune là două cercuri. Segmente proporționale. Segmente proporționale, punct" care împarte im segment, într-un raport dat. Teorema lui Thaïes în cazul segmentelor comensurabilei Reciproca teoremei ’ lui Thaïes. Mai multe drepte paralele determină pe doua secante segmente proporționale. Teorema bisectoarei. Asemănarea poligoanelor. Definiția poligoanelor asemenea. O paralelă la una din laturile unui triunghi formează cu celelalte două laturi un triunghi asemenea.cu cel dat. Cazurile de asemănare ale triunghiurilor. Linia mijlocie a unui triunghi și a unui trapez. Concurența, mediahelor. Un fascicul de drepte determină pe două drepte paralele segmente proporționale. Reciproca. Puterea punctului față de cerc. Poligoane asemenea: raportul perimetrelor. Raportul peri-metreloi’ a două poligoane, regulate cu același număr de laturi este egal cu raportul razelor și al apotemelor. Relații metrice în triunghiuri. Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Reciproca teoremei lui Pitagora. Teorema lui Pitagora generalizată. Arii. Noțiunea dê arie. Aria dreptunghiului, pătratului, paralelogramului, triunghiului,, rombului, trapezului, poligoanelor regulate, a cercului și a sectorului circular (aria cercului fără demonstrație). Raza cercului înscris, și circumscris unui triunghi ț în funcție de arie și laturi. Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea și a două j poligoane | аёетёпеа^Ж; ‘	' ''    ..— .......

 .j	'.A ?·£·· ' Г .І-Д’Л.І’/чЦу4 ·λ··’

 5 -<(^ometria 'în; spațiu

 Introducere. Elemente fundamentale : punctul, dreapta, planul.. Axiome de apartenență. Intersecția a două plane. Determin are ci planului. Pozițiile relative ale elementelor fundamentale. Pozițiile relative a două drepte. Două plane care au un punct comun șî care conțin respectiv două drepte .^paralele se intersectează după o dreaptă paralelă cu cele două drepte date. Două drepte paralele cu a treia sînt paralele între ele. Unghiul a două semidrepte în spațiu. Teorema relativă la unghiurile cu laturile paralele. Drepte perpendiculare. Poziții relative ale dreptei și planului, a) Dreapta paralelă cu planul. Teoreme, b) Dreapta perpendiculară pe plan. Teoreme. Două drepte perpendiculare pe același plan sînt paralele.. O dreaptă și un plan perpendiculare pe aceeași dreaptă sînt paralele. Simetria în spațiu: față de un plan, o dreaptă, un punct, c) Drepte .oblice față de plan. Teoreme. Teorema celor trei perpendiculare. Reciproce. Locuri geometrice : al punctelor egal depărtate de două puncte fixe; al punctelor egal depărtate de trei puncte fixe.’ Punct egal depărtat de patru puncte date nesituăte în același plan. Pozițiile relative a două plane, a) Plane paralele. Teoreme. Segmentele de drepte paralele cuprinse între plane paralele sînt egale. Mai1 multe plane paralele determină pe două drèpte oarecare segmente proporționale. Locuri geometrice : al punctelor egal depărtate de un. plan,al pünctelor egal depărtate de două plane paralele, b) Unghiuri diedre. Locul geometric al punctelor egal depărtate de" două plane neparalele, c) Plane perpendiculare. Teoreme. Proiecții. Proiecția ortogonală a unui punct pe un plan. Proiecția ortogonală a unei drepte și a unui segment de dreaptă pe un plan. Definiția unghiului format de o dreaptă cu un plan. Proiecția ortogonală a unui poligon pe un plan. Aria proiecției unui triunghi și a unui poligon pe un plan. Poliedre. Prisma, · definiție, clasificare. Secțiunea printr-un plan paralel cu baza. Secțiupea dreaptă. Paralelipipedul. Diagonala paralelipipedului dreptunghic. Aria laterală, totală și volumul prismei. Pir-amida definiție, clasificare. Teoremele relative la secțiunea printr-un plan, paralel cu baza. Aria laterală totală și volumul piramidei. Trunchiul de piramidă, definiție, clasificare. Aria laterală, totală. Volumul. Corpuri rotunde. Suprafața cilindrică. Cilindrul circular drept. Desfășurarea cilindrului ; aria laterală, totală și volumul'Cilindrului circular drept. Suprafața conică. Conul . circular - drept. Desfășurarea conului ; aria laterală, totală și volumul conului circular drept. Trunchiul de con circular drept. Desfășurarea trunchiului. Aria și volumul. Suprafața sferică. Sfera. Determinarea unei sfere. Pozițiile unei drepte, unui plan față de sferă ; intersecția unui plan cu o sferă ; calota șl zona sferică. Aria zopei, calotei și a sferei. Volumul sferei. Corpuri înscrise și circuiuscrise sferei: cilindrul, conul și trunchiul de ·'con. „v·

 ^TRIGONOMETRIA f Intrpducere. Măsura unghiurilor și arcelor^ gradul sexagesimal, gradul centesima^ Iradiatul. Relații între ele. Generalizarea noțiunii de arc și unghi. Arce și unghiuri mai mari de 360°. Arce și unghiuri pozitive și negative. Corespondența între mul-

 Arce și unghiuri pozitive și negative. Corespondența între mul-

 Í



 •υ

 β

 I a ; ctg X = a. Ecuații trigonome-

 țimea numerelor reale și mulțimea unghiurilor din planul orientat. Funcții trigonometrice. ‘Definiția funcțiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuțite, ca rapoarte ale laturilor unui triunghi dreptunghic. Valorile funcțiilor trigonometrice ale unghiurilor de 30°, .45°, 60°. Relații între funcțiile trigonometrice ale unghiurilor complementare. Rezolvarea triunghiului dreptunghic, folosind tabelele de valori naturale. Definițiile funcțiilor trigonometrice, domeniile de definiție, mulțimea valorilor. Periodicitatea funcțiilor trigonometrice. Variația și graficul funcțiilor trigonometrice. Relații între funcțiile trigonometrice, ale unghiurilor suplementare, ale, unghiurilor a căror diferență este 180°, a căror sumă este 360°. Exprimarea funcțiilor trigonometrice ale unui unghi prin funcțiile trigonometrice ale unui unghi din primul cadran. Formule fundamentale. Relații între funcțiile trigonometrice ale aceluiași unghi. Exprimarea funcțiilor trigonometrice, cu ajutorul uneia dm ele. Funcțiile trigonometrice ale ¡yimei și diferenței a două unghiuri, ale dublului unui unghi, ale jumătății unui unghi. Exprimarea rațională a funcțiilor trigonometrice ale unui unghi cu ajutorul tangentei jumătății unghiului. Formule pentru transformarea unor sume sau diferențe de funcții trigonometrice în produs. Ecuații trigonometrice. Re zolvarea ecuațiilor : sin x = a ; cos x = a ; tg x

 trice a căror rezolvare se face prin transformări astfel încît să conțină aceeași funcție trigonometrică a aceluiași unghi. Ecuații trigonometrice omogene în sin x și coș x. Ecuația a sin x + b cos x = c. Numerele complexe sub formă trigonometrică. Planul complex. Corespondența între numerele complexe și punctele planului. Forma trigonometrică a numerelor complexe. înmulțirea și împărțirea numerelor complexe scrise sub formă trigonometrică. Formula lui Moivre. Calculul funcțiilor trigonometrice ale multiplului unui unghi. Rădăcina de ordin n a unui număr complex scris sub formă trigonometrică ; interpretarea geometrică. Rădăcinile unității. Ecuații binoame. Aplicații ale trigonometriei. Relații trigonometrice între elementele unui triunghi oarecare ; relația sinusurilor, relația cosinusurilor. Formula pentru aria triunghiului (cînd se dau două laturi și unghiul cuprins între ele, sau o latură și \ două unghiuri). Rezolvarea triunghiului oarecare.

 Geometria analitica

 Sisteme de coordonate în plan. Sistem rectangular cartezian. Distanța între două puncte. împărțirea unui segment orientat într-un raport dat ; centrul de greutate al unui triunghi. Dreapta. Ecuația dreptei determinată de două puncte. Ecuațiile dreptelor particulare : care trec prin origine, paralele cu axele. Coeficientul unghiular al unei drepte. Calculul coeficientului unghiular al unei drepte date prin două puncte. Ecuația dreptei care trece printr-un punct dat și áre un coeficient unghiular dat. Ecuația generală a dreptei : Ax + By + C = 0. Semnificația coeficienților. Ecuația dreptei sub forma y = mx + n. Ecuația dreptei determinată de două puncte sub formă de determinant. Condiția de coliniaritate a 3 puncte. · Pozițiile a două drepte. Condiția ca două drepte să fie concurente. Coordonatele punctului de intersecție : unghiul a două drepte. Condiția ca două drepte să fie perpendiculare, paralele sau confundate. Condiția ca trei drepte să fie concurente. O dreaptă împarte planul în două semiplane astfel încît pentru toate punctele M(x,y) care aparțin aceluiași semiplan, expresia Ax + By + C păstrează acălași semn, diferit de semnul acestei expresii pentru puncte situate în celălalt semiplan. Distanța de la un punct la o dreaptă. ‘Translația- axelor de ^coordonate : aflarea ecuației dreptei în raport cu^noile axe : translația păstrează distanța dintre două puncte și unghiul a două drepte. Cercul. Ecuația cercului cu centrul în origine sau într-un punct oarecare. Determinarea razei și a coordonatelor centrului. Intersecția unei drepte cu un cerc. Ecuația tangentei : într-un punct al cercului, de o direcție dată. Intersecția a două cercuri. Elipsa și hiperbola. Definițiile și ecuațiile raportate la axele de simetrie. Elementele importante : centrul, axele, vîrfurile, focarele, razele vectoare, asimptotele, excentricitatea, directoarele. Intersecția unei elipse și a unei hiperbole cu o dreaptă. Ecuațiile tangentelor; într-un punct al elipsei și hiperbolei și ale tangentelor de o direcție dată. Parabola. Definiție ; ecuația parabolei raportată la axa sa și. la tangenta la vîrf. Elementele importante : axă, vîrf, focar, rază vectoare. directoare. Intersecția parabolei cu o dreaptă. Ecuația tangentei : într-un punct al parabolei, paralelă cu o direcție dată. Proprietatea optică a parabolei Locuri geometrice.

 ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA

 Mulțimi. Elementele unei mulțimi. Relația de apartenență. Părțile unei mulțimi. Relația de incluziune. Operații cu mulțimi : reuniunea, intersecția, diferența, produs cartezian. Mulțimea numerelor reale. Structura de ordine a mulțimii nume-

 49

 relor reale. Modulul, Reprezentarea numerelor reale prin puncte pe o dreaptă. Intervale. Vecinătățile unui punct pe o dreaptă. Șiruri de numere reale. Progresii aritmetice. Aflarea unui termen oarecare și a sumei primilor n termeni. Progresii geometrice. Aflarea unui termen oarecare și a sumei primilor n termeni. Definiția șirului de numere reale. Șiruri mărginite. Șiruri monotone. Șiruri convergente ; definiția limitei unui șir. Progresia geometrică infinită descrescătoare ; suma termenilor săi. Convergența șirurilor monotone și mărginite. Numărul „e“ (fără demonstrație). Operații cu șiruri convergente : suma, produsul, citul (fără demonstrație). Trecerea la limită în inegalități. Puteri cu exponent real. Logaritmi ; logaritmi naturali. Limita unui logaritm (fără demonstrație). Simbolurile 4- oo și — oo. Șirurile cu limita 4* oo șl —oo. Criterii pentru existența limitelor infinite. Operații cu șiruri care au limită (finită sau infinită) : suma, produsul, cîtul, puterea (fără demonstrație). Operații fără sens. Funcții elementare. Funcții reale de argument real. Funcții monotone. Funcții elementare : funcția polinom, funcția rațională, funcția putere, funcția exponențială, funcția logaritmică, funcțiile trigonometrice. Compunerea funcțiilor. Funcții trigonometrice inverse. Limite de funcții. Definiția limitei unei funcții· într-un punct. Limitele laterale. Operații cu funcții care au limită. Limitele funcțiilor elementare. Cazurile de excepție la operațiile cu limite de funcții. Funcții continue. Definiția continuității unei funcții într-un punct și pe un interval. Operații cu funcții continue. Continuitatea funcțiilor compuse (fără demonstrație). Continuitatea funcțiilor inverse (fără demonstrație). Continuitatea funcțiilor elementare. Funcții continue care au valori de semne contrare (sau de același semn) la extremitățile unui interval : consecințe; Derivate. Originea geometrică și fizică a noțiunii de derivată. Definiția derivatei unei funcții într-un punct și pe un interval. Continuitatea funcțiilor derivabile. Derivate laterale. Derivatele funcțiilor : f(x) = c ; f(x) = X ; f(x) = sin X ; f(x) = cos x ; f(x) = log xa ; f(x) = Inx. Operații cu funcții derivabile : suma, ..produsul, cîtul. Derivatele unui polinom, a funcției raționale și ale funcțiilor trigonometrice. Derivata unei funcții compuse (fără demonstrație). Derivata funcției inverse (fără demonstrație). Derivata funcției exponențiale și ale funcțiilor trigonometrice inverse. Derivata funcției putere și a funcției u(x)v(x) Derivate de ordin superior. Diferențiala. Proprietăți generale ale funcțiilor derivabile. Extremele unei funcții* Teorema lui Fermât. Teorema lui Rolle și teorema creșterilor finite (fără demonstrație). Consecințe. Regula lui l’Hòspital (fără demonstrație). Studiul variației funcțiilor. Rolul derivatei I în studiul funcțiilor, intervale de monotonie ale unei funcții, punctele de extrem. Rolul derivatei a Il-a în studiul funcțiilor. Convexitate și concavitate, puncte de inflexiune. Asimptote. Reprezentarea grafică a variației unei funcții (derivata.a doua se va folosi numai cînd se cere în mod expres). Aplicații : probleme de maxim și de minim. Integrala. Probleme care duc la noțiunea de integrală (aria unei suprafețe, lucrul mecanic etc.). Noțiunea de integrală definită. Proprietățile integralei definite. Formula lui Leibniz-Newton.

 p	Relația dintre primitivele unei funcții date. Primitive ime-

 diate, primitive care șe deduc din cele imediate printr-o schimbare de variabilă simplă. z .	.	;	.	1



 Integrale de forma \----------------:-- * .

 , ■.. J ax2 4- bx + c

 Integrale trigonometrice \ șinn x dx ; \ cosn x dx ; (n .= 1 ;2;3).

 Integrale de forma \ y a2 хэ"

 I

 Integrala prin părți, cazuri simple :

 (prin transformare trigonometrică).

 «

 xn cos x dx ; \ xn sin x dx ; \ χη ел· dx

 arctg x dx (n = 1, 2, 3).

 1 c ·	■	\

 Aplicații ale integralei definite. Aria unei suprafețe limitată de funcții continue în intervalul [a, bj, axa Ox și dreptele x = a sj x

 graficul unei == b. Volumul

 50

 1

 unui corp de rotație. (Se vor deduce formulele pentru volumul sferei, segmentului sferic, conului și al trunchiului de con.) Ecuații diferențiale. Probleme simple care duc la ecuații diferențiale. Ecuații diferențiale de forma : y’ = p(x) ; y” = P(x), unde P(x) este un polinom y’ = ay ța e R). Mișcarea unui punct în cîmpul gravitațional. Ecuația : y” + ω2 y = 0 cu aplicații la mișcarea armonică.

 ■ ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICA *

 Șiruri de numere reale. Progresii aritmetice. Progresii geometrice. Definiția șirului de numere reale. Șiruri mărginite, șiruri nemărginite. Șiruri monotone. Șiruri convergente ; definiția limitei unui șir. Convergența șirurilor monotone și mărginite (fără demonstrație). Numărul „e" (fără demonstrație). Operații cu șiruri convergente : suma, produsul, cîtul fără demonstrație). Logaritm. Logaritm natural. Simbolurile 4- oo și — oo. Șiruri cu limita + oo și — co. Operații cu șiruri care au o limită (finită sau infinită) : suma, produsul, cîtul, puterea (fără demonstrație). Operații fără sens. Limite de funcții. Definiția limitei unei funcții într-un punct. Limite laterale. Operații cu funcții care au o limită. Limitele funcțiilor elementare. Cazuri de excepție :

 Funcții continue.· Definiți à continuității unei funcții într-un punct și pe un interval. Continuitatea funcțiilor elementare (fără demonstrație). Derivate. Originea geometrică și fizică a noțiunii de derivată. Definiția derivatei unei funcții într-un punct și pe un interval. Derivatele funcțiilor: f(x) =c ; f(x) = x; f(x) = sin x; f(x) = cos x ; f(x) = logax ; f(x) = In x» Operații cu funcții derivabile : suma, produsul, cîtul. Derivata unui polinom, a funcției raționale și ale funcțiilor trigonometrice : f(x) = tg x, f(x) = ctg x. Studiul variației funcțiilor. Rolul derivatei I în studiul funcțiilor : intervalele de monotonie, punctele de extrem. Asimptote paralele cu axele. Reprezentarea grafică a variației unei funcții (intuitiv, folosind interpretarea geometrică a derivatei). Funcții polinom de gradul I, II și III șr funcții ra-I ționale simple. Probleme de maxim și minim.

 .·■ · ς <1 .· > \ · i’ ț <·/	' *·’	·	—.	»·· ,.’	·	·.	·

 4 . · ■· · ■ «. · ■ · .

 LX ■■ FIZICA

 » ..·./··	. - ·	· . . · . '

 * MECANICA ' ■	·■’·'	4	. *

 ."·\· : . L "	■■■	:	'	·■	■ ■	'	.

 Cinematica. Mișcare și repaus. Relativitatea mișcării si repausului. Punct material. Elementele mișcării. Viteza și accelerația mișcării. Viteza liniară. Viteza momentané (instantanee). Vectorul viteză. Accelerația liniară. Vectorul accelerație/ Clasificarea mișcărilor. Mișcarea punctului material. Mișcarea rectilinie uniformă. Mișcarea variată. Ecuația mișcării. Mișcarea rectilinie uniform variată. Mișcarea în cîmpul gravitațional. Accelerația gravitațională, Căderea liberă. Aruncarea pe verticală^ de jos în sus. Mișcarea circulară a punctului material. Mișcarea circulară uniformă. Elementele și legea mișcării circulare uniforme. Dinamica și statica. Inerția. Masa — măsură a inerției. Densitatea. Legea inerției. Sistem de referință inerțial. Interacțiunea. Impuls. Interacțiunea și transmiterea ei. Efectele forței. Forța, mărime vectorială. Legea fundamentală a dinamicii. Legea acțiunilor reciproce. Legea independenței acțiunii forțelor. Impuls, conservarea lui. Impulsul unui sistem fizic. Forțe interioare și forțe exterioare unui sistem fizic. Legea conservării impulsului. Aplicații ale legii conservării impulsului. Forțe. Greutatea. Forța de tracțiune. Forța de frecare. Legile frecării. Frecarea în natură și tehnică. Forța de inerție. Tensiunea. Presiunea. Forța elastică. Legea lui Нооке. Modulul de elasticitate. Măsurarea maselor și a forțelor. Forțe concurente. Sisteme de forțe. Compunerea forțelor concurente. Echilibrul forțelor. Descompunerea unei forțe după două drepte concurente date. Momentul forței. Momentul unei forțe față de un punct. Compunerea momentelor. Compunerea a două forțe paralele. Descompunerea unei forțe după două suporturi paralele. Cuplu de forțe. Momentul cuplului. Centrul de greutate. Echilibrul corpurilor sub acțiunea greutății. Condiția generală de echilibru. Energia mecanică. Energia, mărime fizică de stare. Expresia matematică a lucrului mecanic. Reprezentarea grafică a lucrului mecanic efectuat de o forță constantă. Puterea. Transformarea și conservarea energiei mecanice. Formele energiei mecanice. Expresia energiei cinetice. Expresia energiei potențiale a unui sistem fizic. Teorema variației

 ★ Pentru concursul de admitere la Facultatea de filozofie, specializarea · sociologie» conform manualului pentru anul Ш, secția umanistă. .

 51

 energiei cinetice. Transformarea reversibilă a energiei cinetice și a celei potențiale. Legea conservării energiei în procesele mecanice. Aplicații ale legii conservării energiei mecanice. Randamentul mașinilor simple. Dinamica mișcării circulare. Forța centripetă și forța centrifugă. Aplicații. Elemente de mecanica fluidelor. Statica fluidelor. O metodă de măsurare a presiunilor. Manometrul cu membrană. Legea de variație a presiunii unui fluid de densitate dată, în repaus față de pămînt. Legea lui Arhimede. Presiunea atmosferică normală. Oscilații și unde mecanice. Mișcări oscilatorii. Oscilații mecanice. Factori care determină mișcarea oscilatorie a unui sistem. Mărimi caracteristice mișcării oscilatorii. Modelul oscilației armonice.. Ecuația mișcării oscilatorii armonice. Viteza și accelerația în mișcarea oscilatorie armonică. Defazaj. Reprezentarea grafică a mărimilor sinusoidale. Perioada oscilațiilor armonice. Energia mecanică a unui oscilator armonic. Compunerea oscilațiilor. Mișcare oscilatorie amortizată. Rezonanță. Oscilații întreținute și autoîntre-ținute. Unde mecanice. Propagarea oscilațiilor în medii elastice.· Unde tranversale și unde longitudinale. Viteza de propagare a perturbațiilor. Front de undă, suprafață de undă. Unde sferice și unde plane. Lungimea de undă. Ecuația undei plane. Transferul de energie prin unde. Principiul lui Huygens. Interferența undelor. Reflexia și refracția undelor. Unde staționare. Difracția.

 FI ZICĂ MOLECULARA ȘI CĂLDURĂ ■ · \

 Fizica moleculară. Termometrie. Temperatura și unele procedee de măsurare a ei. Scara de temperaturi Celsius. Temperatura absolută. Teoria cinetico-tnoleculară. Atomi și molecule. Cantitatea de substanță. Kilomol. Agitația termică. Studiul gazelor. Interacțiuni între molecule. Deducerea formulei fundarñentale a gazului ideal. Energia molară a gazului idéal. Presiunea și temperatura absolută în interpretarea cinetică. Legile statistice. Legea gazului ideal. Valorile constantelor din teoria gazelor. Transformări' de stare a gazelor. Transformări simple în gaze? Studiul corpurilor solide. Corpuri cristaline și amorfe. Particule în groapa de potențial. Corpul solid. Elemente de termodinamică. Noțiuni fundamentale. Sistem fizic. Procese termodinamice. Reprezentarea grafică a proceselor termodinamice. Clasificarea, proceselor termodinamice. Energia internă. Transferul de energie între sisteme. Variația energiei interne. Principiile termodinamicii. Primul principiu al termodinamicii. Principiul transformării și conservării energiei. Aplicarea principiului întîi al termodinamicii la transformările gazului ideal. Principiul al doilea al termodinamicii. Calorimetrie. Cantitatea de căldură. Căldura specifică. Măsurări calorimetrice.. Combustibili. Randamentul unei instalații termice. Mașini termice. Definiții și clasificări. Motoare termice. Motoare cu ardere internă. Motoare cu jet de gaze. Schimbări de stare. Dilatație. Dilatația corpurilor solide. Explicarea dilatației. Efectele dilatației. Forțe de dilatație. Dilatația în suprafață și volumică. Variația densității corpurilor solide cu temperatura. Transformarea reciprocă între faza solidă și cea lichidă. Legile topirii și solidificării. Explicarea cinetică a topirii și solidificării. Diagrama stărilor. Punct triplu. Transformarea reciprocă dintre faza gazoasă și lichidă. Transformarea izotermă a unui gaz real. Presiunea vaporilor saturanți. Punctul critic. Variația energiei interne a gazului real în timpul comprimării izoterme. Lichefierea gazelor. Importanța obținerii temperaturilor joase. Utilizarea gazelor lichefiate; Transformarea din fază lichidă în fază gazoasă. Modalități de realizare a procesului de transformare a fazei lichide în fază gazoasă. Variația energiei interne în timpul vaporizării. Fierberea. Distilarea.

 ELECTRICITATEA ·

 Electrostatică, Interacțiuni electrostatice. Legea lui Coulomb. C'împ electrostatic. Potențial electrostatic. Substanța în cîmp elecțrqstatic. Capacitate electrică. Condensatori/ Electrocinetică. Curentul electric de copducție și efectele lui. Curentul electric de con'ducție. Generator electric. Circuit electric. Efectele curentului electr ic de conducție. Sensul curentului electric. Intensitatea curentului . electric. Legea lui Ohm. Tensiune^ electrică între două puncte ale circuitului. Legea lui Ohm. Rezistența electrică. Dependența rezistenței* de dimensiunile și natura conductorului. Dependența rezistenței de temperatură. Supraconductibilitatea. Legea lui Ohm pe circuitul · întreg. Repstate. Curenți ramificați. Rețele electrice. Prima teoremă a lui Kirchhoff. A doua teoremă a lui Kirchhoff. Rezistența echivalentă a rezistoarelor gi’upatp în .serie. Rezistența echivalentă a rezistoarelor grupate în paralel, Gruparea generatoarelor electrice. Șuntul anipermetrelor. Volt-metrul și rezistența lui adițională. Divizorul de tensiune (putențiometrul). Măsurarea rezistențelor electrice. Măsurarea unei rezistențe mari. Măsurarea unei rezistențe mici. Compararea a două rezistențe cu puntea cu fir. Cutia cu rezistențe. Ohmmetrul.

 Energia electrică. Energia electrică dezvoltată într-un circuit electric. Puterea electrică. Efectul electrocaloric, legea lui Joule. Căderea de tensiune pe linie. Aplicații ale efectului electrocaloric. Curentul electric în electroliți. Electroliza și legile ei. Curentul electric prin lichide. Electroliza. Legile electrolizei. Constanta lui Faraday. Structura corpusculară a electricității. Electronul. Aplicațiile electrolizei. Electromagnetism. Cîmpul magnetic constant și acțiuni ale lui. Cîmpul magnetic și structura lui. Produs vectorial. Forța electromagnetică. Flux de inducție magnetică. Inducția magnetică a cîmpului din interiorul unui solenoid parcurs de curent electric. Permeabilitatea magnetică. Intensitatea cîmpului magnetic. Cîmpul magnetic generat în jurul unui conductor liniar parcurs de curent. Cîmpul magnetic generat în jurul unui conductor circular parcurs de curent electric. Acțiunea reciprocă a două conductoare paralele, parcurse de un curent electric. Etalonul pentru unitatea de intensitate a curentului electric. Acțiunea cîmpului magnetic asupra particulelor electrizate .aflate în mișcare. Aplicații ale fenomenelor electromagnetice. Electromagneți. Eletromag-netul polarizat. Difuzor electrodinamic cu magnet permanent. Aparate electrice de măsurat. Releul electromagnetic. Inducție electromagnetică. Tensiunea electromotoare indusă și legile ei. Mărimea tensiunii electromotoare induse. Sensul tensiunii induse. Unitatea de flux magnetic. Tensiunea indusă într-un conductor liniar. Explicarea · electronică a inducției electromagnetice. Autoinducție. Producerea fenomenului de autoinducție. Inductanța unui circuit. Legea auțoinducției. Rolul auțoinducției în tehnică. Curentul alternativ. Tensiuni electromotoare alternative. Producerea t.e.m alternative. Caracteristicile mărimilor alternative sinusoidale. Moduri de reprezentare ale mărimilor alternative. Efectele curentului alternativ. Valor; instantanee, maxime și efective ale curentului alternativ. Circuite în curent alternativ. Rezistor în curent alternativ. Bobină în curent alternativ. Condensator în curent alternativ. Circuit cu rezistor, bobină și condensator. Puterea în curent alternativ monofazat. Rezonanța tensiunilor. Mașini electrice rotative și transformatoare. Mașini de curent alternativ. Clasificarea mașinilor electrice. Alcătuirea mașinilor electrice rotative. Principiul generatorului de curent alternativ monofazat. Construcția și funcționarea alternato-rului. Reversibilitatea mașinilor electrice rotative : motor sincron. Generator trifazat. Montaj în stea. Montaj în triunghi. Puterea și energia în curent trifazat. Motor ^sincron. Mașini de curent continuu. Principiul generatorului de curent continuu. Construcția și funcționarea mașinilor de curent continuu. Reversibilitatea mașinilor de curent continuu. Motorul de curent continuu. Transformatoare. Principiul transformatorului. Construcția și funcționarea transformatorului monofazat. Experiența cu transformatoare. Bobina de indiicție. Electrificare. Bazele fizice ale electrificării. Producerea energiei electrice. Centrale electrice cu combustibili clasici. Centrale hidroelectrice. Transportul și distribuția energiei electrice. Electrificarea țării noastre. Procese electronice în gaze și vid. Fascicule de electroni. Producerea fasciculelor de electroni. Proprietățile fasciculelor de electroni. Viteza electronilor în tuburile Crookes. Acțiunea cîmpului magnetic uniforma asupra unui fascicul de electroni. Osciloscopul electronic. Tuburi electronice. Dioda. Emisia termoelectro-nică. Dioda. Dioda ca redresoare. Trioda. Caracteristicile de grilă. Panta caracteristicii. Factorul de amplificare. Rezistența internă. Trioda ca. amplificatoare. Trioda ca detectoare. Semiconductori. Curentul 'electric în semiconductori. Conductori. Izolatori. Semiconductor!. Purtătorii de sarcină în semiconductori. Semiconductori cu impurități. Termistorul. Dioda semiconductoare. Joncțiunea p-n. Trecerea curentului prin joncțiunea .p-n. Redresarea cu diode semiconductoare. Tranzistorul. Funcționarea. Importanța practică. Oscilații și unde electromagnetice. Oscilații electrice. Circuitul oscilant. Producerea oscilațiilor electrice. Perioada. Oscilații amortizate și neamortizate. Oscilații întreținute. Rezonanța în circuitul oscilant. Unde electromagnetice. Cîmpul electromagnetic. Propagarea. Producerea undelor electromagnetice. Antena. Proprietățile undelor electromagnetice. Radioenrjisie. Cel mai simplu emițător. Modulația. Schema bloc a radioemițătorului. Banda de frecvențe a undelor modulate. Radiorecepție. Funcționarea radioreceptorului, ^^osirea triadei și a tranzistorilor. Receptorul superheterodino.

 OPTICA À	\	?

 Optica geometrică.^Reflexia luminii. nLegi. Refracția luminii și aparate optice. Refracția luminii și legile ei. Indice de refracție. Reflexia totală. Lama cu fețe plan-paralele. Prisma optică. Refracția printr-o prismă optică. Deviația minimă. Prismă cu reflexie totală. Dispersia luminii. ‘Lentile și clasificarea lor. Focare. Plane focale. Distanțe focale. Construcția geometrică a imaginilor în lentile. Formula lentilelor. Convergența lentilelor, M¡croseopulf Optica ondulatorie. Interferența și difracția luminii. Interferența Inmjpii.. Dispozitivul Young. Determinarea lungimii de undă a unei radiații monocromatice. Interferența în lumina albă. Deplasarea franjelor. In- «

 53

 1

 t rJr¿en ?· PrAn ^ame subțiri. Aplicații ale interferenței. Difracția luminii. Rețeaua ce amacție. Spectroscopie și. radiații X. Spectroscopul cu prismă. Spectru de emisie, opectre de absorbție. Radiații infraroșii și ultraviolete. Producerea radiațiilor X. Aplicațiile radiațiilor. Natura și proprietățile radiațiilor X. Optica fotonică. Efectul fotoelectric și aplicațiile lui. Emisia fotoelectronică. Legile efectului fotoelectric. Cuante de energie. Fotonul. Lumina ca fenomen ondulatoriu și corpuscular. Construcția și funcționarea celulei fotoelectrice. Aplicații ale celulei fotoeléctrico. Releul fotoelectric. Noțiuni de teoria relativității. Principiile teoriei relativității. Sisteme de referință inerțiale și neinerțiale. Principiul relativității în mecanică clasică. Compunerea vitezelor în mecanica clasică. Experiența lui Michelson și Morley. Principiile teoriei relativității. Compunerea vitezelor în mecanica relativistă. Simultaneitatea în teoria relativități. Elemente de dinamică relativistă. Variația relativistă a masei cu viteza. Legătura dintre masă și energie.

 ь

 FIZICA ATOMICA ȘI NUCLEARA

 Atomul. Masa atomului. Atomi și molecule. Determinarea maselor atomilor. Unitatea atomică de masă. Izotopi. Kilomol. Numărul lui Avogadro. Electronul. Sarcina electrică elementară. Sarcina specifică și masa electronului. Modele atomice. Modelul atomic al lui Rutherford și deficiențele lui. Postulatele lui Bohr. Linii spectrale. Experiența lui Franck și Hertz. Modelul lui Bohr pentru atomul de hidrogen. Serii spectrale la atomul de hidrogen. Unde și particule. Proprietățile ondulatorii ale particulelor. Experiențe cu unde electronice. Microscopul electronic. Undele electronice și orbitele Bohr. Atomul cu mai multi electroni. Unde electronice în atom. Numărul cuantic principal. Număr cuantic orbital, număr cuantic magnetic. Spinul electronului. Nucleul. Radioactivitatea naturală. Descpperirea radioactivității. Radiații emise de substanțe radioactive. Legile deplasării. Legea dezintegrării radioactive. Mijloace de detecție și măsurare în fizica nucleară. Camera cu ceață. Emulsii nucleare. Contorul Geiger-Müller. Detectoare cu scintilație. Structura nucleului atomic. Protonul. Neutronul. Alcătuirea nucleului atomic. Reacții nucleare. Acceleratori de particule. Tipuri de reacții nucleare. Radioactivitatea artificială. Elemente transuraniene. Aplicațiile izotopilor radioactivi. Energia nucleului atomic. Forțe nucleare. Energia de legătură. Defect de masă. Energia de legătură medie pe nucleón. Modelul picătură. Fisiunea nucleară. Eliberarea energiei nucleare. Energia reacțiilor nucleare. Reacția în lanț. Reacton nucleari. Centrale electronucleare. Fuziunea nucleară. Folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice.

 ■ CHIMIE*

 ■v , *'■ ч '	· ·· ·	. 1	’	· · . ’	-x · . .. ·	* ; i '

 CHIMIE ANORGANICA	-	■	/■

 ■· . · · ·; ' . ·< ; · '. ; . ?.·· ·., /·, ·. ·

 Structura atomului.’ Nucleu. Protoni șî neutroni. Numărul atomic. Elemente. Izotopi. Masă atomică. Electroni. Orbitali, straturi și substraturi. Ocuparea cu electroni a învelișului electronic al atomilor. Sistemul periodic al elementelor. Clasificarea elementelor. Grupe și perioade. Legătura dintre structura atomilor și sistemul periodic. Electropozitivitate și electronegativitate. Variația proprietăților elementelor în grupe și perioade. Legaturi chimice. Electrovalența. Ioni. Compuși ionici. Formule ionice. Covalența. Legătura covalentă. Legături simple, duble și triple. Legături polare și* nepolare. Legătura coordinativa. .Molecule polare și nepolare. Ioni complecși. Legătura metalică. Stări de agregare. Starea solidă. Cristale. Substanțe amorfe. Starea lichidă. Starea gazoasă. Difuziunea gazelor. Presiunea gazelor. Mol. Volum molar. Densitatea șî densitatea relativă a gazelor. Soluții. Dizolvant și dizolvat. Solubilitatea substanțelor. Procesul de dizolvare. Hidratare. Sol-vatare. Exprimarea concentrațiilor soluțiilor. Concentrații procentuale, molare și normale ; echivalent chimic. Calcule cu soluții. Transformări chimice. Tipuri de reacții chimice. Ecuații chimice. Reacții exoterme și endoterme. Legile transformărilor chimice. Legea conservării masei. Legea proporțiilor definite. Calcule chimice. Reacții reversibile, și ireversibile. Echilibrul chimic. Viteză de reacție. Catalizatori.* Reacții redox; Acizi. Baze. Săruri. Definirea acizilor și bazelor pe baza transferului de protoni. Hklracizi și oxiacizi. Acizi mono ,și polibazici. Bazte mono și poliacide. Reacții acid-bază în soluție apoasă. Tăria acizilor și bazelor. lonizardh apei. Săruri ; hidroliza sărurilor. Electroliză. Electroliți și neelectroliți. Ioni ; antonii și cationi. Migrarea ionilor în cîrnp electric. Anod și catod. Procese redox la anod și catod. Electroliza topiturilor și soluțiilor de electroliți.

 ¥ Candidaților pentru facultățile din profilul tehnic li se va cere să arate, prin calcule chimice, și aplicațiile tehnlco-industriale și din alte domenii ale fenomenelor și legilor chimiei.	'	> - - ·- , .·	—

 й ·	·	'	■*	I	'	'

 \ ’ ' · 1

 54 ■ '



 Nemetale

 Hidrogenul. Obținere. Structura. Proprietăți fizice și chimice. Aerul. Gazele rare. Compoziția aerului. Gazele rare, obținere, proprietăți. Halogenii. Configurație electronică. Obținere. Proprietăți fizice și chimice. Reacții înlănțuite. Hidracizii halogenilor, obținere, proprietăți. Acidul clorhidric și sărurile lui. Acizii oxigenați ai clorului și sărurile acestora. Oxigenul. Configurație electronică. Alotropía oxigenului.. Obținere. Proprietăți fizice și chimice. Ozonul. Combinațiile oxigenului; oxizi și hidroxizi. Apa. Stare naturală. Apa potabilă. Structura moleculei de apă’ Asociația moleculelor de apă. Proprietăți fizice și chimice ale apei. Apa oxigenată. Sulful. Configurație electronică. Stare naturală, obținere. Alotropía sulfului. Proprietăți fizice și chimice. Hidrogenul sulfurat ; obținere, proprietăți, sulfuri. Bioxidul de sulf și acidul sulfuros. Sulfiți. Trioxidul de sulf și acidul sulfuric. Obținerea industrială ; proprietățile și întrebuințările acidului sulfuric. Sulfați. Azotul.· Configurație electronică. Proprietăți. Amoniacul ; obținere, structură, proprietăți. Săruri de amoniu. Acidul azotic. Obținere. Structură, proprietăți, întrebuințări. Azotați. Biochimia azotului. îngrășăminte chimice cu azot. Fosforul. Configurație electronică. Obținere, forme alotropice, proprietăți. Acidul ortofosforic și sărurile lui. Biochimia fosforului. îngrășăminte chimice cu fosfor. Carbonul. Configurație electronică. Hibridizarea atomului de carbon. Stare naturală. Cărbuni naturali și artificiali. Oxizii carbonului : obținere, proprietăți. Acidul carbonic și sărurile lui. Biochimia carbonului și a compușilor săi. Siliciul. Configurație electronică. Stare naturală, proprietăți. Bioxidul de siliciu. Silicați. Silicați naturali ; schimbători de -ioni. Tehnologia silicaților. ’ ’ ”

 Metale	'

 Caracterizarea generală a metalelor. Poziția metalelor în sistemul periodic. Structura metalelor. Proprietăți fizice și chimice. Aliaje. Metode generale de obținere a metalelor. Coroziunea metalelor ; metode de prevenire și combatere. Metale din gr. I. Prezentare generală. Obținere, proprietăți. Compuși mai importanți; hidroxizi și săruri. Metale din gr. a H-a. Prezentare generală. Stare naturală. Obținere. Proprietăți fizice și chimice. Aliaje cu magneziu. Compuși mai importanți ; oxidul și hidroxidul de calciu, sulfatul de calciu, carbonatul și bicarbonatul de calciu. Duritatea apei. Aluminiul. Stare naturală. Obținerea industrială. Proprietăți fizice și chimice ; aluminotermie. Oxidul și hidroxidul de aluminiu, caracterul amfoter. Alauni. Aliaje de aluminiu. Metale din grupa a IV-a. Prezentare generală. Staniul și plumbul. Proprietăți. Aliaje. Compuși mai importanți. Metale tranziționale. Poziție în sistemul periodic. învelișurile de electroni. Caracterul chimic general. Ferul. Stare naturală. Metalurgia ferului. Fabricarea fontei și oțelului. Oțeluri speciale. Proprietăți fizice și chimice ale ferului. Compuși ai ferului. Cuprul și argintul. Proprietăți. Aliaje. Compuși mai importanți. întrebuințări. Zincul. Proprietăți. Compuși mai importanți. întrebuințări.

 CHIMIE ORGANICĂ · ; ’ ‘

 Generalități. Analiza elementară a substanțelor organice. Formule brute. Formule moleculare. Hidrogenul și carbonul în compușii organici. Catene de carbon. Structură. Izomerie. Clasificarea compușilor organici. Funcțiuni organice. Hidrocarburi. Hidrocarburi saturate (Alcani). Stare naturală. Proprietăți fizice. Proprietăți ~ chimice : substituția, izomerizarea, arderea, descompunerea termică. Alchene. Legătura dublă în molecula alchenelor. Izomerie'de poziție, de catena, geometrică. Metode de preparare. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice; reacții_de adiție și oxidare. Diene. Butadiena și izoprenul. Compuși macromoleculari. Polimerizarea. Polimeri. Proprietățile macromoleculelor. Compuși macromoleculari mai importanți : polietena, polipropena, polistirenul, poli clorura de vinii. Cauciucul natural și sintetic. Proprietăți. Vulcanizare. Industria de cauciuc sintetic în țara noastră.- Al-chine. Tripla legătură în molecula alchinelori; nomenclaturi. Metode pentru prepararea acetilene!. Proprietăți fizice și chimice ale acetilene!. Utilizările și importanța industrială a acetilene!. Hidrocarburi aromatice. Benzenul. Caracterul aromatic. Proprietățile benzenului. Reacții de substituție și de adiție. Hidrocarburi din seria benzenului. Obținerea și proprietățile hidrocarburilor aromatice. Hidrocarburi aromatice polinucleare : naftalina și antracenul. Petrolul și gazele naturale. Gazele naturale; compoziție. Importanța metanului ca materie primă pentru industria chimică din țara noastră. Petrolul ; compoziție și proprietăți. Prelucrarea petrolului brut. Petrolul, bogăție naturală a țării noastre ; industria petrochimică.

 55

 proprietăți, utilizări. Alcooli. Genera

 Funcțiuni chimice

 Compuși halogenați, Definiție, obținere, proprietăți, utilizări. Alcooli. Generalități : definiție, structură, clasificare. Metode generale de preparare. Proprietăți. Alcooli, monohidroxilici mai importanți: metanolul, etanolul, preparare, proprietăți, utilizări. Alcooli polihidrpxilici : glicerina, * utilizări. Fenoli. Metode de obținere. Proprietăți. întrebuințări. Nitroderivați. Gruparea nitro. Nitroderivați aromatici. Proprietăți și utilizări. Amine. Clasificare, preparare,· proprietăți. Aldehide și cetone. Metode de obținere. Proprietăți. Reacții comune aldehidelor și cetonelor. Reacții specifica ale aldehidelor. Reprezentanți mai importanți : formaldehicja, acetona. Utilizări. Acizi carboxîlici. Metode de obținere. Proprietăți ; tăria acizilor carboxi-licî, ionizaren, constanta de aciditate. Reprezentanți mai importanți : acidul formic, acidul acetic, acidul oxalic. Estéril acizilor organici. Reacția^ de esterificare ; deplasarea echilibrului, viteza reacției de esterificare. Proprietățile esteri-lor. Hidro-liza. Esteri macromoleculari ; teron (terilen) ; sticla plexi. Grăsimi : compoziție, exemple, clasificare. Proprietăți. Hidrogenaren grăsimilor. Uleiuri sicatiye. Săpunuri. Structura moleculelor de săpun și puterea de spălare. Detergenti. Amide. Preparare. Proprietăți. Fibre poliamidice : nylon, relon. Nițrili. Proprietăți. Acriloni-trilul ; melana ; cauciucul-nitril· Ureea. Obținerea industrială; proprietăți; utilizări. Acizi alcooli. Obținere. Acidul lactic, acidul tartric și acidul citric. Acizi feno-lici. Acidul salicilic ;’ acidul acetil-salicilic. Aminoacizi și proteine. Aminoacizi. Aminoacizi naturali. Proprietăți. Soluții tampon. Peptide. Proteine. Proteinele în organismele vii, enzimele, anticorpii, pigmentii respiratori, substanța, contracțilă din mușchi. Caracterul specific. Structura polipeptidică. Denaturarea. Digestia și asimilaba proteinelor. Vitamine. Izomeria optică. Activitate optică. Carbon asimetric. Enantiomeri. Racemic. Exemple. Zăharide. Monpzaharide.

 fnjctoza. Proprietăți. Dizaharide. Zaharoza. Proprietăți. Fabricarea zahărului. Poliza-haride. Celuloză. Compoziție. Proprietăți. Celuloza sodată. Nitratul de celuloză. Celuloidul.'Apelatul dp celuloză, Hîrtia. Fabricarea celulozei din lemn. Fibre artificiale; procedeul vîscozei.· Amidonul. Compoziție. Amidonul în plante, úlicogénul.

 • ·χ "	·	<	·	·	·	ж

 trilul ; melana

 zări.

 lici

 ganismele vii, enzimele, anticorpii, pigmentii respiratori, substanța, contraetela din mușchi. Caracterul specific. Structura polipeptidică. Denaturarea. Digestia și asimilaba proteinelor. Vitamine. Izomeria optică. Activitate optică. Carbon asimetric.

 asi

 19 BIOLOGIE GENERALA

 Materia vie. Compoziția chimică a materiei vii ; însușiri fizice. Metabolism -milația și ЙЙЙЙіПМШ» Viețuitoarele și circulația materiei în natură. Reproducerea, ça însușire a materiei vii. Organizarea materiei vii. Categorii de sisteme. însușiri generale ale sistemelor biologice. Nivele de organizare ale materiei vii : nivelul individual, nivelul populațional. Nivelul biocenotic. Interdependența sistemelor biologice de cliierite iiiyêlp. Organizarea vieții pe Pămînt. Concepția actuală privind apariția vieții pfe Pămînt Posibilitatea existenței vieții pe alte corpuri cerești. Evoluția vieții. Dovezi paleontologice ále evoluției: evoluția plantelor și animalelor în decursul erelor geologice. Dovezi anatomice ale evoluției. Dovezi embriologice ale evoluției. Dovezi biogeografice ale evoluției. Ereditatea și variabilitatea. Bază materială a eredității și variabilității. Legile eredității stabilite de Mendel. Importanța practică a cunoașterii lor. Teoria cromozomială a eredității. Baza biochimică a eredității : acizii nucleici. Codul genetic. Biosinteza substanțelor proteice. Autocontrolul proceselor metabolice. Variații ereditare : mutații genice, cromozomice, poliploidie. Provocarea lor artificială. Importanța și rezultatele practice. Variații neereditare. Importanța practică a cunoașterii lor. Relațiile organismului cu mediul abiotic. Relațiile organismului cu mediul biologic : relații interspecifice. Relații intraspecifice. Ocrotirea naturii, Originea animalelor domestice și a plantelor cultivate. Selecția artificială. Importanța practică. Selecția naturală. Unele trăsături ale procesului evoluției. Divergența șj convergența caracterelor ca rezultate ale selecției. Rolul creator al selecției. Originea omujui. Poziția omului în regnul animal (dovezile înrudirii omului cu animalele). Asemănări și deosebiri între om și maimuță, Filogenìa omului. Oamenii fosili. Factori biologici și sociali ai umanizării. Rasele umane. Dezvoltarea științelor biologice în tara noastră.

 И BOTANICA

 Morfologia plantelor. Celulă vegetală. Forma și mărimea celulelor vegetale. Structura celulei. Constituerai celulari. Citoplasma. Constituent citoplasmatici. Nucleul. Membrana celulară· înmulțirea celulelor Țesuturile vegetale. Țesuturi de origine sau formative. Țesuturi definitive. Rădăcina. Morfologia rădăcinii. Tipuri principale de



 56

 I

 rădăcini. Anatomia rădăcinii. Structura primară. Structura secundară. Tulpina. Morfologia tulpinii. Tipuri principale de tulpini. Anatomia tulpinii^ Structura primara. Structura secundară. Frunza. Morfologia frunzei. Părțile componente ale frunzei : limbul, pețiolul, teaca (rolul lor). Anatomia frunzei. Structura limbului. înmulțirea la plante. înmulțirea asexuată. înmulțirea prin diviziune și spori. înmulțirea vegetativă. Înmulțirea sexuală. Floarea la angiosperme. Organizarea generală a florii. Elementele reproducătoare clin floare. Polenizare. Fecu'ndație. Fructul și sămînța plantelor angiosperme. Noțiuni de fiziologie vegetală..Fiziologia celulei vegetale. Proprietățile fiziologice ale celulei vegetale. Bazele fizico-chimice ale schimbului de substanțe în celula vegetală. Difuziunea. Osmoza. Regimul de apă al plantelor. Absorbția apei. Eliminarea apei de către plante. Conducerea apei în corpul plantelor. Asimilarea elementelor chimice de către plante. Macroelepientele și microelementele necesare vieții plantelor. Absorbția sărurilor minerale. Influența factorilor mediului asupra absorbției substanțelor minerale. Conducerea compușilor minerali în corpul plantelor. Rolu] elementelor chimice în viața plantelor. Asimilarea azotului molecular de către plantă. Nutriția minerală a plantelor autotrofe/ Fotosinteza. Sinteza de substanțe organice din substanțe minerale în prezența clorofilei și a luminii solare. Factorii care influențează intensitatea fotosintezei. Importanța fotoșintezei în natură. Nutriția plantelor saprofite. Nutriția plantelor mîxotrofe. Nutriția plantelor carnivore. Nutriția plantelor semiparazite. Nutriția plantelor simbionte. Conducerea substanțelor organice și depunerea lor. Respirația plantelor. Importanța respirației în viața plantelor. Tipurile de respirație la plante. Respirația aerobă. Factorii care influențează respirația aerobă. Aplicațiile practice ale cunoașterii respirației aerobe : conservarea cerealelor în silozuri, a cartofilor și a legumelor în depozite. Respirația anaerobă. Fermentațiile : alcoolică, lactică și importanța practică a cunoașterii lor. Germinația. Condițiile externe și interne ale germinației. Creșterea rădăcinilor, tulpinilor și frunzelor la monocotiledonate și dicotiledonate. Substanțe de creștere. Rolul vitaminelor, fitohormonilor. Dezvoltarea plantelor. Comparație între creștere și dezvoltare. Factorii care influențează înflorirea plantelor. Mișcarea și sensibilitatea plantelor. Mișcări ale plantei libere. Mișcări -ale plantei fixate. Tropisme. Nastii.

 -	· I	Ì

 Sistematica vegetală

 I. Talofitele. Bacteriile și virusurile. Algele albastre. Algele verzi. Algele verzi unicelulare. Algele verzi pluricelulare. Algele brune și roșii. Originea algelor brune și roșii. Caracterele generale ale algelor. Ciupercile. Ciupercile inferioare. Ciupercile superioare. Lichenii. II. Cormofitele. Mușchii. Ferigile. Gimnospermele. Coni-fei*01e. Molidul. Alte gimnosperme. Originea și evoluția gimnospermelor. Angios-perinele., Clasa dicotiledonate. Dicotiledonate dialipetale. Familia Ranunculacee. Familia Rozacee. Familia Leguminoase. Familia Crucifère. Familia Umbelifere. Dicotiledonate gamopetale. Familia Solanacee. Familia Compozite. Dicotiledonate apetale. Familia Chenopodiâcee. Familia Fagacee. Caracterele generale ale dicotiledonatelor. Importanța lor pentru om. Clasa monocotiledonate. Familia Liliacee. Familia Gra-minee. Caracterele generale ale monocotiledonatelor și importanța lor economică. Originea și evoluția angiospermelor. Termenii de geobotanica, areal, floră. Tipurile principale de vegetație pe glob. Vegetația în Republica Socialistă România» Protecția naturii la noi în țară.

 ■ ZOOLOGIE

 ’ x V V	·	I *	··*

 încrengătura protozoare. Caracterizare. Clasa flagelate. Euglena-verde. Condiții de viață, structură, funcții. Alte flagelate. Trypanosoma gambiense, Codonosiga și Mastigamoeba. Clasa rizopode. Amiba. Clasa sporozoare. Clasa ciliate. Condiții de viață. Reproducerea la,metazoare. Celulele sexuale (spermatozoidul și ovulul), oul și segmentarea oului. Originea metazoarelor. încrengătura spongieri. Scurtă caracterizare. Buretele-de-apă-dulce și buretele-de-șters. încrengătura celenterate. Scurtă caracterizare. Clasa hidrozoare. încrengătura viermilor lăți. Caracterizare. Clasa trematode. Viermele-de-gălbează. Condiții de viață. Importanța biologică, și ca factor patogen. Măsuri profilactice și curative. Clasa cestode. Panglica. Condiții de viață. Influența parazitismului asupra structurii. Importanța patologica.. Masuri profilactice și curative. încrengătura viermilor cilindrici. Caracterizare. .Limbricul, trichina, oxiurul. Importanța patologică. Măsuri profilactice și curative. Alți viermi cilindrici : nematodul griului, Heterodera. încrengătura viermilor inelați. Caracterizare. Clasa oligochete. Rîma. Condiții de viață. Caractere morfologice. Importanța rîmelor pentru agricultură. Originea viermilor. încrengătura moluște, aîac-terizare. Clasa gasteropode» Melcul-de-livadă. Clasa lamelibranhiate. Clasa cefalo-

 ♦

 57

 pode. Sepia~ și nautilul. Originea moluștelor. încrengătura artropode. Caracterizare. Subîncrengătura chelicerate. Clasa arahni.de. Scorpionul, păianjenul-cu-cruce, căpușele și sarcoptul scabiei. Subîncrengătura antenate. Clasa crustacee. Subclasa crus-taceelor superioare. Racul-cle-rîu. Condiții de viață, importanța. Clasa miriapode. Șarpele orb, scolopendra și urechelnița. Clasa insecte. Caracterizare. Insecte cu metamorfoză incompletă : ordinul ortoptere, ordinul anoplure. Insecte cu metamorfoza completă : ordinul coleoptere, ordinul himenoptere, ordinul lepidoptere, ordinul diptere. Originea și evoluția artropodelor. încrengătura echinoderme. Caracterizare. Cordatele, caracterizare. încrengătura cefalocordate sau acraniate. Caracterizare. Branchiostoma. încrengătura vertebratelor. Caracterizare. Clasa ciclostomi. Pe-tromyson fluviatilis. Supraclasa pești. Clasa peștilor cartilaginoși. Ordinul rechini. Clasa peștilor osoși. Ordinul acipenserizi. Specii din apele noastre. Ordinul tele-osteeni. Specii din apele noastre. Ordinul dipnoi. Ordinul crossopterigieni. Impor* tanta biologică a dipnoilor și crossopterigienilor. Originea și evoluția peștilor. Importanța economică a peștilor. Supraclasa- tetrapode. Clasa amfibienilor. Ordinul anure (broasca-de-lac, broasca-rîioașă). Ordinul urodele (salamandra, tritonul, pro-teul). Originea și evoluția amfibienilor. Clasa reptilelor. Ordinul chelonieni. Ordinul saurieni (șopîrla-cenușie, cameleonul). Ordinul ofidieni (șarpele-de-casă, vipera, boa, pitonul). Ordinul crocodilieni (crocodilul-de-Nil, gavialul, (aligatorul). Originea și evoluția reptilelor. Clasa păsărilor. Caracterele păsărilor. Subclasa acarenate (struțul african). Subclasa carenate. Ordinul înotătoarelor. Pinguinul. Ordinul cico-niforme. Ordinul anzeriforme. Ordinul falconiforme. Ordinul strigiforme. Ordinul galiforme. Ordinul columbiforme. Ordinul cuculiforme. Ordinul piciforme. Ordinul paseriforme. Originea și evoluția păsărilor. Importanța economică a păsărilor. Clasa mamiferelor. Originea mamiferelor. Subclasa mamiferelor ovipare. Ordinul mono-treme (ornitorincul și echidna). Subclasa mamiferelor vivipare aplacentare. Ordinul marsupiale : cangurul. Subclasa mamiferelor vivipare placentare. Clasificarea mamiferelor placentare. Ordinul insectivore. Ordinul chiroptere. Ordinul edentate. Ordinul· rozătoare. Ordinul carnivore. Ordinul pinipede. Ordinul cetacee. Ordinul proboscidieni. Ordinul panicopitate. Ordinul imparicopitate. Importanța economică a raselor de animale domestice. Ordinul prosimieni. Ordinul simieni. Caracterele generale ale mamiferelor.

 H ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI

 Celula și țesuturile. Celula animală : structură, compoziție chimică și funcțiile diferitelor ei componente. Țesuturile : epiteliale, conjunctive, musculare, nervoase. Sistemul osos. Caracteristicile oaselor : forma, structura și creșterea. Alcătuirea scheletului. Articulațiile. Noțiuni de fiziologia oaselor: compoziția chimică, metabolismul. Sistemul muscular. Caracteristicile mușchilor somatici și viscerali (formă, structuri). Principalele grupe de mușchi somatici. Noțiuni de fiziologia mușchilor : compoziția chimică, procesele chimice care au loc în muschi în timpul contracției/ Proprietățile mușchilor : extensibilitate, elasticitate și contractilitate. Oboseala musculară. Sistemul nervos. Originea și dezvoltarea sistemului nervos. Măduva spinării : meningele spinale, configurația externă și structura internă. Nervii spinali. Funcțiile măduvei spinării. Encefalul : meningele cerebrale, trunchiul cerebral (bulbul, puntea lui Ă^aroli, pedunculii cerebrali), nervii cerebrali, cerebelul, diencefalul, telencefalul (emisferele cerebrale — structură și funcții). Localizările corticale. Activitatea nervoasă superioară : reflexe necondiționate și condiționate. .Procese nervoase fundamentale : excitația și inhibiția. Primul și ai doTlea sistem de semnalizare. Funcția de analiză și sinteză a scoarței cerebrale. Sistemul, nervos vegetativ. Analizatorii. Analizatorul cutanat. Analizatorii : kinestezic, olfactiv și gustativ. Analizatçrul vizual : anatomie și fiziologie. Analizatorul acustico-vesti- ' bular: anatomie și fiziologie. Glande cu secreție internă. Hipofiza,'epifiza, tiroida, paratiroîde, timus, glande suprarenale, pancreasul endocrin. Aparatul digestiv și digestia. Tubul digestiv : cavitatea bucală, faringale, esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros. Glandele anexe (salivare, ficat, pancreas). Fiziologia^apa-ratului digestiv : digestia bucală și deglutiția, digestia gastrică, digestia intestinală, absorbția intestinală, fiziologia intestinului gros, reglări ale funcției digestive. Aparatul circulator și circulația sîngelui. Sîngeïe : componentele sîngelui (plasma, elementele figurate), funcția de apărare a sîngelui (anticorpi, imunitate, coagularea sîngelui). Alcătuirea aparatului circulator: inima, arborele circulator. Fiziologia apa-' râtului circulator : fiziologia іпіщіі, circulația sîngelui în artere, circulația capilară? circulația sîngelui în vene, reglarea circulației sîngelui. Sistemul circulator limfatic". Aparatul respirator si respirația. Căile respiratorii. Plămînii. Fiziologia respirației.

 • . ’ ' *<

 58

 Reglarea mișcărilor respiratorii. Schimburile de gaze la nivelul niămîniinr <=i el țelurilor. Metabolismul. Metabolismul intermediar (glucidic lipidie si protidic) Metabolismul de bază și energetic. Rații alimentare. Vitaminé. Aparatul Srelor Șl excreția. Alcătuirea aparatului excretor. Fiziologia aparatului excretor. Funcția de reproducere. Aparatul genital feminin. Aparatul genital masculin. Fecundația si dezvoltarea intrauterina. Particularitățile de creștere și dezvoltare ale prganismu-

 PSIHOLOGIE

 Obiectul și principiile psihologiei științifice. Psihicul ca modalitate a vieții de relație, ca principiu al interacțiunii dintre organism și ambianță. Noțiunile de · fenomen psihic și comportament, procese psihice și activitate, însușiri psihice diferențiale, legi psihologice. Relațiile interdisciplinare ale psihologiei. Mecanismele neuro-fiziologice ale activității psihice. Condiționarea social-istorică a vieții psihice. Conținutul reflectoriu. Limite psiho-comportamentale la animale. Elementele psihice ale antropogenezei, evoluția cultural-socîală. învățarea. Conștiința, structura și funcțiile ci. Recepția senzorială. Excitabilitate și sensibilitate.’ Analizatorii. Senzațiile și clasificarea lor. Trăsături legice ale sensibilității : praguri absolute și diferențiale, contrast, adaptare. Percepțiile. Imagini simple și* imagini complexe. Rolul experienței anterioare, al limbajului ‘și al acțiunii în percepție. Obiectul și fondul percepției. Percepția spațiului, timpului și mișcării. Observația ca percepție dirijată. Caracterizarea gîndirii. Reprezentarea și raporturile ei cu percepția și cu noțiunea. Abstracțiunea, generalizarea, trăsături distincte ale gîndirii. Noțiunea ca element de bază til gîndirii. Legătura gîndirii cu practica și cultura. Operații și procese ale gîndirii. învățarea ca formare a conceptelor. înțelegerea și rezolvarea problemelor. Gîndirea reproductiva și gîndirea creatoare. Inteligența și formarea ei. Limbajul ca proces de comunicare. Laturile și funcțiile limbajului. Clasificarea formelor de limbaj. Vorbirea și mijloacele de expresivitate. Limbajul extern și limbajul intern. Educarea limbajului. Memoria. Caracterizarea memoriei. Procesele memoriei : memorarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea. învățare-me-

 •	morare. Contribuția memoriei la învățare. Imaginație șî creație. Definirea imaginației, relațiile ei cu memoria, gîndirea și afectivitatea. Imaginația reproductiva și imaginația creatoare. Procedeele imaginației. Factorii ce stimulează imaginația. Atenția. Atenția ca modalitate de concentrare și organizare a activității psihice. Mecanismele memo-fiziologice ale atenției. Modalitățile atenției. Calitățile atenției. Căile antrenării atenției. Motivele. Trebuințele și clasificarea lor. Motivele acțiunilor umane ; clasificarea lor ; relația optimă. între motiv și sarcini ; confíetele in-termotivafionalé. interese și convingeri. Procesele emoționale. Relația dintre motive și procese emoționale; funcția reflectorie și cea adaptivă. Componentele fiziologice ale afectivității. Expresiile emoționale. Clasificarea proceselor emoționale : afecte, dispoziții, emoții complexe, sentimente, pasiuni. Condiționarea socială. Emoții și sentimente superioare : intelectuale, estetice și morale. Educarea sentimentelor. Procesele voliționale. Caracterizarea psihologică a activității. Motiv și scop ; acțiunea voluntară. Voința ca modalitate superioară de autoreglaj. Fazele desfășurării actului voluntar. Problema deciziei și a efortului voluntar. Calitățile voinței și educarea lor. Deprinderile. Automatizarea psihomotorie. Deprinderile și rolul lor în acțiunile complexe. Fazele formării deprinderilor. Abilitățile și obișnuințele. Transferul și interferența deprinderilor. Omul ca personalitate. Definirea personalității în funcție de esența umană și de structurile sociale. Rol și statut. General și diferențial în personalitate ; trăsăturile de personalitate. Structura personalității. Temperamentele. Temperamentul ca particularitate energetico-dinamica a personalității. însușirile tipice ale activității nervoase superioare; tipurile de actnit<ue nervoasă superioară. Influența însușirilor de tip asupra activității psihice și comportamentului. Caracterizarea psihologică a 'principalelor temperamente. Rapoi <ul dintre temperament și celelalte laturi ale personalității. Considerarea temperamentului în formarea personalității. Aptitudinile. Aptitudinile și rolul lor în activitate. Raportul dintre aptitudini și deprinderi, priceperi, cunoștințe. Clasificai ea aptitudinilor, Talentul. Inteligența ca sistem de aptitudini Formarea aptitudmiloi în activitate. Caracterul. Caracterul ca sistem de aptitudini și ca mod de autoreglaj. Structura caracterului ; interacțiunea aptitudinilor. Principalele categorii de aptiui-

 •	dini. Determinarea social-istorică a caracterelor ; rolul grupurilor în formarea aptitudinilor la adolescenți ; autoeducarea caracterului.

 ■ GEOGRAFIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

 GEOGRAFIA FIZICA

 Așezarea pe glob : principalele coordonate geografice (paralela 45°, meridianul 25°) și coordonatele extreme ale țării noastre. Comparație cu alte țări. Urmări geografice : așezarea în zona temperată, schimbarea anotimpurilor. Așezarea pe continent. Hotarele naturale și convenționale. Vecinii Republicii Socialiste România. Suprafața Republicii Socialiste România (privire comparativă cu alte țări). Relieful. Paleogeografía. Formarea reliefului țării noastre în legătură cu relieful Europei. Privire generală asupra reliefului țării și caracterele sale principale : varietate, proporționalitate și simetrie. Munții Carpați. Structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice generale. Subdiviziuni : Carpații Orientali, C’arpații Meridionali și Carpații Occidentali. Carpații Orientali. Limitele (între granița de nord a țării și Valea Prahovei). Structura geologică, specificul fizico-geografic și economic. Valorificarea resurselor naturale, îndeosebi lemnul și hidroenergia. Subdiviziuni. Grupa nordică. Limite. Munții vulcanici (Oaș,. Gutîi, Țibleș). Munții Rodnei cu Inăul și Pietrosul. Munții Maramureșului. Depresiunea Maramureșului. Obcinele. Depresiuni, trecătorile Prislop și Tihuța. Grupa centrală. Limite. Munții vulcanici (Căliman, Gurghiu, Harghita). Depresiunea Toplița-Gheorghieni și Depresiunea Ciu-cului. Munții Giurgeului* Munții Hășmaș. Munții Ciucului. Munții Bistriței. Ceahlăul. Munții Tarcăului. Stînișoăra. Culmea Berzuiițului. Depresiuni, trecători. Cheile Bicazului, Ghimeș-Palanca. Importanța lor.'Aspecte pitorești. C’arpații de curbură. Limite. Munții Vrancei. Trecătoarea Oituz, Munții Buzău, Penteleu, Siriu, Ciucaș, Teleajen. Munții Bîrsei, Trecătorile : Buzăului, Bratocea. Depresiunea Țării Bîrsei. Munții Baraolt, Perșani și Măgura Codlei. Carpații Meridionali. Limite (între Valea Prahovei, Porțile de Fier, culoarul Timiș-Cerna și Bistra-Strei). Structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice. Subdiviziuni, Masivul Bucegilor. Limite. Bu-cegii, Leaota. Trecătorile Predeal și Bran. Munții Piatra Craiului. Munții Făgărașului. Limite. Caractere generale. Culmile : Păpușa, Iezer, Ghițu, Frunți, Cozia. Trecătoarea Turnu Roșu-Cozia, Cheile Argeșului. Munții Parîngului și Lotrului.

 ' Culmea Căpățînei. Țara Loviștei, Munții Sebeșului și Cibinului. Trecătoarea Lainici sau Defileul Jiului. Grupul Munților Godeanu. Limite. Caractere generale. Munții Retezat, Godeanu, Vîlcan, Mehedinți, Cernei, Țarcu și Muntele Mic. Lacuri glaciare. Vîrfuri. Depresiunea Petroșani, importanța ei economică. Depresiunea Hațegului. Poarta de Fier transilvăneană. Poarta Orientală (Domașnea). Porțile de Fier. Carpații Occidentali. Limite, caractere generale. Munții Banatului. Limite. Caractere generale. Munții Semenicului și Almăjului. Depresiunea Almăjului. Culoarul C’erna-Timiș, Gazanele. Bogățiile minerale ale Munților Banatului. Munții Poiana Ruscăi. Munții Apuseni. Limite. Caracteristici. Munții Bihorului : Munții Metalici, Zarand, Trascăului, Codrului. Pădurea Craiului. Mezeșului, Detunata, Muntele Găina. Peșteri. Cheile Turzii. Depresiunile : Zarandului, Beiușului, Vadului. Trecătoarea Ciucca. Subcarpații. Limite, structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice. Resurse naturale (petrol, sare, ghips, lignit, ape minerale). Subdiviziuni : a) Subcarpații Moldovei. Limite.. Depresiuni : Nemțișorului, Cracău-Bistrița, Tazlău-Ca-șin. Viața economică, b) Subcarpații de curbură. Limite. Depresiuni : Vrancea, Vălenii de Munte, Cìmpina ; aspecte fizico-geografice. c) Subcarpații getici dintre Dîmbovița și Motru. Depresiunea Tg.-Jiu. Depresiunile : Cîmpulung, Arefu, Horez, Tismana. Aspecte geografice. Dealurile vestice. Caractere fizico-geografice. Dealurile Crișurilor, Lipovei, Banatului. Podișurile. Limite, structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice, valorificarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale, sare, cărbuni, ape minerale). Podișul Transilvaniei : limite, originea și structura geologică. Cîmpia Transilvaniei, limite, aspecte fizico-géografice, resurse naturale.· Podișul Tîr-navelor : limite, aspecte fizico-geografice, resurse naturale. Depresiuni de la marginea podișului : Făgărașului (Țara Oltului), Sibiului, Mureș-Turda, Odorhei ; aspecte fizico-geografice. Podișul Someșan. Limite, structura geologică, resurse naturale. Dealurile Sălajului și Someșului. Depresiunea Baia Mare. Depresiunea Lăpușului ; aspecte fizico-geografice. Podișul Moldovei. Limite, structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice. Subdiviziuni : Podișul Sucevei, Depresiunea Jijiei, Dealurile Bîrladului, Podișul Covurluiului, Podișul Getic. Limite, structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice. Podișul Mehedinților. Limite, structura geologică, aspecte fizico-geografice. Podul natural de la Ponoare, peștera Cloșani, resurse naturale. ^Podișul Dobrogei. Localizare, structura geologică, aspecte fizico-geo-

 ' grafice. Cîmpiile și luncile. Limite. Structura geologică, aspecte fizico-geografice și economice. Subdiviziuni : a) Cîmpia Română. Limite, geneză, specificul fizico-geo- , grafic și economic. Cîmpia Olteniei, Gavanu-Burdea, Cîmpia Burnasului, Vlăsia,

 • ·

 60

 Bărăganul, b) Cîmpia Tisei. Limite, geneză, 'specificul fizico-geografic și economic. Cîmpia Banatului, Cîmpia Crișurilor, Cîmpia Someșului, c) Luncile. Localizare, aspecte generale, resurse naturale. Lunca Dunării, alte lunci, d) beltà Dunării. Limite, geneză, specificul fizico-geografic și economic. Valorificarea resurselor naturale. C|ima. Factorii fizico-geograficf care influențează clima. Caracteristicile factorilor climatici. Temperatura : temperâtura medie anuală, temperaturi medii lunare (ianuarie, iulie), tempepațuri maxime și minime.	Vînturile.	Regimul	vînturilor.

 Cele mai	cunoscute vînturi. Precipitații atmosferice.	Repartiția	lor în	timp și în

 raport cu	formele de relief. Măsuri tehnice pentru combaterea	secetei.	Tipuri climatice în	Republica Socialistă România. «Climatul de	munte, de	dealuri,	de cîmpie.

 Hidrografia. Caracterizarea generală a rețelei hidrografice în raport cu relieful și cu climă țării. Regimul hidrografic al apelori Dunărea. Scurtă descriere a cursului său superior și mijlociu, dursul inferior al Dunării. Sectoarele Baziaș—Drobeta-

 * Tur nu Sever in. Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier ; D rebela-Turnu Severih — Călărași ; Călărași — Brăila, Brăila — Marea Neagra. Apele din vestul țării : Tisa cu Vișeul și Iza. Someșul Cald, Someșul Rece, Someșul Mic, Someșul· Mare, Șieul și Bistrița, Almașul, Crasna, Crișurile, Mureșul cu Arieșul, Tîrna-vele, Sebeșul, Streiul, Cerna, Bega. Apele din sud-vestul țarii : Timișul, Biștră, Bîrzava, Carașul, Nera, Cerna. Apele din sudul țării : Jiul cu afluenții : Tismana, Motrul, Gilortul și Amâradia ; Oltul. Izvorul, cursul superior. Cursul prin Țara Bîr-sei și prin Depresiunea Făgărașului? Cibinul cu Hlrtibaciul și cu Sadul. Lotrul, Topologii! și Citețul. Devierea apelor din Cîmpia Română ; cauză. Vedea și Teleormanul, * Argeșul, nodul hidrografic de la Pitești. Neajlovul și Cîlniștea, Dîmbovița și Colen-tina, Mostiștea — vechi vad al îalomiței. Ialomița, cursul ei. Prahova și Țeleajenul. Călmățuiul. Importanța lor economică. Apele din estul țării : Șiretul. Principalii afluenți. Importanța lor economica. Suceava, Moldova^ Bistrița (barajele) cu. Bic'azul (Cheile Bicazului). Troțușul (cu Uz, Oituz și Tazlău). Bîrladül (cu Crasna și Zeleti-nul). Putna cu Milcovul, Rîmnicul. Buzăul cu Bisca Mare și Bisca Mică. Prutul cu Jijia și Bahluiul. Rețeaua hidrografică a? Dobrpgei : Telița, Taita, Slava și Casimcea. Valorificarea multilaterală a apelor în anii puterii populare. Lacurile. Clasificarea lor după așezarea geografică și după origine. Lacurile de munte. Lacurile glaciare : Bucura, Zănoaga, Gîlcescu, Bîlea, Capra, Lala. Lacuri vulcanice: Sf. Ana. Lacurile de baraj natural : Lacul Roșu. Lacurile de deal și de podiș. lazurile din Cîmpia Transilvaniei și din Moldova. Lacurile sărate : Ocna Sibiului, Ocna Mureșului, Slă-nic-Prahova. Lacul Ursu de la Sovata. Lacuri de cîmpie. Lacuri de stepă : Lacul Sărat, lança, Movila Miresei. Lacurile йе luncă (bălțile și limanele fluviatile). Limande marine și lagunele : Babadag, Tașaul, Siutghiol, Agigea, Techirgiol, Mangalia, și Complexul Razelmului. Lacurile artificiale : Izvorul Muntelui, Văliug; Sadul, Vidrarul, Băneasa, Herăstrău. Valorificarea multilaterală a lacurilor în anii puterii populare. Marea Neagra. Geneza, caracterizare fizico-geografică ; așezare, mărime, adîncime, temperatură, salinitate, curenți. Fauna Mării Negre. Țărmul românesc al Mării Negre. Sectorul nordic și cel sudic. Porturile Constanța și Sulina. Dezvoltarea frumoaselor stațiuni balneare de pe litoral. Importanța Mării Nègre pentru Republica Socialistă România. Vegetația și fauna. Influența reliefului, a climei și a solului asupra dezvoltării vegetației. Zonele de vegetație’. Vegetația alpină. Plante caracteristice. Pădurile : pădurile de rășînoașe și marea lor importanță. Pădurile de fag (făgete) și pădurile de stejar. Silvostepa» Plante caracteristice. Stepa. înfățișarea ei în trecut și astăzi. Vegetația luncilor^ Păduri cu sălcii, plopi, anini, răchită. Trestia și ’ stuful. Valorificarea stufului. Vegetația submediteraneană din sud-vestul țarii. Valorificarea multilaterală a vegetației din Republica Socialista Romania. Tăierea rațională a pădurilor. Măsuri de reîmpădurire a dealurilor și de plantare a dunelor. Fauna. Repartiția geografică a animalelor în raport cu relieful, cu clima și cu vegetația. Fauna alpină : capră neagră, vulturul. Fauna pădurilor : lumea animală cea mai variată. Fauna stepelor : dropia, rozătoarele. Fauna luncilor și acbălților : păsările de baltă. Peștii apelor noastre. Pescuitul nerațional din trecut. Valorificarea faunei : vînatul, pescuitul. Măsuri pentru repopularea piscicolei a ape- x lorzdin Republica Socialistă România. Reglementarea Vìnatului. Rezervații naturale.

 . Solurile. Principalele tipuri de sojuri din patriei noastră și repartizarea lor. Ameliorarea și valorificarea soiurilor în. țara npăstră.

 Notò, Pentru documentâre în ufara шотігісіѴиІиі este necesar sü fie consultat și Atlasul geografia al Ü, s. homănia,	'	'

 geografia economica

 Populația, Numărul populației. Densitatea populației. Populația urbană și rurală. Componența națională. Structura socială. Creșterea nivelului ' de viața material și culțpral.	acțmhustratiy-țprRoriaJu a Republicii Socialiste Roipania. Lm-

 61



 tațile administrativ-teritoriale : județul, municipiul, orașul și comuna. Orașele Republicii Socialiste România — privire generală fizico-geografică, economică și istorică a orașelor. Dezvoltarea și transformarea lor. Orașele noi. Orașul București, aspectul isto-rico-geografic. Dezvoltarea lui în anii puterii populare. Geografia industriei. Clasificarea industriei. Grupa A, industria mijloacelor de producție. Grupa B, industria bunurilor de consum. Industria energetică. Sursele de energie de pe teritoriul Republicii Socialiste România și clasificarea lor. Petrolul și industria petrolieră. Petrolul, bogăție principală a Republicii Socialiste România. Evoluția producției petroliere. Regiuni și centre de extragere a petrolului. Centre de prelucrare. Noi regiuni petroliere. Dezvoltarea industriei petroliere în anii puterii populare. Importanța industriei petroliere în economia națională și schimburile economice internaționale. Răspîndirea geografică și valorificarea șisturilor bituminoase, a asfaltului și a ozocheritei. Industria gazelor naturale. Clasificarea. Gazul metan. Gaze de sondă. Rezervele și locul țării noastre în producția mondială. Repartiția geografică a zăcămintelor de gaze naturale. Valorificarea multilaterală a acestei bogății naturale în anii puterii populare. Cărbunii și industria carboniferă. Importanța cărbunilor de pămînt în industria siderurgică, și ca izvor de energie termică. Clasificarea cărbunilor de pămînt. Repartiția geografică a principalelor bazine și centre carbonifere. Valorificarea multilaterală a cărbunilor inferiori (termocentrale, căi ferate, industrie chimică, combustibili în gospodării). Energia electrică. Importanța electricității pentru dezvoltarea tehnicii și ridicarea nivelului de trai al populației. Hidro-și termocentrale. Perspective de dezvoltare. Energia atomică : însemnătatea și folosirea ei în scopuri pașnice. Industria metalurgică. Importanța și subdiviziunile ei. Materii prime folosite în industria metalurgică ; minereuri feroase, neferoase ; răspîndirea lor geografică și centre de exploatare. Industria siderurgică. Regiuni și centre siderurgice. Dezvoltarea industriei siderur-' gice în anii puterii populare. Industria metalelor neferoase. Regiuni și centre , de prelucrare. Dezvoltarea metalurgiei neferoase. Industria constructoare de, mașini. Importanța deosebită a acestei industrii în industrializarea socialistă a țării. Ramurile industriei constructoare de mașini. Cenile. Șantierele navale Șl . d^B^^*\^^)It . Г ^1 Industria chimică. Rolul ei în economia țării. Materii,,prime folosite în industria chimică (petrol, gaz metan, cărbuni de pămînt, sare, minereuri neferoase, produse vegetale și animale) și ramurile ei variate (industria îngrășămintelor chimice, a colo-ranților, a sodei caustice, a acizilor, a cauciucului, a produselor farmaceutice, a maselor plastice etc.). Regiuni și centre principale. Succesele industriei chimice în anii puterii populare. Perspectivele de dezvoltare. Industria materialelor de construcții. Materiale de construcții care se găsesc în cantități mari : granitul, bazaltul, marmura, calcarul, argila, nisipul fin. Principalele centre de exploatare. Fabrici de ciment, var, sticlă, cărămidă refractară, țiglă, ceramică, stufitul. Dezvoltarea acestei Industrii în legătură cu marile construcții socialiste. Industria forestieră și de prelucrare a lemnului. Măsuri pentru organizarea unei chibzuite gospodăriri a fondului forestier. Industrializarea și valorificarea superioară a lemnului. Regiuni și centre importante. Fabrici de cherestea, placaje, plăci aglomerate, mobilă. Industria celulozei și a hîrtiei. Localizarea geografică în funcție de materia primă ; creșterea producției de hîrtie în raport cu necesitățile culturale sporite ale țării noastre. Industria poligrafică. Industria alimentară. însemnătatea economică. Ramurile principale și repartiția lor geografică : industria morăritului, a panificației, a pastelor făinoase, industria uleiurilor comestibile, a produselor lactate, a zahărului și a produselor zaharoase, a conservelor de carne, de pește, legume și fructe etc. întreprinderi anexe ; silozuri-: frigorifere, abatoare etc. Dezvoltarea industriei alimentare. Industria textilă. Importanța economică. Materii prime folosite în industria textilă. Principalele ramuri ale industriei textile. Industria lînii, a bumbacului, mătăsii, a inului, a cîne-pii și a fibrelor artificiale. Centrele principale. Creșterea producției și îmbogățirea sortimentelor. Industria confecțiilor și a tricotajelor. Centrele importante. Indust/ia pielăriei și încălțămintei. însemnătatea economică. Ramuri principale. Centrele de producție. Industria locală și cooperația meșteșugărească. Valorificarea resurselor locale. Dezvoltarea industriei în ansamblul ei în anii puterii populare. Creșterea în volum. Ramuri noi. Regiuni noi industriale. Perspectivele dezvoltării industriei. Geografia agriculturii. Importanța agriculturii în economia țării noastre. Condițiile dezvoltării agriculturii privite din punct de vedere social-istorie și al condițiilor naturale, Transformarea socialistă a agriculturii în țara noastră. Crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii. Dezvoltarea agriculturii socialiste. încheierea cooperativizării agriculturii. Victoria socialismului la orașe și la sate. Cultura cerealelor. Cereale cultivate în țara noastră : grîul, porumbul orzul, ovăzul, secara, meiul și orezul. Regiuni importante de cultură. Extinderea suprafețelor însămînțate și creșterea producției. Cultura plantelor industriale (tehnice) Importanța economică, clasificare. Repartiția geografică a diferitelor plante

 industriale. Extinderea suprafețelor cultivate, mărirea producției și selecționarea unor soiuri mai productive. Cultura legumelor și a zarzavaturilor. Culturile principale. Centre. Importanța lor în alimentația populației. Viticultura. Dezvoltarea viticulturi} j— izvor de mare bogăție a țării. Valorificarea de noi terenuri prin culturile de viță-de-vie. Podgoriile moldovenești, podgoriile subcarpatice și ale platformei getice. Podgoriile din vest : Tîrnavele și Alba lulia. Podgoriile dobrogene și din sudul Olteniei. Pomicultura. Cultura pomilor fructiferi și importanța ei. Regiunile pomicole cele mai însemnate. Pomi fructiferi cultivați. Valorificarea fructelor. Zootehnia. Rolul ei în economia țării noastre. Întărirea bazei furajere. Creșterea consumului de carne, lapte, ouă etc. Ramurile principale afe zootehniei ; creșterea cornutelor mari, creșterea porcinelor, ovinelor, creșterea păsărilor, a albinelor, a viermilor de mătase. Pescuitul și piscicultura, Vînatul. Geografia transporturilor. Importanța căilor de comunicație și a transporturilor în economie. Legătura strînsă cu sectorul industrial și al agriculturii. Diferitele forme de transporturi și repartiția geografică. Transporturi feroviare. Scurt istoric privind dezvoltarea căilor ferate ; linii noi construite în anii puterii populare. Sporirea și îmbunătățirea materialului rulant. Liniile ferate principale. Linii duble. Principalele noduri de cale ferată. Stații de frontieră. Transporturi rutiere. însemnătatea lor economică. Transporturi auto. Șosele principale. Transporturi fluviale. Avantajele transportului pe apă. Apele navigabile și flotabile din Republica Socialistă România. Navigația pe Dunăre. Porturi fluviale. Transporturi maritime. Importanța lor pentru legăturile noastre externe. Porturi. Transporturi aeriene. Importanța lor sporită în anii puterii populare. Principalele linii de transport intern și extern. Transporturi speciale. Conducte de apă, de gaze, de petrol. Linii de înaltă tensiune. Dezvoltarea lor. Importanța lor economică. Poșta, telegraful· și telefonul. Radiodifuziunea și televiziunea. Contribuția loi’ deosebită în cadrul dezvoltării noastre culturale. Turismul în Republica Socialistă România ; importanța sa. Principalele stațiuni balneare și climaterice. Regiuni turistice. Monumente istorice. Monumente ale naturii. Aspecte pitorești. Amenajarea stațiunilor de pe litoral. Geografia schimburilor. Schimburile interne (comerțul interior). Comerțul socialist de stat și cooperatist. Intensificarea schimburilor dintre oraș și sat. Felurile comerțului exterior : import, export, tranzit. Relațiile economice ale Republicii Socialiste România cu alte țări, bazate pe principiile independenței și suveranității naționale,, egalității în drepturi, avantajului reciproc și neamestecului în treburile interne. Perspectivele dezvoltării Republicii Socialiste România în lumina documentelor Congresului al XI/lea al P.C’.R.

 ····	a··*»*·	f	’	*4

 «	«	·	?	> . ’/*	·’ ·	’·’·,·	-	f. ·	'	·

 ■ GEOGRAFIA ECONOMICA GENERALA ’

 *	I	·	*	* f

 A.	Introducere

 V ·	.	·	··	9	\	\	·	l	* ,	.	·

 Sistemul științelor geografice (unitatea și complexitatea geografiei). Principii și metode geografice. Preocupări geografice contemporane pe plan mondial și național. Raporturile dintre geografia fizică și geografia economică. Mediul geografic și demografic —· domenii comune de cercetare ale științelor naturii și sociale. Caracterul informativ, formativ și aplicativ al geografiei economice. Ramurile geografiei economice. Geografia populației ; geografia industriei și geografia agriculturii. Geografia circulației ; geografia transporturilor și comunicațiilor, geografia schimburilor, * geografia turismului. Geografia economică generală și geografia economică regională. Harta politică a lumii. Sisteme economice mondiale. Sistemul economic socialist Sistemul economic capitalist. Statele în curs de dezvoltare.

 B.	Geografia populației și așezărilor

 Numărul și dinamica populației globului. Ritmul de creștere a populației în di·* ferite zone geografice. Indicii dinamicii populației : natalitate, mortalitate și spor natural — diferențieri teritoriale. Densitatea populației pe glob. Areale cu densitate mare și mică — cauze și consecințe. Mișcarea mecanică a populației. Tipuri de migrații (temporare și definitive). Răspîndirea populației pe glob, continente, pe œle două sisteme social-economice. Structura populației globului. Rase și națiuni, critica teoriilor rasiste. Structura profesională. Noțiunea de populație activă. Nivelul de viață material și cultural. Diferențieri teritoriale în utilizarea forței de muncă -~ cauze. Șomajul. Structura populației pe medii, populația urbană și rurală pe glob. Noțiunea de așezare omenească. Factorii apariției și lincitele raspindirii așezăriloi pe glob. Categorii de așezări. Așezări permanente și temporare. Geografia orașelor. Principalele tipuri de dezvoltare a orașelor și răspîndirea lor geografică. Aspecte actuale și de perspectivă ale organizării teritoriului urban, fizionomiei și funcțiilor orașului,



 63,



 grupări urbane, conurbații megalopólis. Marile orașe ale lumii. CaracterisJ^· pindirea lor pe glob. Geografia așezărilor rurale. Originea așezărilor rtnalc și diteren-țierea lor. Dispersia așezărilor‘rurale. Tipuri de habitat rural. Fiziono	’ lă

 așezărilor rurale» tipuri de locuințe și sate pe glob. Sistematizarea	$ r ala.

 Geografia resurselor naturale. Varietatea resurselor naturale ale g o |п|пл11:‘ Aprecieri generale asupra răspîndirii resurselor naturale și valorificarea * toriiu resurselor naturale. Perspective. Societatea — factor al peisaj g g Preocupări actuale pentru conservarea mediului natural.

 C. Ramurile geografiei economice

 Geografia industriei. Factorii apariției și dezvoltării industriei Pe..g\0^' în gruparea industriei pe ramuri și subramuri. Principiile repartizării geogra industriei ; diferențieri teritoriale — cauze. Industria energetica pe glob- \ rJnclP . e resurse de energie primară ; ponderea lor în balanța energetică mondiala și in aliente țări ale lumii, a) Industria cărbunelui : principalele regiuni carbonifere ale globului, țări exportatoare, b) Industria țițeiului : repartiția rezervelor și a exploatărilor. Principalele țări producătoare de țiței. Industria de prelucrare a țițeiului, principalele regiuni de concentrare a rafinăriilor, transportul țițeiului și al derivatelor, porturi petroliere, c) Industria gazelor naturale. Principalele țări și~ regiuni producătoare. d) Industria energiei electrice. Producția de energie electrică și repartiția ei geografică. Termocentrale de mare capacitate ; potențialul hidroenergetic și valorificarea lui prin hidrocentrale. Alte surse de energie pe glob. Rolul ëpergeticii în apariția și dezvoltarea concentrărilor industriale. Metalurgia pe glob. Locpl ei în economia modernă, a) Siderurgia. Producția mondială de fief; mangan, crom etc. Principalele țări și regiuni producătoare : producția de oțel, fontă și laminate (la nivel mondial, pe continente, țări și regiuni); particularitățile repartiției geografice a metalurgiei feroase, b) Industria metalurgiei neferoase (repartiția pe ansamblu și subramuri): Țări și regiuni producătoare și exportatoare. Rolul metalurgiei neferoase în formarea concentrărilor teritoriale ale industriei, c) Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor. Subramurile și repartiția lor pe glob. Centre, regiuni și țări specializate în diferite subramuri ale industriei construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor. Rolul acestei industrii în formarea concentrărilor ‘ industriale. Industria chimică și a minereurilor nemetalifere. Resurse și exploatări. Materii prime, subramuri și repartiție geografică. Regiuni și țări specializate. Importanța actuală și de perspectivă a petrochimiei. Industria materialelor de construcții. Reparația materiilor prime. Industria lianților, a produselor refractare, sticlei, porțelanului, faianței, prefabricatelor și repartiția geografică. Industria de exploatare și prelucrare a lemnului. Regiuni forestiere pe glob. Industria de prelucrare a lemnului. Industria ușoară (textilă, pielărie, blănărie, încălțăminte^. Țări și regiuni specializate. Industria alimentară. Subramuri, centre, regiuni și țări specializate. Marile regiuni industriale ale lumii (complexe și de ramură). Rolul industriei în modificarea peisajului geografic. Geografia agriculturii. Influenta condițiilor fizico-geografice asupra structurii și repartiției producției agricole pe glob, cu privire specială asupra condițiilor pedoclimatice. Modul de utilizare a terenurilor pe plan mondial și pe țări, deosebiri legate de condițiile naturale și social-econo-mice. Importanța și repartiția lucrărilor hidroameliorative. Geografia plantelor agricole, alimentare, textile și producătoare de cauciuc. Geografia cerealelor Geografia plantelor tropicale tipice (cafea, cacao, trestie de zahăr etc.). Pomicultura și viticultura pe glob. Piețele mondiale ale principalelor culturi agricole. Structura si răspîndirea geografică a bazei furajere. Structura șeptelului. Creștex4a bovinelor ovinelor, porcinelor, cabalinelor, răspîndirea pe glob. Tipuri de agricultură pe «lob specifice marilor zone geografice (intertropicale, temperate și reci) ; țări cu agricultură avansată. Economia piscicolă și vînățoarea. Economia piscicolă Principalele regiuni piscicole ale globului și specificul lor. Vînățoarea. Domenii de vînătoare Țări specializate în comerțul cu blănuri și pjei. Geografia căilor de comunicație si a transporturilor. Influența condițiilor naturale asupra dezvoltării rețelei de căi de comumcație. Rolul transporturilor în repartizarea geografică a forțelor de pro-ductie.,șl în Armarea regmnilor ecepomico-geoerafice. Structura transporturilor mondiale, iianspoituule feroviare. Repartiția rețelei feroviare pe continente și țări. Principalele hnn feroviare (magistrale) continentale și transcontinentale. Principalele noduri eroviare ale lumii. Marile tuneluri. Transporturile auto. Importanța lor pentru economice naționale și pentru comerțul mondial. Transporturile maritime. Rolul transporturilor maritime în istoria descoperirilor aeoerafiee G în comerțul mondial, Flota maritiînă mondială și perspectivele dezvoltării ei Importanta diferitelor oceane și man în navigația mondială. Cele mai importate Sori și

 64

 canale maritime. Clasificarea porturilor maritime. Transporturile fluviale. Țări cu transporturi fluviale yiai dezvoltate. Cele mai importante căi fluviale. Canale de navigație fluvială. Principalele porturi fluviale ale lumii. Transporturile aeriene. Principalele linii aeriene continentale și intercontinentale. Marile noduri ale navigației aeriene și marile aeroporturi ale lumii. Transporturile speciale și prin conducte. Avantajele lor, Principalele sisteme de conducte de petrol, gaze etcáí Geografia turismului “pe glob. Rblul turismului ca formă a Jegăturilor dintre state. Tipuri de turism. Țari cu turism internațional dezvoltat. Marile zone turistice ale lumii. Turismul, mijloc de cunoaștere și apropiere între popoare. Geografia schimburilor economice internaționale. Rolul legăturilor economice în cadrul economiei mondiale. Comerțul· mondial. Tipuri de relații economice. Ponderea schimburilor economice în economia diteitelor țări. însemnătatea raportului paterii pr^me-prõ-duse semifabricate-pi'oduse ( finite în volumul și structura schimburilor economice internaționale. Aspecte geografice ale schimburilor economice internaționale privind : structura, volumul, curenții de mărfuri, mari piețe comerciale. Aspecte ale specializării în comerțul mondial. Orașe cu tradiție în activitatea comercială internațională. · ’	·	'	'

 ■ GEOGRAFIE FIZICĂ Șl ELEMENTE DE GEOLOGIE

 GEOGRAFIE FIZICA

 Noțiuni de geografie matematică. Pămîntul și sistemul solar. Nașterea sistemului solàr. Forma și dimensiunile Pămîntului. Dovezi ale formei Pămîntului. Orientarea pe glob. Longitudine șî latitudine. Exerciții pentru determinarea longitudinii și latitudinii pe gloțj. Mișcările Pămîntului.’ Mișcarea de rotație. Caracteristici. Dovezi ale mișcării de rotație. Consecințele și importanța geografică a mișcării de rotație ; formarea zilelor și nopților ; variația căldurii în cursul zilei. Abaterea corpurilor în mișcare. Fusele orare, ora oficială, ora locală. Mișcarea de revoluție. Caracteristici. Dovezi ale mișcării de revoluție. Consecințele mișcării de revoluție ; echi-nocții șî solstiții, anotimpurile, zonele de căldură ; măsurarea timpului :. anul matematic, anul bisect ; calendarul. Atmosfera. Atmosfera ca înveliș al Pămîntului. Limitele și grosimea atmosferei. Forma, structura, compoziția și culoarea atmosferei, Studierea CosmoshTuL încălzirea atmosferei : radiațiile solare ; temperatura aerului. Cauzele cosmice și fizico-geografice care determină variația temperaturi^ pe suprafața Pămîntului. Maxime și minime de temperatură. Presiunea atmosferică;' Legătura dintre presiunea aerului și temperatură. Variațiile presiunii atmosferice. Vînturile ; /ormarea lor. Vînțurile circulației generale ; vânturile regulata ale zonei calde — alizeele,vìntitele de vest, vînturile dominante ale zonelor polare.' Vînturile locale periodice — brizele și musonii și neregulate — calde șî reci. Ciclonii și Vînturile ciclonale. Apa în atmosferă : evaporare, umiditate absolută și relativă. Forme de condensare a vaporilor : norii și ceața ; formarea precipitațiilor rices- Ploaia și zăpada, rouă, chiciura, grindina. Răspîndirea precipitațiilor pe suprafața Pamîntùfüi. Sec'eta și combaterea hi. Vremea ; studierea vremii. Masele aeriene. Prevederea vremii cu ajutorul observațiilor asupra temperaturi^ presiunii, uÿezélii aerului și direcției șf intensității vîntului. Clima. Deosebirea dintre vreme și climă. Tipurile de 'climat în raport de zonele de căldură. Lupta omului contra condițiilor nefavorabile ale climei. Hidrosfera,. Apa ca înveliș planetar. Circuitul apei în natură. Raportul dintre hidrosferă și celelalte învelișuri ale pămiritulw^ Oceane ; bazine oceanice — descriere și caracterizare. Mari ; gruparea* lof în raport cu originea și cu situația bazinelor față de continente. Apa oceanică’; proprietățile fizice (temperatură, culoare, salinitate). Mișcările apelor oceanice : valuri, maree, cutenți. Apele continentale. Apelp subterane : freatice, de adîncime, izvoare ; formarea și importanța lor. Apele de suprafață ; apele curgătoare ; obîrșia șî ,vărsarea lor, sisteme de rîuri și bazine. Albia minoră și albia majoră. Revărsări și inundații. Caracterizarea cursului apelor curgătoare în funcție de relief. Intervenția omului împotriva revărsărilor șî inundațiilor. Importanța apelor curgătoare. Lacuri, bălți și mlaștini ; clasificarea lacurilor, desecarea mlaștinilor. Zăpadă și gheață ; tipuri de ghețari ; repartiția lor pe glob. Importanța economică a hidrosferei. Modificatilo scoarței terestre sub acțiunea forțelor endogeno și exogene. Vulcanii ; aparatul vulcanic cauzele, rolul vulcanilor în. modificarea scoarței, răspîndirea geografică a vulcanilor Mișcările scoarței terestre: cutremurele, rolul cutremurelor în modificarea scoarței răspîndirea geografică a cutremurelor* Mișcările lente ale scoarței. Mișcările UnroFenetice. Cauzele, rezultatele acțiunii lor șl răspîndirea pe glob. Wările orogenic^· Cauzele, rolul lor în modificarea scoarței și răspîndirea pe glob.

 5 --Admiterea în învățămîntul superior pe anul iove /	6Ș

 — alizeele, ^vìntitele de vest, viaturile dominante ale zonelor polare.' Vîntu-

 — brizele și musonii și neregulate — calde și reci. Ciclonü și

 (cute, falii, graben, horst). Acrul ca agent do modelare a scoarței Pămîntului. Dezagregarea fizică. Descompunerea chimica. Vîntul ca agent de modelare a scoarței. Dunele și tipuri de dune. Lupta oamenilor pentru fixarea dunelor. Deșertările. Loessul. Apa ca agent de modelare a scoarței Pămîntului. Acțiunea de modelare a apelor de infiltrație. Relieful carstic. Acțiunea de modelare a apelor de suprafață. TorențH ; combaterea acțiunii torenților. Eroziunea fluviala. Crearea și evoluția văilor, adîncimea, lărgirea văilor și întinderea bazinului prin captări. Acțiunea de eroziune și sedimentare a ghețarilor, Forme de relief rezultate în urma acțiunii ghețarilor. Acțiunea apei marine : eroziune, transport și acumulare. Tipuri de țărmuri. Peninsule și insule. Acțiunea organismelor, asupra scoarței Pămîntului, Omul ca factor de modelare a mediului. Biosfera. Generalități cu privire la influența factorilor climatici, a reliefului și solului asupra dezvoltării vegetației. Zonele de vegetație. Repartizarea geografică a animalelor pe glob.

 ELEMENTE DE GEOLOGIE,

 Elemente de mineralogie și petrografie. Constituția mineralogică și petrográfica a scoarței terestre. Noțiunile de mineral și rocă. Minerale principale care intră în alcătuirea rocilor. Minerale utile și minereuri. Rocile care alcătuiesc scoarța terestră : rocile magmatice, sedimentare și metamorfice. Caracterizare ; asemănări și deosebiri. Rocile magmatice (intruzive și efuzive). Mod de formare. Clasificarea lor. Descrierea. Proprietățile prin care pot fi recunoscute. Minereuri asociate ; rocilor magmatice. Utilitatea lor în economie. Răspîndirea în R.S. România și pe glob. Rocile sedimentare. Mod ' de formare. Clasificarea lor. Descriere. Caracteristicile care ajută la reednoașterea lor. însemnătatea lor pentru economie. Roci Tletritice (conglomerate, gresii, argile, nisipuri). Roci de precipitație fizico-chimică, sare, ghipsul etc. Rocile sedimentare biogene : calcare, dolomite etc. Cărbunii de pămînt. Formarea, Clasificarea, Răspîndirea lor în R. S, România șî pe glob. Petrolul și gazele naturale. Originea. Răspîndirea lòr în R.S. România și pe glob. Rocile metamorfice. Rocile de metamorfism. Metamorfismul regional. Metamorfismul de contact termiè, cu sau fără spor de substanță. Principalele roci metamorfice. Zăcăminte de substanțe minerale utile asociate rocilor metamorfice. Utilitate. Răspîndirea lor în R.S. România și pe glob.

 . ,	·	% · *·	’ \	·	ч *	* *«·	* ' '· \	t*^*'**4	* *	* *·	’ kz’	·· · t* ·**	*	y·	i

 * t’ 4 Л* \4 ’ ’·^·	л ·. Ч :	Ì L	‘ 1	‘	; ·1 * ■ у·.* ·* \· · ·’	,

 *	} % i ' I \	i, I * 4· · * \ \ ' * _ » V «V*	V	, ** * ■' t · ·.	. ч	··

 ■ ISTORIA ROMÂNIEI

 EPOCA STRĂVECHE ȘI VECHE

 Orînduirea comunei primitive

 Epoca pietrei pe teritoriul României. Paleoliticul : unelte ; organizarea socială. Mezoliticul : unelte ; viața economică. Neoliticul : cuceriri în domeniul producției : organizarea socială, culturile neolitice ; dezvoltarea gîndirii umane. Epoca metalelor pe teritoriul României. Bronzul : dezvoltarea forțelor de producție ; organizarea socială și politică ; viața spirituală. Fierul ; etapele d’e dezvoltare d’ fierului pe teritoriul României. Civilizația daco-getică. Coloniile grecești din Dobrogea. Uniunile de triburi daco-getice. Legăturile cu vecinii.

 Orînduirea sclavagistă

 Statul dac de la Rurebista la Decebal. Societatea geto-dacă în preajma apariției statului. Apariția și caracterul statului dac. Statul unitar dac în timpul lui Bure-bista. Statul dac în timpul lui Decebal ; cucerirea Daciei de către romani. Dacia în timpul stăpînirii romane. Hotarele, organizarea administrativă și militară. Autohtonii șî coloniștii în Dacia Romană ; continuitatea populației autohtone în Dacia ; romanizarea dacilor. Viața economică, socială. Retragerea stăpînirii romane.

 PERIOADA DE TRECERE LA EVUL MEDIU

 др

 Continuitatea dacoromână șl migrați» popoarelor po teritoriul României. Continuitatea daco-romană pe teritoriul fostei provincii Dacia. Dobrogea în epoca romană și bizantină, Popoarele migratoare pe teritoriul României. Formarea popone lui român și a limbii româno. Etnogepeza poporului român ; netemeinicia teoriei imigraționiște ; dovezi ale continuității. Formarea limbiI române ; caracterul romanic al limbii române ; fondul traco-daeic ; influența limbii șud-slave. Teritoriul de formare a poporului român și u limbii române. Unitatea istorică a formării poporului român și a limbii române.

 66

 I

 EPOCA MEDIE

 Orinduirea feudală	.

 începuturile evului mediu și ale relațiilor feudale pe teritoriul țării noastre. Trecerea la modul de producție feudal ; formarea relațiilor feudale în sec. IX—XI ; viața economică, socială, politică și culturală. însemnătatea primelor formațiuni statale românești. Societatea românească în secolele XI—XIII ; Dobrogea sub stăpî-nirea bizantină ; cucerirea treptată a Transilvaniei de regatul maghiar ; situația populației de la sud și est de Carpați. Cristalizarea relațiilor feudale în prima jumătate a sec. al XIH-lea. Formarea statelor feudale românești : Transilvania, Țara Românească și Moldova. Formarea voievodatului Transilvaniei ; supraviețuirea vechilor organizații politice românești : organizarea voievodatului ; colonizarea secuilor și sașilor. Formarea statului Țara Românească ; situația politică în sec. al XIII-lea ; 'etapele procesului de unificare ; formarea statului independent. Formarea statului Moldova; viața economică și politică; Dragos; desăvîrșirea procesului de unificare sub Bogdan І. Formarea statului Dobrogea. însemnătatea formării statelor românești. Consolidarea țărilor române de la sfîrșitul sec. al XIV-lea pina la mijlocul sec. al XV-lea. Dezvoltarea economică ; agricultura ; creșterea vitelor ; mineritul, meșteșugurile, comerțul. Dezvoltarea politică : țărănimea (liberă și aservită) ; clasa feudală'; raporturi sociale. Organizarea internă a țărilor române ; domnia, sfatul domnesc ; adunările obștești ; organizarea administrativ-teritorială : organizarea orașelor ; organizarea militară și politică. Situația politică a țărilor române de la sfîrșitul sec. al XIV-lea pînă la mijlocul sec. al XV-lea. Situația externă. Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrîn ; luptele de apărare împotriva turcilor. Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Luptele ^feudale interne sub urmașii lui Mircea cel Bătrîn și Alexandrii cel Bun. Răscoalele țăranii or români și maghiari. Cauzele și forțele sociale participante la răscoală. Colaborarea dintre răsculații români și maghiari. Desfășurarea răscoalei ; înțelegerile încheiate. „ÎJnio trium nationum“. Sfîrșitul și importanța răscoalei. Țările române în frontul ant»-otoman șub conducerea lui lancu de Hunedoara și Vlad Țepeș. Organizarea și conducerea luptei antiotomane a țărilor române de către lancu de Hunedoara ; luptele purtate ; personalitatea lui lancu de Hunedoara. întărirea Țării Românești sub Vlad Țepeș ; luptele purtate împotriva turcilor. Epopeea românească sub domnia lui Ștefan cel Mare. Ocuparea tronului și consolidarea domniei. Conflictul cu regatul ungar ; posesiunile Moldovei în Transilvania. Strădaniile lui Ștefan cel Mare pentru crearea unui front comun antiotoman. Războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare. însemnătatea domniei lui Ștefan cel Mare. Situația Țărilor Ro-	/

 mâne în prima jumătate a sec. al XVI-lea. Războiul țărănesc din Transilvania (1514) condus de Gh. Doja : cauzèle, desfășurarea ; urmările și însemnătatea războiului țărănesc. Luptele interne din Moldova, Țara Românească și Transilvania (Bogdan ІИ și Ștefăniță ; Neagoe Basarab și Radu de la Afumați ; loan Zapolya ; Petru Rares). Dominația otomană asupra Țărilor Române în a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Regimul economic al dominației otomane ; împletirea exploatării interne cu cea tur- \ ceașcă. Regimul politic al dominației otomane ; autonomia Moldovei și Țării Românești. Formarea principatului autonom al Transilvaniei tributar turcilor. Lupta anti-otomană sub conducerea lui loan Vodă cel Viteaz. Dezvoltarea culturii în see. al XV-lea și al XVI-lea. Cultura populară ; epica și arta populară. Școlile în țările române. Cultura istorică. Tipăriturile. Arta : arhitectura, sculptura, pictura. Țările române în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Situația internațională la sfîrșitul sec. al XVI-lea. începutul domniei și războiul antiotoman ; eîștigarea independenței Țării Românești. Unirea politică a țărilor române sub conducerea lui Mihai Viteazul. Însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul. Țările Române în secolul al ХѴП-Іеа și la începutul secolului al XVIH-lea. Regimul economic și regimul politic al dominației otomane asupra țărilor române. Situația economica, socială și politică în țările române. întărirea autorității domnești (Matei Basarab, Vasile Lupu și Gh. Ra-koezi I). Coaliția antiotomană a Țărilor Române. Instaurarea dominației habsburgice in Transilvani îi. Domniile lui Constantin Brîncoveanu și Dimitric Cantemir. Regimul fanariot în Moldova si Țara Românească ; regimul habsburgic în Transilvania pînă în a doua jumătate a sec. al ХѴШ-Іеа, Organizarea politicii și obligațiile țărilor române în timpul regimului fanariot. Regimul habsburgic în Ti'ansilvania șl Banat,-Situația politică internă șl externă : instabilitatea domniei ; ocupația austriacă în Oltenia·; reformele lui Constantin Mavroeordat, Lupta de emancipare a românilor din Transilvania. Dezvoltarea culturii în țările române în sec. al ХѴІІЧеа și începutul secolului al ХѴШ-Іеа, Caracterlsticilo culturii feudale românești. Instituțiile de cultură: învățămîntul, tiparul. Literatura laică și istoriografia. Idteratura religioasă. Arhitectura bisericească si laică.

 6?	■

 u. caracrerui și însemnătatea revoluției. larne

 oare revoluției de, la 1848? Ociipația turceasca, traiatul

 > . * . * .... m	*-· Λ -f	. 1 - _ І · 5. _ _ ___. ___

 formarea statului național român. Situația Principatelor Române după

 adunările ad-hoc. Convenția de la Paris. înfăptuirea

 SfiTșitullumiî medievale și începutul lumii moderne

 Române-în Urdpila jumătate a sec· al XVIII-lea. Apariția relațiilor capnmme și destrârpar.ea .relațiilor 'teudple. Organizarea internă a Principatelor Rninqne. Reformele Jui ’lbșif al SfMea din Tranșilvailia. Răscoala țăranilor din 1 rai1n’ Vjima din Ц84 dp șuj> * conducerea Jui Moria, Cloșca și Crîșan. Cauzele și pregătire^ răscoalei, Forțeje șoc&ilș*paî;țipipanfe și desfășurarea răscoalei» țpsem-natatda și ecoul inteniațibnâl al ^răscoalei. Intensificarea luptelor pólítice. Supplex Libellas Valachorum, document programatic al revendicărilor politice ale națiunii rõmâne.

 EPOCA MODÈRNA >	·

 Revoluția din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimîrescu. Cauzele revoluției. Izbucnirea și desfășurarea revoluției ; răsunetul ei în Transilvania ; rolul Eteriei. Personalitatea lui Tudor Vlad^nirescu, Caracterul și însemnătatea revoluției. Țările române în perioada premergf efe la Adrianopol și Regulamentul Organica Mișcările revoluționare premergătoare anultli 1848. Situația Transilvaniei în preajma revoluției din 1848—1849. Dezvoltarea culturii naționale. Luminismul — ideologie dominantă a epocii. Instituții ; societăți •culturale ; presa. Activitatea șfiînțifică-literară. Artele plastice,. Formarea națiunii çómâne și a conștiinței naționale.

 Orinduirea capitalistă

 Revoluția burghezo-democratică din 1848 în țările române. Criza sistemului féu-dal : țelurile antifeudale și naționale ale forțelor sociale participante la revoluție. Caracterul unitar al revoluției. Revoluția din Moldova. Revoluția din Țara Românească ; forțele sociale participante și conducătorii ; programul, desfășurarea și înfăptuirile revoluției. Revoluția burghezo-democratică din Transilvania; caracterul^ programul și forțele de bază ale revoluției; desfășurarea revoluției; încercări de colaborare revoluționară româno-maghiaro-germană. însemnătatea istorică a revoluției de la 1848—1849 din cele trei țări române. Unirea Moldovei cu Țara Românească ;

 revoluția de la 1848 £ lupta forțelor unioniste pentru unire. Atitudinea, marilor puteri față de problema unirii.;	__

 imirii. însemnătatea internă și internațională a unirii Moldovei cu j Țara Românească. Reformele înfăptuite în

 tarea României în anii 1866—1877. Principalele reforme înfăptuite în anii 1862—1865 ; «sfîrșitul domniei lui Alexandru loan Cuza. Dezvoltarea României în anii 1866^—1877. Situația politică între anii 1866—1877 ; dezvoltarea social-economică ; începuturile mișcării muncitorești și socialiste. Războiul pentru independența naționala a României. Premisele interne și împrejurările externe ; proclamarea independenței de stat a României — 9 mai 1877. Războiul pentru independență. Recunoașterea independenței în tratatele de pace. Dezvoltarea României în anii 1878—1900. Dezvoltarea economică : industria, agricultura, transporturile și comunicațiile, băncile. Viața politică: situația internă și externă; răscoala țăranilor din 1888 ; dezvoltarea mișcării muncitorești și socialiste. Semnificația primului program revoluționar marxist din țara noastră (1886). Crearea și activitatea P.S.D.M.R. Transilvania în a doua Jumătate a secolului al XIX-lea (1850—1892) ; Situația social-economică ; dezvoltarea relațiilor capitaliste în agricultură și industrie. Situația politică : absolutismul habsburgic ; dualismul austro-ungar. Lupta de eliberare națională ; mișcarea muncitorească șî țărănească. Memorandumul. România la începutul secolului XX. Viața economică ; continua dezvoltare1 a industriei ; agricultura ; sistemul bancai' ; transporturile șî comunicațiile» Viața politică ; alternarea la guvern a ‘celor două partide ale claselor dominante ; mișcarea muncitorească. Răscoala țăranilor din anul 190L Situația mișcării muncitorești în anii 1908—1910. Reconstituirea Partidului Social Democrat din România. Dezvoltarea Transilvaniei de la Memorandum pînă la primul război mondial (1892—1914). Dezvoltarea economică* și socială a Transilvaniei. Mișcarea muncitorească; mișcările țărănești. Viața politică. România în timpul nrimuluî război mondial. Situația internațională ; izbucnirea și caracterul primului război mondial, România în perioada neutralității armate. Lupta clasei muncitoare

 • împotriva războiului. Participarea României la război ; campania din 1916 ; marile кймііі din vara anului 1917 dfin Moldova, eroismul ostașilor români la Mărășești, Oituz. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie — cotitură în istoria omeniri» Ecoul Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în România. Româ-

 1 ia la'sfîrșitul războiului medial. încheiem procesului de formare a statului

 mrernaționaia a unirii іѵюшоѵеі cu r

 timpul domniei lui Alexandru loan tuza. Dezvol

 68

 4 național unitar român· Unirea Transilvaniei cu România* Situația Transilvaniei clin anii primului război mondial. Evenimentele din toamna anului 1918. Marea Adunare de Ia Alba lulia. însemnătatea istorică a desăvîrșirii unității statului național român. Dezvoltarea culturii în perioada 1848—1918. Reflectarea în cultură a transformărilor social-politice din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea din țara noastră. Dezvoltarea învățămîntului, științei și tehnicii. Societățile cultu-ral-științifice, presa, literatura. Artele.

 EPOCA CONTEMPORANA

 România în perioada 1918—1921. Situația economică și socială. Reforma agrară și importanța ei. Politica internă șî externă. Avîntul luptelor revoluționare în anii 1918—1920. Intensificarea procesului de clarificare ideologică și politică în mișcarea muncitorească din România. Crearea P.C.R. și semnificația sa istorică. România în perioada stabilizării vremelnice și parțiale a capitalismului (1922—1928). Situația economică și socială : dezvoltarea economică .a României și factorii care au acționat în această direcție. Politica internă și externă. Ofensiva claselor exploatatoare împotriva nivelului de trai al maselor muncitoare. Mișcarea muncitorească în anii 1922—1928. Activitatea P.C.R. pentru apărarea intereselor fundamentale ale celor ce muncesc» România în perioada crizei economice din 1929—1933. Situația internațională. Formele de manifestare a crizei pe plan internațional. Condițiile economico-sociale în care s-a desfășurat criza economică în România. Situația maselor muncitoare : încercările burgheziei de a ieși din criză pe seama oamenilor muncii. Viața politică internă. Mișcarea muncitorească în anii 1929-^1932 ; organizarea și conducerea de către P.C.R.’ a luptei oamenilor muncii împotriva exploatării capitaliste ; Congresul al V-lea al P.C.R. și însemnătatea sa. Marile bătălii de clasă ale ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februarie 1933. însemnătatea istorică internă și internațională a luptelor din 1933. România in perioada 1934—1938. Creșterea pericolului. fascist și lupta forțelor progresiste împotriva lui. Situația economică și socială a României. Politica internă și externă. Mișcarea muncitorească și activitatea P.C.R. pentru stăvilirea pericolului fascist și apărarea intereselor vitale ale poporului. România în perioada dictaturii regale (1938—1940). Situația economică și socială^ Politica internă și externă în anii dictaturii regale. Dictatul de la Viena și caracterul său imperialist. Mișcarea de protest împotriva ciuntirii teritoriului țării. Mișcarea muncit'orească și activitatea P.C.R. în anii dictaturii regale. România în perioada dictaturii militaro-fasciste (6 septembrie 1940—23 august 1944). Instaurarea dictaturii militaro-fasciste și consecințele ei. Lupta maselor populare sub conducerea P.C.R. împotriva dictaturii militaro-fasciste și a războiului antisovietic. Dezvoltarea culturii între cele doua războaie mondiale. învățămîntul, știința, literatura, presa, arta» Revoluția populară. Insurecția națională armată antifascistă și antiimperialista din august 1944 și însemnătatea ei istorică. Pregătirea și organizarea insurecției de către P.C.R. Desfășurarea șî victoria insurecției armate din august 1944. Importanța internă și internațională a insurecției naționale antifasciste. România în perioada, revoluției populare (1944—1947). Situația internațională. Participarea României la războiul antihitlerist. Situația economică și politică după victoria insurecției din august 1944\ Lupta pentru instaurarea și consolidarea regimului democrat. Instaurarea guvernului revoluționar-democrat. înfăptuirea reformei agrare. Conferința Națională a P.C.R* Victoria forțelor democratice în alegerile parlamentare din 1946. Proclamarea R.P.R.

 » y I	I	·	I

 . Orînduirea socialistă

 Revoluția și construcția socialistă în România. Realizarea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare. Principalele măsuri cu caracter politic și economic inițiate de P.C.R. și guvern în primii ani ai revoluției socialiste. Industrializarea socialistă. Victoria socialismului la sate. Dezvoltarea statului nostru socialist (Congresul al IX-lea al P.C.R, ; sesiunea Marii Adunări ^Naționale din august 1965 ; Conferința Națională a partidului din decembrie 1967). Politica P.C.R. de dezvoltare și perfecționare continuă a democrației socialiste. Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Programul elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R, și Conferința Națională din 1972 ; Congresul al XI-lea al P.C.R. și importanța sa istorică. Creșterea rolului P.C.R. ca forță politică conducătoare a întregii societăți. Politica externă a României socialiste. Principiile politicii externe a R.S.R. Principalele direcții ale politicii sale externó. România socialistă *— factor activ în politica internațională. Dezvoltarea culturii .ronHinești îp anii constrycției socialiste. Formarea si dezvoltarea culturii noi, 1 socialișțe.^Inyățămîntul, știința,, literatura^

 » arta. Politica P.C.R.ide dezvoltare continuă M învățămîntului și științei.

 69

 I

 < ·

 Я ISTORIA UNIVERSALA MODÈRNA ȘI CONTEMPORANA

 ISTORIA MODERNA

 *,	»	V	’	’	*	’	I

 De la revoluția burgheză din Anglia (1642) pînă la revoluția burgheză din Franța (1789)

 Dezvoltarea Angliei in secolele XVII—XVIII. Cauzele și desfășurarea revoluției burgheze din Anglia : războiul civil. Republica și Protectoratul ; restaurarea Stuar-ților ; lovitura de stat din anul 1688. Revoluția industrială în Anglia. întărirea regimului parlamentar. Politica externă a Angliei. Dezvoltarea Franței de la mijlocul secolului al XVI-lea pînă la revoluția burgheză clin anul 1789. Absolutismul monarhic în timpul lui Ludovic al XIV-lea ; colbertismul ; caracterul și Urmările războaielor din țimpul lui Ludovic al XIV-lea. Criză sistemului feudal absolutist din Franța în secolul al XVII-lea. Statele din Europa centrală de la mijlocul secolului al XVH-lea pînă la sfîrșitul secolului al ХѴШ-ïea. Decăderea Imperiului romano-german. Dezvoltarea Austriei ; războaiele de cucerire ; caracterul de clasă al reformelor lui losif al Π-lea. Statul feudal-militarist prusac ; politica externă a lui Frédéric al II-lea. Dezvoltarea Rusiei în secolele XVII—XVIII. Unirea Ucrainei cu Rusia ; Reformele lui Petru I ; războaiele cu Turcia și Suedia ; monarhia absolută în Rusia ; politica internă și externă a Rusiei în timpul Ecaterinei a U-а. Țările romàne de la mijlocul secolului al XVII-lea pînă la sfîrșitul secolului al ХѴШ-Іеа. Dezvoltarea social-economică. Continuarea luptei pentru independență împotriva dominației otomane și habsburgice. Caracteristicile regimului fanariot. Caracterul și însemnătatea răscoalei condusă âe Horia, Cloșca și Crișan. Ecoul ei pe plan european. Formarea Statelor Unite ale Americii. Coloniile din America de Nord ; cauzele și caracterul războiului de independență. Victoria poporului american și formarea S.U.A. Situația S.U.A.· după război. Constituția din 1787.

 •	· * ii· * ‘	’ · 4 ' · 'Am '	χ:· V V * г	>	4 '	< *

 De îa revoluția burgheză din Franta pînă la Comuna din Paris (1789—1871)

 Revoluția burgheză din Franța. Cauzele și desfășurarea revoluției. ; „Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului^; Constituția burgheză din 1791; începutul războaielor revoluționare ; Convenția girondină ; proclamarea republicii ; dictatura democraticei iacobină și importanța sa istorică. Contrarevoluția' termidoriana. Caracterul și însemnătatea istorică a revoluției burgheze din Franța. Franța și Europa între anii 1794 și 1815. Dictatura marii burghezii în Franța (directoratul, consulatul și imperiul) ; războaiele din timpul imperiului ; blocada continentală ; campania am Rusia ; căderea Imperiului napoleonian ; caracterul dé clasă și urmările politicii napoleoniene. Reacțiunea europeană și mișcările revoluționare dintre anii 1815 și 1830. Hotărîrile Congresului de Ia Viena. întărirea reacțiunii în Europa ; revoluțiile din Spania și din Italia ; intervenția „Sfintei alianțe“ ; lupta revoluționară a popoarelor din Peninsula Balcanică. Revoluția condusă de Țudor Vladimiréscu. Mișcarea decembristă. Dezvoltarea Angliei de. la sfîrșitul secolului al ХѴШ-Іеа pînă la mijlocul secolului al XIX-lea. Dezvoltarea economică ; ascuțirea luptei politice (reforma electorală din· 1832 ; mișcarea cartista și importanța ei). Politica' externă ; expansiunea colonială. Dezvoltarea Franței între anii 1815 și 1848. Restaurația, caracterul ei reacționar ; revoluția din iulie 1830 ; dezvoltarea economiei capitaliste în Franța; primele răscoale muncitorești. Politica externă. Revoluțiile din anul 1848 în Europa. Clasicii marxism-leninismului despre revoluțiile din 1848? Revoluția din Franța : cauzele, politica guvernului provizoriu ; lupta proletariatului parizian împotriva burgheziei. Președinția lui1 Ludovic Bonaparte șî instaurarea celui de-al dcilea Imperiu în Franța. Revoluția din Germania cauzele, revoluția din Berlin ; parlamentul de la Frankfurt. Activitatea revoluționară a lui Marx și Engels. Cauzele înfrîngerii revoluției din Germania. Revoluția din Austria și Italia : asuprirea națională și socială din Imperiul habsburgic ; revoluțiile din Viena, Praga, Roma. Ungaria ; cauzele și urmările înfrîngerii revoluției de la 1848—-1849 din Imperiul austriac Anul revoluționai· 1848 în țările romàne. Criza sistemului feudal; țelurile antifeudale și naționale ale forțelor sociale participante la revoluție. Revoluția din Moldova Revoluția burghezo-democratîcă din Țara Românească ; forțele sociale participante și conducătorii ; programul, desfășurarea și înfăptuirile revoluției. Revoluția burghezo-democratîcă din Transilvania; caracterul, programul și forțele de bază ale revoluției ; desfășurarea revoluției; încercări de colaborare revoluționară româno-rnaghiară-gennană, însemnătatea istorică a revoluției de la 1848 din țările remâne Problema orientală. Lupta popoarelor balcanice împotriva Imperiului otoman · poziția marilor puteri în problema orientală ; cauzele, caracterul și urmările

 70

 I

 războiului Crimei!. Unirea Moldovei cu Țara Românească ; formarea slutului național român. Situația Principatelor Române după revoluția de la .1848 ; lupta forțelor unioniste pentru unire. Atitudinea marilor puteri față de problema unirii ; adunările ad-hoe. Convenția de la Paris. Înfăptuirea unirii. Insemnătiitra Interna și internațională a unirii Moldovei cu Țara Româneasca. Unificarea Itàlici. Formaren regatului Italiei ; importanța și urmările unificării. Unificarea Germaniei, importanța unificării. Dezvoltarea S.U.A. pînă în 1865 ; situația economică șl politicii ; sclavia negrilor ; războiul civil ; superioritatea nordului ; rolul maselor și caracteruj revoluționar al războiului. Mișcarea muncitorească internaționala intre ami 1818 și 1871. Premisele socialismului științific. Marx și Engels, făuritorii socialismului științific. Necesitatea organizării politice a clasei muncitoare. întemeierea Internaționalei I (1864) și activitatea sa. Rolul lui Marx și Engels în crearea și conducerea Internaționalei L

 De la Comuna din Paris pînă la victoria Marii Revoluții Socia liste din Octombrie

 Creșterea mișcării muncitorești între 1871 și ,1917

 Comuna din Paris; ascuțirea contradicțiilor de. clasa în Franța în urma războiului franco-prusac ; constituirea și. activitatea revoluționară a Comunei din Paris · prima formă de stat a dictaturii proletariatului ; căderea Comunei ; importanta istorică a Comunei din Paris. Germania la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Dezvoltarea ecbnomieă a Imperiului german ; politica internă si externă. Tripla alianță^ pregătirea războiului mondial. Mișcarea muncitorească din Germania. Italia în perioada 1870—1914 ; dezvoltarea e.conpmică, socială politică. Áustro-Ungaria în perioada 1867—1914 ; caracterul dezvoltării economice, sociale si politice. Mișcarea muncitoredacă. Anglia la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea : particularitățile dezvoltării economice ; politica internă și externă ; mișcarea muncitorească. Franța la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea: structura de clasă â societății ; politica internă și externă. Mișcarea muncitorească. Rusia la sfîrșitul secolului al XIX-W și începutul secolului al XX-lea : dezvoltarea capitalismului ; regimul politic țarist ; politica externă a Rusiei țariste. Mișcarea muncitorească ; rolul conducător al Iui V. I. Lenin ; cauzele, caracterul și importanța revoluției din anii 1905—1907. Statele Unite ale Americii la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea : dezvoltarea social-economică ; politica internă și externă. Mișcarea muncitorească. China în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea : regimul feudal ; dominația imperialistă ; războiul țărănesc al taipinilor ; dezvoltarea capitalismului ; războiul chino-japonez ; răscoala „boxerilor" ; revoluția burgheză din anii 1911—1913 și urmările ei. Japonia în, secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea : regimul feudal ; revoluția burgheză din 1868 ; dezvoltarea capitalismului ; regimul politic ; politica externă. începutul mișcării muncitorești. Mișcarea muncitorească internațională după Сощцца din Fățiș : situația clasei muncitoare și a mișcării muncitorești după înfrîngerea Comunei ; înființarea Internaționalei a Tl-a ; rollìi lui Engels. Primul război mondial imperialist : cauzele și caracterul războiului ; forțele* participante ; desfășurarea războiului' ;· revoluția burghezo-democratică din februarie 1917 din Rusia. * v

 ISTORIA CONTEMPORANĂ . ■	‘'

 Marea Revoluție Socialistă din Octombrie : pregătirea revoluției și victoria insurecției armate la Petrograd ; hotărîrile istorice ale Congresului al II-lea al Sovietelor ; cauzele victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. însemnătatea istorică mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. U.R.S.S. între cele două războaie mondiale : războiul civil și intervenția imperialistă în Rusia. Trecerea la construirea socialisrriului. Constituția U.R.S.S. ; victoria socialismului în U.R.S.S. Țările capitaliste între cele două războaie mondiale : sfîrșitul primului război mondial. Revoluții burghezo-democratice. Lupta pentru formarea sau desăvîrșirea statelor naționale. (Polonia, Cehoslovacia, România, Jugoslavia etc.) ; tratatele de pace. Avîntul revoluționar al mișcării muncitorești internaționale. Stabilizarea relativă a capitalismului ; situația clasei muncitoare (1923—19-8). Criza economică mondială din anii 1929—1933; creșterea pericolului de război; ascuțirea cwtradicțiilor imperialiste; cotropirea Abisiniei ele catre Italia fascistă; războiul civil din Spania ; cotropirea Austriei și Cehoslovaciei de către Germania hitleristă. Lupta clasei muncitoare împotriva fascismului și a războiului ; conducerea luptei antifasciste și antirăzboinice de către partidele comuniste. Al doilea război mondial (1939—1945).



 arül 1939—1941. Atacul împotriva Uniunii j ,.„„чн ’ í?rn?atT.íL СОа1Феі antihitleriste ; rolul important al mișcărilor naționale v . i?	Oberare «sub* conducerea pantidelor comuniste. Contribuția Româ-

 te 1 т Гч- · an^bitlerist ; înfrângerea Germaniei hitleriste ; înfrîngerea Japo-\ei· 11^vaVaminrele celui de-al doilea război mondial ; formarea O.N.U. încheierea ratatelor de pace. Statele capitaliste dUpă al doilba război mondial; ascuțirea trameni! or dintre statele * capit^iste^mișcarea muncitorească din statele capitaliste, Destfoamarea sistemului colonial al toperîhlismulixf; lupta noilor state independente îrppotriva colonialismului și néòcotf	‘	*-’· x- ’ *

 al doilea război mondial i аДк sUlo^^

 U.R.S.S. după cel de-al фйед г4йЦРІ. mondial. Realizările economice, sociale și cutanate o aținute de țările sbcîajStțe. j?ojj$tea; ¿stèrna a țarilor soçiélíste. Republica

 bnialismului. Statele socialiste după

 dupa cel de-al doilea război mondial. : culturale 0®ținute> de țările sbc№t&țe. ШИНЙЖ-, Sbcialistă Romp^iia pe diîimyl fquririi sdcietâții socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea culturii și tehnicii contemporane*

 LIMBA ENGLEZA

 tn



 ■··».- -ж '- - - , -	hofărît· și nehotătitî

 cazurile principale de întrebuințare și de ^n^isiune-a'articolhlut Substantivul, genul substantivelor Genul substantivelor care reprezintă personificări. Formarea pluralului substantivelor, cazurile substantivelor. Și^staptive de. origine străină. Adjectivali, formarea gradelor de ^^manație (tegipi générale și excepții),. Adjectivul pbsesiv, demonstrativ și nehotarjp Adjective derivate din niime proprii; Adjective regulate, ропоте le personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotăiît. Verbul. Verbele auxiliare to be, to have, to do. Verbele regulate; verbele neregulate,; Vei bele deiectiv-modale .sbafi, * wtff, would, should, can, may, must, ought, to. Conjugarea verbului lav indicativ : Présent Tense, Past Tense, Présent Perfect, Pașb Perfect Tense, viitor, viitorul modal. Modul condițional ; prezent, trecut. Modul conjiinjctiv. tyțddul imperativ, tofin^tivul. Participiul trecut. Forma In mg. Diateza activă, pasivă. Aspectul çontinuu. Concordanța timpurilor. Adverbul. Fôrmarea adverbului cu sufixul -ly. /Cele mai importante adverbe de timp, de loc și de mod>. Prepoziția. COnjupcția. Sintaxă. Propoziția și felurile еь Părțile principale și secundare ale proppÿtiei. Topica proppzițîblor afirmative, interogative, negative. Constituirea propozițiilog impersonale (it is cold, it is hot). Construcția there is, there ara (în propoziții am*motive, negative și interogative). Acuzativul cu infinitivul. Nominativul cu înfihitivul. Propoziția subordonată relativă introdusă cu ajutorul pronumelor țyho, whom, which, țhat. Propoziția condițională. Propoziția subordonată subiectiva. PrinápaléTe reguli de ortoepie, ortografie și punctuație* tCiinioștmțe practice — programă comuna pentru ambele specializări.)

 t ·> ■ » ' 4μ	‘	' , . . ‘ A.* · .	Iх’ “ · ·	'· *	<-

 iilor afirmative, interogative, nega-

 pției. Topica propozițiilor afirmative, interogative, nega-$ impersonale (it is cold, it is hot)» Construcția there

 LECTURA LITERARA — Prima specializare

 Din manualul pentru anul VII de studiu ed. 1971, 1972, 1973, 1974

 G. Chaucer î Viața șî activitatea literară. „The Canterbury TalesW. Shakes» peare : Viața și activitatea literară. The Ppéms and the Sonnets. „Sonnet 18‘\ The Cnronicle Plays. The Plays of tție First Perfod. The Plays of the Second Period. The Plays of ihe Third Period, p. Defoe : Viață șî activitatea literară. „Robinson Crusot '. X Swift i Viața și асШѵіШе^ literară. „Gplliver’s Traveis44. G. G. Byron : ^ChHde Harold*' ; „Hebrew Meloáieá* ; „Don Jüan . P. B. Sheïley : „The Masque bf Anarchy* ; „The Cloud“. Ch. Dickens : Viața și activitatea literară. ,,Hard Times44. W. M. Thackeray : Viața și activitatea liberară, , Vanity Fair“. T. Hardy : Viața și activitatea literară. „Tess of the DOrbervilles4^; (Fragmentele din manual.)

 Din manualul pentru anul ѴПІ de studiu, ed. 1971, 1972, 1973, 1974

 O. Wilde : Viața și activitatea literală. „The Happy Prince44. J. Galsworthy .: Viața și activitatea literară. „The Forsyte Saga44. H. G, Wells : Viața și activitatea literară. The Invisible Man4i G. B. Shăw : Viața și activitatea literară. nCaesar and Cleo-natra* M Twain: Viața si activitatea literară. „Huckleberry Finn4t. J. London: Viata si activitatea literară. „White Fang“. E. Hemingway: Viata și activitatea : и ai Ari A Farewell to Arms“. b. O‘Neill : Activitatea literară. „Mouxming Recomes Elœtra Î (Fragmentele din manual.)

 г и a doua specializare temele de concurs se vor baza pe vocabularul comun din manualele studiate de candidați în liceu, anii edițiile 197it 1972, 1973, 1974,

 1975.

 72

 Й LIMBA FRANCEZA

 Fonetică. Reguli de pronunțare. Morfologie. Artîcplul hotărât, nehotărât și partitiv. Suprimarea articolului : înlocuirea articolului partitiv și a articolului nehotărât des cu prepoziția de. Substantivul, formarea pluralului și a femininului. Exprimarea cazurilor. Adjectivul calificativ, formarea femininului și a pluralului ; acordul cu substantivul. Gradele de comparație. Comparația neregulată : b o n, petit, mauvais. Adjectivul demonstrativ, posesiv, interogativ și nehotărât ; adjectivul numeral, cardinal și ordinal. Pronumele personal, demonstrativ, posesiv interogativ, relativ și nehotărât. Pronumele adverbiale en și y. Verbele avoir și être. Cele trei grupe de verbe. Cele mai întrebuințate verbe neregulate : aller, connaître devoir, dire, écrire, faire, falloir, lire, mettre, pouvoir, prendre, savoir, venir, voir, vouloir. Moduri si timpuri. Modul indicativ : prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus, mai mult ca perfectul, viitorul și viitorul anterior. Viitorul imediat ‘ și trecutul apropiat (recent). Concordanța timpurilor la indicativ. Modul ițnperativ. Modul subjonctiv : prezentul, perfectul, imperfectul și mai mult ca perfectul. Concordanța timpurilor la subjonctiv. Modul condițional : prezentul și perfectul. Modul infinitiv : prezent și trecut. Modul participiu : prezent și trecut. Verbe folosite la forma impersonală. Cele trei diateze. Adverbul. Cele mai frecvente adverbe de timp, de loc și de mod. Formarea adverbelor de mod cu sufixul — m e n t. Adverbe de restricție n e... q u e. Comparația adverbelor. Comparația luj bien, mal, beaucoup, peu. Prepoziția. Conjuncția : cele mai întrebuințate conjuncții coordonatoare și subordona toare/Sintaxă. Propoziția și felurile ei. Părțile principale .și secundare ale propoziției. Topica propozițiilor afirmative și interogative. întrebuințarea subjonctivului în propozițiile subordonate, circumstanțiale, completive. Concordanța timpurilor subjonctivului cu indicativul și condiționalul. întrebuințarea participiului. întrebuințarea infinitivului; si condițional. Concordanța^ timpurilor indicativului cu condiționalul. (Cunoștințe practice — programă comună pentru ambele specializări.)

 LECTURA LITERARA — Prima specializare

 Din manualul pentru anul VII de studiu, ed. 1971, 1972, 1973, 1974

 F. Rabelais: Viața și opera. „.Lettre de Qargantua à son fils". P. Corneille: sèques de la lionne". Voltajre: Viața

 șî opera. „Jeannot eț Colin". J.J. Rousseau : Vrața și opera. „Lejs, rêveries du prome-de Balzac : Viața Madame Bovary".

 . „Lqs Misérables1-.

 G* Flaubert : viața și opera.

 „Germinai". Viața și opera. „ Jean-Christophe", „ Je vous salue má France".

 Viața și opera. „Le Ctì*. J. Bacine : Viața și Qjpera. „Ãndroifiaqué". Molière : Viata și opera. La Fontaine : Viața și opéra. „Les 'obsèques'de la lionne". Vqltajre : Viața și opera. „Jeannot eț Colin". J.J. Rousseau neur solitaire". V. Hugo : Viața și opera.

 și opera. „Eugénie Grațndet< 1“	\	ж_ „_______ ______

 Stendhal : Viața și opera. „Le rotige et le noir". (Fragmentele din manual.)

 Din manualul pentru anul VIII de studiu, ed. 1971, 1972, 1973, 1974

 Ch. Baudelaire : Viața și opera. „L’albatros". E. Zola : Viata si opera. G. de Maupassant : Viața și opera. „Le père Mțlon". A. France ..Le crime de Sylvestre Bonnard", te. Rolland : Viata si opera. R.M. du Gard * Viața și opera. „Les Thibault^ L. Aragon : F. Eluard : Viața și opera. „Courage". (Fragmentele din manual.)

 La a doua specializare temele de cppcurș se vor baza pe vocabzdarul comun V^nualele studiate dé candidați гр liceu, apii Л—III, edițiile 1972, 1973, 1974, 1Ș75.

 ' '	, v . ’	c... »? 1	/	’ / л c '	2 5.

 LIMBA GERMANA

 Morfologie. Articolul hotărît și nehotărât ; funcțiunile morfologice ale lui d e r, d idas; cele trei gepuri^ deal inarea articolului; Substantivul : genul substantivului ; forjarea pluralului ; substantive cu două forme la plural ; declinarea substantivului genltivui partitiv. Adjectivul atributiv și predicativ ; formarea gradelor de comparație, declinarea adjectivului, Substantivare^ adjectivului Numeralul cardinal și ordinal. Pronumeje personal, pospsiv, interogativ, relativ, demonstrativ și decli-паг/ла lor. Ѵефеіе аиЗсШДге, temporale # modale. Verbele slabe, și tari. Verbele pu prefixe separabili și іпа^ЛаЫІе. Verbale веЙ&іѵе. Coaajugárea ѵефеіог la modul indicativ, d'fateza activă și pasivă (prezentul, imparfeotul, perfectul compus, mai mult ea perfectul, viitorul I). Diferite înțelosurd ale verbului so lien. Modul conjunctiv» Modul imperativ. Modul ipfinitiv, Adverbul î cele mai importante adverbe de timp; loc și	W	· cazul dativ, ca-

 73

 „Die Weber“. Th. Mann : Galileo Galilei*4. A. Seghers: „Mein „Anteii der Arbeit an

 : „Frühling aus Mensóhenhandu ; H. Boll : „Die Phÿsiker“. Fr. Engel·

 „Das siebte Kreuzu ;

 ,Nathan dër Weise“. J. Wolfgang Goethe : „Faust 1“ ; n.' J s,7'.................................. . J: ifàe Harzreise‘\

 i „Biedermann und die Brandstifter“, ,,Um Mitternacht“. N. Lenau : „HerbstD

 эдтаіі ■ i . "·	< vl*.. . *·:ΐΰν.\ m	.5

 ц

 ж-

 ‘ ‘ С·?’

 t



 ♦ > 1 · Л ·.

 ' -¡Avi







 zul acuzativ ; dativ sau acuzativ. Conjuncția. Traducerea în limba germană a conjuncției „dacă". Conjuncția class. Conjuncțiile corelative. Sintaxă. Propoziția și felurile ei. Complementul genitival. Topica propozițiilor afirmative și interogative. Fraza Compusă prin coordonare cu conjuncțiile u n d, oder, a ber. Propoziția principală cu, d e n lî, d a r U ni, specifică limbii germane. Propozițiile modale, construcțiile infinitivale. Topica acestor propoziții. Fraza compusă prin subordonare. Topica propoziției secundare. Propoziția secundară camuflată. Propoziția comparativă. Propoziția condițională. Propoziția temporală și relativă. Locul verbului din propoziția principală în fraza care începe cu o propoziție secundară. Vorbirea directă și indirectă. Principalele reguli de ortoepie și ortografie. (Cunoștințe practice.)

 LECTURĂ LITERARĂ — Prima specializare

 Din manualul pentru anul ѴЦ de studiu, ed. 1973, 1974, 1975

 G. Keller î „Kleider machen Lente4. G. Hauptmann : „Buddenbrooks". R.M. Rilke : „Der Panther". B. Brecht :

 E< Strittmatter Teures Bein"ZFr¿ Dürrenmatt:, der Menschwerdung des Ăffen". (Fragmentele din manual.)

 . ' *· · 4*^ ‘4	V V к <	· i. r ' / Q У’4 , · » ·· ·,	ч · ·	1

 Din manualul pentru anul VIII de studiu, ed. 1974, 1975

 G. Ephraim Leșsing :	—

 „Faust П“. Fr.Schiller : „Der Handschuh" ; „Die Răuber". H. Heine H., Hesse : „Marchen vom Korbstuhl“. M. Frisch : S. Lenz : „Die Nacht im Hotel". E. Mõrike :

 H. Kosak : „Mechanischer Doppelgănger. (Fragmentele din maiiùal.)

 La a doua specializare temele de concurs se vor baza pe vocabularul comun cuprins în manualele studiate ide candidați în liceus anii I—III, edițiile 1971, 1972, 1973,\1974,;l^ș;<f^if.. ... ....... ;

 Ч /к · ί ·* *¿9V1 «Jh·<. 1 ·- ‘h ·чѴ/ VΡ· " 4ч 4 ·	*' -Λ '	*’ .· ' · еа

 •Г* ’ в · * V /i ' ’ ·	' »

 LIMBA RUSĂ

 --	t .	.	:. / · ·	<	. b .	■ :	·	,· >4>.·.’V .	’

 Fonetică. Sunete și litdfee. VocaleleConsoanele sonore și surde, dure și muiate. Semnele despărțitoare. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Substantivul. Genul și numărul substantivului. Formarea pluralului substantivului. Declinarea substantivului. Tipurile de declinare : declinarea I, II, III. Declinarea substantivelor мать, до4ь, путь și a substantivelor terminate în . Funcțiile cazurilor. Sufixele șubstantivului. Rolul substantivului în propoziție. Adjectivul. Genul, hUmărul și declinarea adjectivUÎUi. Acordarea adjectivului cu substantivul. Categoriile adjectivelor. Gradele de comparație. Rolul adjectivului în propoziție. Numeralul. Categoriile numeralului. Declinarea numeralelor ordinale. Rolul numeralului în propoziție. Pronumele. Categoriile ргопшпёіиі. Declinarea pronumelui personal, posesiv, demonstrativ și determinativ. Rolul în propoziție. Verbul. Infinitivul verbului. Conjugarea I bului. Verbele de mișcarp. Verbele tranzitive, și intranzitive. Verbele reflexive. Modurile : indicativ, ponjunctiv și imperativ. Participiul activ și pasiv. Declinarea participiului. Gerunziul perfectiv și imperfectiv. Rolul verbului în propoziție. Adverbul. Felurile adverbului. Gradul comparativ al adverbului. Sintaxă. Sintaxa propoziției. Propoziția și felurile ei. Părțile principale ale propoziției. Subiectul si exprimarea lui. Predicatul simplu și compus și exprimarea lor. Părțile secundare ale propoziției și exprimarea lor. Atribuțul acordat și neacordat ; complementul direct și indirect, complementul circumstanțial de loc, timp, cauză, scop. (Cunoștințe practice — programă comună pentru ambele specializări.)

 LECTURA LITERARĂ

 Din manualul pentru anul VII do studiu ed. 1970, 1971

 A.C, Пушкин : Viața și activitatea literară ; Емтий Онегип. М.Ю, Лермонтов: Viața și activitatea literară ï Герой наиіаоо времени. (Мексіи ManciaычН.Ъ. х	о Triirmrô;	Η·Λ· Некрасов: Viața și activitatea

 literară ¡Железная дороза. ii..Ц. Толстой: Viața și activitatea literară ; 8ойна и Мир (Наташа Ростова), Λ.1Ι, Чехов: Viața și activitatea literară ; Ванька. АЛІ. Горький: Viața și activitatea literară; Матъ (Речи Павла Иласоѳа на суде) (Fragmentele din manual.)

 мя

 pronumelui

 și II. Aspectele ver-

 Μ

 г Prima specializare

 Viața și activitatea literara ; Гоголь: Viata și activitatea litei

 74

 ί

 Din manualul pehtru anul І1ІІ de studiu, ed. 1970, 1971, 1972, 1973

 B.B. Маяковский: Viața și activitatea literară ; Владимир Ильич Ленин. H.А. Островским: Как закалялась сталь. А.И· Толстой* Viața și activitatea literară ; Хождение n<y му кам. А. А* Фадеев: Viața și activitatea literara ¡Разгром. M.A. Шолохов: Viața și activitatea literară ; Тихий Дои. А «И· Арбузов: Иркутская история (fragmentele din mapUal.)

 La a doua specializare témele de concurs se vor baza pe vocabularul comun cuprins în manualele studiate de candidați in liceu, anii I—IU, edițiile 1971, 1972, 1973, 1974, 1975.

 @ LIMBA SPANIOLĂ

 ; 1 ’	c ' ' · t · \ · v Λ * ·■ η4»	1 ·	1	\ .. .	I

 Fonetica. Reguli de pronunțai^. Morfologie. Articol hotărît și nehotărît. Cazuri de omitere a articolului. Substantivul, genul substantivelor, pluralul substantivelor. Adjectivul. Formarea femininului, formarea pluralului, locul adjectivului față de substantiv, gradele de comparație, adjectivul posesiv, demonstrativ, numeralul cardinal și ordinal. Pronumele personal, declinarea lui, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ și nehotărît. Verbele auxiliare, șer, estar, haber, tener, folosirea lor, conjugarea verbelor regulate la timpurile modului indicativ, imperativ, conjunctiv și condițional, conjugarea verbelor neregulate decir, ir, querer, mover, pedir, poder, poner, saber, salir, sentir, traer, venir, ver, volver. Diatezele, întrebuințarea infinitivului și gerunziului, concordanța timpurilor la indicativ, concordanța timpurilor la conjunctiv, si condițional. AdVerbul. Cele mai frecvente adverbe de loc, de timp șî de mod. Formarea adverbelor de mod cu sufixul mente. Comparația adverbelor. Prepoziția. Cele mai frecvente prepoziții : a, de, en, por, para, con, sobre, bajo. Conjuncția. Cele mai frecvente conjuncții coordonatoare și subordonatóare. Sintaxă. Părțile principale de propoziție. Șubiecțpl, prin ce se exprimă subiectul. Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul. Părțile secundare . ale propoziției : complementul direct, complementul indirect, complementul circumstanțial de lóc< de timp, de mod și de cauză (Cunoștințe practice).

 LECTURA LITERARA — Prima și a doua specializare

 Din manualul pentru anul III de liceu, ed. 1973

 José Martínez Ruiz (Azorin) : 3,Diez minutos de parada44. Lope de Vega Carpio* Activitatea literară : „El amor“. Benito Pérez Galdós. Activitatea literară : „Zaragoza nò sé rindé“. Antonio Machado : „Meditación del diau. Rubén Úarío : „Un soneto a Cervantes4*. Vicente Blasco Ibánez : „La Barraca4* (Fragméntele din manual). Din manualul pentru anul IV de liceu, ed. 1974

 Ramón Menéndez Fidai : ,,E1 destierro del Cid^. Miguel de Cervantes Saavedra : „De los consejos que dio don Quijote a Sancho Panza antes qué fúese a gobernai· ■la ínsula, con Otras cosas bien consideradas“.Mariano José de Larra. Activitatea .erará ; „Día de difuntos de 183644. Fernán Caballero : „La Gaviota'. Leopoldo Alas Lrena (Clarín) : „La Regenta'4. Miguel de Unamuno. Activitatea literară : „Recuerdos de ninez y mocedat'4. Juan Ramón Jiménez. Activitatea literară : „El canario vuela44. Juan Antonio de Zurizupegui : „Primera acción44. Camilo José Cela : „Un viaje en autobús44. Luis Goytisoio : „Las afueras44. Miguel Angel Asturias. Activitatea literară: „La cabeza de un general44 (Fragmentele din manual).

 /	I *	9 . } t

 LIMBA ITALIANĂ

 Fonetică. Reguli de pronunțare, Morfologie. Articolul hotărît, nehotărît, partitiv. Prepoziția articulată (folosirea articolului hotărît și nehotărît). Omisiunea , articolului. Substantivul (genul substantivelor), determinarea genului după terminație și după înțeles;' formarea femininului. Formarea pluralului; substantive folosite numai la plural, substantive cu două forme la singular și două forme la plural. Adjectivul calificativ (cele două categorii), pluralul adjectivelor ; adjectivele buono, bello, grande, santo ; gradele de comparație ale adjectivului ; adjectivele cu două forme la comparativ șț superlativ (acordul cu substantivul). Numeralul cardinal și operațiunile aritmetice, numeralul ordinal. Pronume personal, pronume posesiv, adjectiv posesiv | pronume demonstrativ, adjectiv demonstrativ, pronume inte-

 75

 Lettere dal carcere. Giovanni Verga : Rosso Malpelo.

 * . .... 1	~ - ■ — L ». в—I ти .j , e	t

 Uomini e no. Sal-

 L’Aquilone. Giacomo Leopardi : Infinito ; Sabato del vil-

 Il mattino. Carlo Goldoni : Là Locandièra. Vittorio Alfieri : i : Orlando Furioso. Giovanni Boccaccio : Il

 Il Canzoniere. Dante; Alighieri : La Divina Com-

 rogatiy, adjectiv interogativ, pronume nehotărît, adjectiv nehotărît, pronume relativ, Verbele: avere și essere, :cele 3 grupe de verbe, cele mai frecvente verbe neregulate ; modurile verbale.; timpurile. Cele mai frecvențe adverbe de timp, de loc, de. mod. Formarea adverbelor de mod cu sufixul mente, (locuțiuni adverbiale). Pre-poziția^ conjuncția, cele mai folosite conjuncții coordonatoare și subordohatoare. Sintaxa. Concordanța timpurilor la indicativ, folosirea conjunctivului ; concordanța timpurilor la conjunctiv, periodul ipotetic (se condițional).Propoziția și felurile ei, părțile, principale și secundare ale propoziției. Periodul : proposizioni implicite* proposizioni esplìcite (Cunoștințe practice).

 LECTURA LITERARA — Prima specializare

 Din manualul pentru anul III de liceu, ed. 1973

 Antonio Gramsci : Lettere dal carcere,. Giovanni Verga : Rosso Malpelo. G. T. Lampedusa : Il Gattopardo. Alberto Moravia : La Ciociara. La letteratura della Resistenza. Giorgio Bassani : Una notte del ’43. Elio Vittorini vatore Quasimodo : Alle fronde dei salici. Giuseppe Ungaretti : I Fiumi. Non gri ' date più.	к

 Din manualul pentru anul IV de liceu, ed. 1974

 Giovanni Pascoli : L’Aquilone. Giacomo Leopardi :

 laggio. Alessandro Manzoni : I Promessi sposi. Ugo Foscolp : Alla sșra ; I Sepo Ieri. Giuseppe Parini: Vita scritta da esso. Ludovico Ariosto Decamerone. Francesco Petrarca media (L’Inferno: Canto. X, Canto XXVI).	< л .

 (Pentru autorii ale căror opere sînt indicate în întregime se vor consulta textele din manualele pentru anii III și IV — liceu cu predare intensivă a limbii italiene).

 LECTURA LITERARA — A doua specializare ★

 Din manualul pentru anul III de studiu, ed. 1969

 G. Leopardi : Activitatea literară. „ opera. E. Montale : Activitatea literară, modo : Activitatea literară

 Din manualul pentru anul IV de studiu, ed. 1970

 Dante Alighieri : „La Divina Commedia"

 „II Canzoniere". G. Boccaccio : Activitatea literară. „

 Activitatea literară „Dai? Orlando Furioso". U. Foscolo :.........

 pol eri". L. Pirandello: Activitatea literară. „Sei personaggi in cerca d’autore" ”(un

 ii sabato del villaggio·4. G. Galilei : Viața și

 L „Meriggiare pallido e assorto". S. Quasi-„Quasi un madrigale" (Fragmentele din manual).

 F. Petrarca ; Activitatea literară» „II Decamerone". L» Ariosto : Activitatea literară. „Serrano dalla commedia). C. Ungaretti : Activitatea TiterarăU„I. Fiumi". A. Moravia : ' Activitatea literară : „La Ciociara". G. Tomasi di Lampedusa : „П Gattopardo" (Fragmentele din manual).

 к

 a LIMBA LATINĂ

 Fonetică. Reguli de pronunțare. Cantitatea silabelor. Accentul. Morfologie. Substantivul. Genul substantivului. Declinarea regulată a substantivului, declinarea I, II (în -us, -er, -ir), III (imparisilabică și parisilabică), IV, V. Adjectivul. Declinarea I, II, III a adjectivelor. Comparația regulată a adjectivului. Cele cinci adjective neregulate. Complementul comparativului, complementul superlativului. PiOnumele : personal, posesiv, demonstrațiv, relativ și interogativ. Verbul sum si compușii lui. Verbul fio, fieri, factus sum. Verbul volo și compușii săi. Conjugarea verbului la . diateza activă «și pasivă. Verbele deponente. Verbele semideponente. Conjugarea perifrastică activă și pasivă. Gerunziul și gerundivul. Adverbul ; adverbul de mod și comparația lui. Numeralele cardinale de la 1 pînă la 100, miile (millia) și ordinale de la 1 pînă la 10. Sintaxă. Sintaxa propoziției. Atributul. Complementul indirect, direct : complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Funcțiunile substantivului în propoziție exprimate prin cele șase cazuri, Nominativul· si vocativul, Genitivul (atribut: posesiv și partitiv ; complement al adjectivului). Dativid

 * Candidații la limba Italiană a doua spoclaUzarc pot opta și pentrit ртоатаапа ventru prima specializare, îp de programa după care au învățat în ílceu,-	-н « *

 •	'	Î ♦ ··	·

 ’ “ ·	9 »	«

 .	‘	'■	./	< A. ·	4

 76



 (complement indirect, dativul interesului, final șî posesiv). Acuzativul (complément direct, ' acuzativul direcției și al duratei). Ablativul (locativ, instrumental și de mod). întrebuințarea modurilor în propozițiile principale. Sintaxa frazei. Propozițiile coordonate și subordonate. Propozițiile subordonate relative, determinative șz circumstanțiale. Propozițiile subordonate completive: infiniti vale (acuzativul cu infinitiv dupa verbele· declarandi, afectuum, sentiendi și voluntatis) ; completiva conjuctivală introdusă prin conjuncțiile ut și ne. Propozițiile subordonate circumstanțiale : temporale, cauzale, concesive, comparative, condiționale ; propozițn subordonate finale; propozițiile subordonate consecutive. Construcția participiala (alocută și relativă). Construcțiile gerunziale și gerundivale. Vorbirea directa și indirectă (Cunoștințe « practice).

 LECTURĂ LITERARA

 Din manualele pentru anul IIÎ de studiu (Secția umanista și clasică)

 C. 1. Caesar : De bello Gallico : (I, 1 ; VI, 13, 21, 22 ; VII, 1, 77, 89). M. T. · Pro Planeio : 26 J Γη.Catilinam : (I, 1, 11; IV, 8, 14—16). Pro Archia^: (2,^3, 6, 12). Pro Milone : (I, 1—3), T. Lucretius Carus 80—86 ; ’ 807—815).

 · · a ·	· f · · %

 Din manualele pentru anul IV de studiu

 P. Vergilius Maro : Bucolice : (I, 1—5, 20—25). Georgice : (II, 167 176, 458 485); Aeneis : (I, 1-11 ; II, 1-12, 40-49 ; IX, 420-430 ; XI, 108-118.) Titus Livius : Ab Urbe condita : (I, 26 ; II, 10, 13, 40 ; V, 41 ; XXII, 29). P. Ovidius Naso : Metamorpho-seon : (I, 1—25, 72—86) Tristia : (V, 10, 15—34) P. C. Tacitus : Annales : (I, 1, 5, 31 ;,II, 17 ; V, 4; VI, 51; XIV, 55 ; XV,

 (1—23; 38—41).

 _ DESEN*

 •	\	г ·

 a) Desen tehnic

 Prima si a-ăoua specializare

 De rerum natura : (I, 1—25 ; 29—34, 62—71, . ...... “	”	1446—1455 ; VI,

 Il’ 75—79 ; 652—660 ; V, 925—932 ; 953—957 ; 1390—1391

 118.) Titus Livius : Ab

 62)

 • 4*

 Q. Horatiuș Flaccus : Ars poetica :

 A

 ж

 * ч ') » V

 ѴУл

 V·’ ■ л

 ν' .'<■

 г







 к

 &

 Д

 Redarea la scara cerută a unor obiecte în reprezentări ortogonale (vederi șl secțiuni) pe baza următoarelor elemente : — prezentarea obiectului printr-o imagine axonometrică ; sau — reprezentarea octogonală a obiectului la altă scara; sau — descrierea minuțioasă cu indicarea dimensiunilor obiectului. Secțiuni plane prin corpuri geometrice, intersecții de corpuri geometrice. Lucrările vor fi executate, după cum se va preciza prin temă, cu mîna liberă, cu instrumentele uzuale în desenul tehnic (teu, echere, compas etc.), în creion sau în tuș. )

 ’	■	■·	r·.	’	.	,	■	1 ’ .	’ ·

 b) Desen liber

 Probele de desen liber vor urmări, în special, verificarea aptitudinilor în ceea ce privește : perceperea spațială, simțul proporțiilor, al dimensiunilor și al ordinii în spațiu, precum și rapiditatea- execuției. Lucrările vor fi executate sub forma unor zdesene, schițate cu mina liberă.

 	-г , »  ți	» ’ · · 1  :	i A*} ’  1.	•	·*' Од	. ·  • 4>f	.<	,;	-t ■ C	Ц ' < ’*··.» ■ ч ' Чѵ X ·;	к	S’ 4 . ■ * i * '	■ ; 1 ·. ч
 			: Г ·?./ У '■.· ‘у4	:	·.-г?	;	'4	л	4	» ·

 ■ PROGRAME PENTRU PROBELE DE CONCURS LA CONSERVATOARELE DE MUZICA

 PROGRAME DE MUZICA INSTRUMENTALA Vioară

 Luerări-obligatorii : a) Dont op'. 35 — Studiul nr. 14 șî Capriciul nr. 3 din Wieniawski op. 18 ; b) Bach : Preludiu și Loure din Partita a Ш-a în Mi major. Lucrări la alegerea candidatului : Partea l-a sau a Il-a și a III-a din unul dintre <oncertele de : Wieniawski çp minor nr. 2, Mendelssohn-Bnrtholdy mi minor, Saint Saëns si minor nr. 3. Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă în trei octave (inclusiv arpegii ,și duble coarde-terțe, sexte și octave) din gamele pînă la 4 alteaațîi inclusiv ; b) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din 15 studii pregătite de candidat, din caietele Dancla op. 73, Dont op. 35, Gayinié^; с) СіГще la prima vedere.	'	'	,

 ★ Pentru probele practice și de - aptitudini- de la specialUaiea· aifoțteetură.

 4

 Violă

 Lucrări obligatorii : a) Kreutzer nr. 35 (Marcia) și Rode — Studiul nr. 4 ; b) Bach : Sarabanda și Giga din Partita a П-a (transcripție după vioară). Lucrări la alegerea candidatului : a) Partea l-a și a 11-a dintr-o sonată preclasică (Haendel, Marcello, Eeclès, Vivaldi) ; b) Partea l-a sau a І1-а și a IÎI-a dintr-unul din concertele de : Haendel, Christian Bach, Stamitz, Hoífmeister. Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă în trei octave (inclusiv arpegii și duble coarde — terțe, sexte și octave) diri gamele pînă la 4 alterații inclusiv ; b) Ún studiu sondaj ales prih bilet de concurs dintre 10 studii de duble coarde din Kreutzer (32—42) și 5 studii (alese de candidat) din programa anului ÍV. c) Citire la prima vedere.

 Violoncel

 Lucrări obligatorii : Popper : Studiile nr. 7 și 9 din caietul I. Lucrări la alegerea candidatului : a) Bach — Sarabanda și Giga din una dintre Suitele I, П, Ш ; b) Partea l-a șau а П-а și а Ш-а diri unul dintçe concertele de Boccherini Si bemol major, Saint-Saeiis la minbr, Lalo re minor. Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă în trei octave (inclusiv arpegii Și duble coarde — terțe, sexte și octave) din gamelă pînă la 4 âlterății inclrisiv ; b) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din 10 studii pregătite de candidat din caietele I și II de Popper, c) Citire la prima vedere¿.................  -......v.............

 Contrabas ,

 Lucrări Obligatorii : a) Studiul nr. 1 în mi bemol major din metoda Simandl, caietul 6 ; b) Dragorietti partea l-a din Concertul în La major. Lucrări ia alegerea candidatului: a) Un studiu cu acompaniament de pian; b) Două părți dintr-o sonată . din programa anului ІѴ. Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă în două octave (inclusiv arpegii și duble coarde) din gamele pînă la 4 alterații inclusiv ; b) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din 10 studii pregătite de candidat din programa anului IV. ç) Citire la prima vedere.

 Harpă

 Lucrări obligatorii : a) Bochsa — Studiul nr. 39 ; b) Respighî-Pasquali — Siciliana. Lucrări la alegerea candidatului: a) O piesă de amploare ; b) O piesă românească de cca. 10 minute. Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă ; b) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din 15 studii pregătite de candidat din caietul Bochsa — 50 studii pentru harpă, c) Citire la prima vedere.

 i ’ ! · > ·	. л ·’	'

 V I k*f Ά’Λ7	) «	' *	·	· · »

 Flaut

 Lucrări obligatorii: a) Mozart — Concertul în Sol major; b) Furstenau-Moyse alegerea candidatului : Una dintre sonatele de

 Haendel sau	f> ............______________________ _________ _______

 flaut. Lucrări la indicația comisiei : a) Un stUdțu sondaj ales prin bilet de concurs tг-Яге®1 Á лш f · i	.n iMMiâ йг. <	L* « Зьидп? K.iìtHAivK	‘	*ι· VЛ ц	țf	X

 pegii (detaché, staccato, legato), c) Citire la prima vedere.

 Oboi

 Lucrări obligatorii : a) Fr. Ferling

 oboi; b) J, Haydn —

 O sonată de G. Fr. Haendel, V. Sț Jianu — Madrigal, Carmen Petra — м pentru oboi și pian. Lucrări là indicația comisiei : a) Un studiu sondaj ales prin

 candidatului : a) Bach

 .4

 a) O gamă în două

 — Studiul nr. 5 — Preludiu și Allegro — din caietul 26 Studii op. 107. Lucrări la alegerea candidatului: Una dintre sonatele de: J. S. Bach, G. Ph. Teleman, G. Fr. Haendel sau G. Epescu : Cantabile și Presto, Stan Golestan : Sonatina pentru i	*' - <-	-Λ*	« -w *·	·■ ■	ІІЭДж Ί ·	: ІЛ. Μ	.	.	■ ж »	*	. .· _	1 ѵ	¿	,	. _·

 din paietul 15 studii de Garibaldi (studiile 1—10) ; b) Game majore și1 minore, аг-

 Studiul nr. 8 din caietul 48 studii pentru

 • Concertul în Do tnajor. Lucrări la alegerea candidatului :

 — 3 schițe

 bilet de concurs din caietul 48 studii de Ferling (studiile de la 1—10) ; b) Game majore și. minore, arpegii (détaché, staçcato, legato)..c) Citire la\prima vedere. v

 Clarinet

 Lucrări obligatorii: а) К

 caietul nr. 4; b) Mozart —	vaumuum-

 lui ; O sonată de J. S. Bach (transcrieri), J. Vanhal, G. Haendel (sonatele 1 și 2) sau Stan Golestan — „Eglogue‘7 Marțian Negrea — Suita (Martie), V. S. Jianu — Preludiu șl Rigaudon, Lucrări la indicația comisiei:ta) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din caietul.nr. 4 de Bayermann (studiile de la nr. 1—10);

 prima

 i · · 1 · - · i l 1 \ » · \ 1	4 ’?	. \ ’ \ ..·	< ' ■	s * У .

 ■‘· Λ \	Г к Μ , *	’· Ч ·,'	%	»

 к - , к	— * у

 ________________	_	Bayermann-Studiul, hv.do·-minor Tarantela, din caietul nr. 4 ; b) Mozart — Concertul în La major. Lucrări la alegerea candidatu-

 b) Game majore și minore, arpegii (detaché,. staccata,

 legato), c) Citire la

 vedere.

 78

 Fagot

 Lucrărbobligatorii ; a) J. Milde — Studiul nr. 7“din caietul-nr. 1 op/26-b) Mo- < zart — Concertul nr. 1. Lucrări la alegerea candidatului ; Una dintre sonatele de Kàporalle, P. Hindemith, V. S. Jianu (Sonata II-aX B. Marcello (transcrieri) sau Paul Jelescu — Rapsodia dobrogeană. Lucrări la indicația comisiei: a) Un studiu sondaj ales prin bilet de copcurș din caietul nr. 1, op. 26 de J. Milde (studiile de là 1—10 ; b) Game majore și minoré, arpegii (detàché, staccato, legato), c) Citire la prima vedere.	'

 Corn

 Livrări obligatorii : aj M> Alphonse — Studiul nr. 14 din caietul 4; b) Mozart

 —	Concertul nr. 2. Lucrări là aìtegeréa candidatului : Uña dintre sonatele de L. v. Beethoven, Paul Hìndèmitìì saü R. tìlièr — Nocturnă și intermezzo, Gh. Păunescu

 —	Intermezzo. Lucrări la indicația comisiei : a) Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din caietul nr. IV de M. Alphonse (studiile de la nr. 1—10) ; b) Game

 e ; л ?	........ · T

 C/fi Г J <’ Ц J,í.	' ó -/;J

 ^Studiul пгй 1\ din; caietul „Studii caracteris-

 b) J. Haydn — CÓncertui in Mi bémol, major. Lucrări la alegerea candida-Una dintre sonatele de G. Fr. Haendel — (Sonata a IH-a — transcriere), t '	·— Legenda, Paul Bonneau părțile I, II, III din Suită

 (Ediția franceză). Lucrări la iiidicația comisiei: à) Uh studiu sohdaj ales prin bilet de concurs din caietul „Studii caracteristice" de J. Arban (studiile de la nr. 1—10) ; b) Game majore și minore, arpegii (détaché; staccato, legato), c) Citire la prima

 Studiul nr. 39 din caietul 78 studii ;

 • transcriere),

 __________________________________________■ — ÍJpbwbnã Й intermezzo, Gh. Păunescu — Intermezzo. Lucrări îa ixidkaț’ia conïisiei : a) Un studiu sondaj ales prin bilet ___________________________________________ IV de’M. Alphonse (studiile de la nr. 1—10) ; b) Game majore și minore, arpegii (détaché, staccato, legáto). c) Citire la prima vedere.

 Trompetă	;

 Lucrări obligatorii : a) J. Arban

 ЙЙ“ к' ìùluì :

 P. Hindemith sau G. Enescu

 de concurs din caietul „Studii caracteristice" de J. Arban (studiile dé la nr. 1—10) ;

 Kmw__^3	■ _	/	> .	_ 1	« t ·.	.·«. _	·

 vedere.

 Trombon

 Lucrări obligatorii : a) V. Blajevici — Studiul nr. 39 din caietul 78 studii ; b) F. David — Concertino în Mi bemol major. Lucrări lă alegerea candidatului : Ună dintre sonatele de F. Galliard, P. Hindemith sau K. Serocky — Sonatina, Saint Saeñs — Cavatina. Lucrări la indicația comisiei : a) Un studiu sohdaj ales prin bilet de concurs din caietul nr. 2 de K. Kopras (studiile de la nr. 1—10) ; b) Game majore și minore, arpegii (détaché^ staccato, legato), e) Citire là prima vedere.

 Tubă

 \ Lucrări obligatorii'^a'j"^Blaj.e^ci bedeév — Allegro de concert. Lucrări la alegerea candidatului : _______...____ ____

 *e^.de G. Fr. Hăndel, Vivaldi sau B. Marcello (transcriere). Lucrări la indicația comisiei : Un studiu sondaj, ales prin bilet de concurs .din caietul 70 studii de V. Blajevici (studiile de la nr. 1—10) ; Game majore si minore (detaché, staccato,



 Saëhs -

 ι





 * :¿ ·* ·* V i г 4 v’г» ч * · · Y	· · i л ¿л 4 ·μ Ч	··<·/»* ^

 Studiul nr. 50 caietul 70 studii ; b) A. Le-

 Unà dintre sona-

 legato), c) Citire Ia prima vedere. t ' 1-·	/‘г	·'· ■

 i ’ jbj



 Instrumenté de percutié^ ÿ S

 Lucrări obligatorii : 1. Xilofon, o piesă de virtuozitate, éü acompaniament de PÎȘn. 2. Timpane, Studiul nr. 27 din Metoda pentru timpane de Kupinski. 3. Toba mică, Studiul nr. 86 din Metoda pentru tobă mica de kupinski. Lucrări la alegerea candidatului : 1. Xilofon, Ό piesă caracteristică cu acompaniament de pian.

 2.	Timpane, Studiile nr. 36, 37, 38, Д 40 dé knauer, Studiile nr, 33, 34, 35, 36 de Kupinski, Studiile nr. 73, 74, 75 de Wagner. Lucrări la indicația comisiei г 1 Timpane, Uii studiu sondaj ales prin bilet de concurs din Metoda de Kupinski (studiile de la nr, 30—40). 2. Toba mică, Un studiu sondaj ales prin bilet de concurs din Metoda de Kupinski, (stuellile de la nr. 75—85), 3. Xilofon, Game majore și minore, arpegii simple și dezvoltate, c) Citire la prima vedere.

 Pian

 Lucrări obligatorii : a) Czerny, Studiul nr. 21, în re minor, din op. 365 (Editura Uniunii Compozitorilor din R.S.R.) ; b) Studiul nr. 4, op. 10. în do diez minor de Chopin ; c) Un preludiu și i'ugă de Bach. Lucrări la alegerea candidatului : a) Una dintre sonatele de Haydn, Mozart sau Beethoven ; b) O piesă romantică cu durata de 10—15 minute ; c) O lucrar© romanească,, Lucrări la indicația comisiei : a) O gamă majoră sau minbră arinonică (prezèhtatÀ la octavă, terță, sextă,



 I

 79

 decimă, arpegii mari și plici, acorduri, octave, toate în mișcare paralelă și contrarie)·; b) Un studiu sondaj, ales prin bilet de concUrs dintre cinci'studii de Czerny op, 740, caietele 6 și 6> c) Citire la prima vedere,

 Orgă

 Lucrări obligatorii ; a) Bach, studiu pentru pedal (vol, IX) ; b) Bach, Canzona în re minor (vol. IV) ; c) Ciortea, Cîntec de seară. Lucrări la alegerea candidatului : O piesa romantica din următoarele : Mendelsohn Bartholdy, Preludiu și Fugă în Sol major op. 37, nr. 2 ; Bossi, Idyle, Chant de soir ; Franck, Cantabile, Preludiu, Fugă și. Variații ; b) O piesă contemporană din următoarele: Messiaen, Apparition de réglise eternelle, Le Banquet céìèste ; Dupré, Annoncíacion (2 Méditations) ; Alain, Le jardin suspendu. Lucrări la indicația comisiei: a) O gamă majora sau minora armonică (prezentată la pian la octavă, terță, sextă, decimă, arpegii mari și mici, acorduri, octave, toate în mișcare paralelă șî contrarie) ; b) Un coral, ales prin bilet de concurs din 10 corale prezentate de candidat din „Orgelbüchlein* (vol. V). c) Citire la prima vedere.,

 Canto

 a. Execuția arpegiului Rossini sau a gamei cu nonă?> în suire și coborîre. b) Un repertoriu de 8 (opt) piese prezentate de candidat, alcătuit din arii de operă (din care obligatoriu una cu recitativ) și lieduri (din care, două românești).

 Notă, La toate secțiile programul se execută din memorie, cu excepția studiului' sondaj care se execută pe note.	'	'

 4	·	\ \	Λ < Л %	·*.	' ,	1	V

 PROGRAMA DE TEORIA MUZICII —SOLFEGIU' — DICTAT MUZICAL

 1.	Teoria muzicii *

 a) Pentru canto. Valorile de note și pauzele corespunzătoare acestora. Semnele prin care se indică lungirea sau scurtarea valorilor de note șî a pauzelor. Trioletul. Semnale de alterație (simple și duble). Termenii de mișcare, de expresie și de nuanțare. Măsurile de 2, 3 și 4 timpi. Sincopa, contratimpul și anacruza. Intervalele simple și răsturnarea lor. Tonalitățile majore și minore pînă la 4 alterații constitutive (inclusiv). Variantele naturale, armonice și melodice ale gamelor majore și minore^ Tonalitățile relative și omonime, b) Pentru muzică instrumentală și pedagogie muzicală. Sunetul muzical și proprietățile lui. Notația muzicală (semnele și termenii prin care se notează durata, înălțimea, intensitatea și timbrul sunetelor ; divizarea normală și cea excepțională a valorilor de note binare și ternare). Ritmul muzical și cele două componente ale sale : ritmul propriu-zis și metrul. Clasificarea măsurilor după numărul accentelor metrice : măsuri simple (cu un accent metric) și compuse (cu două sau mai multe accente metrice). Sincopa, contratimpul și anacruza. Intervalele simple și -compuse ; răsturnarea intervalelor. Acordurile de 3 sunete și răsturnările lor. Tonalitățile majore și minore pînă la 7 alterații constitutive (inclusiv). Variantele naturale, armonice și melodice ale gamelor majore și minore. Intervalele mărite și micșorate din gamele majore și minore (în toate cele 3 variante). Funcțiile treptelor în tonalitate. înrudirea tonalităților (tonalități relative, omonime și enarmonice ; tonalități apropiate și depărtate). Cromatizarea gamelor majore și minore pînă la 4 alterații constitutive (inclusiv). Modulația la tonalitățile apropiate, c) Pentru compoziție muzicală, muzicologie. Toate problemele teoretice prevăzute pentru muzică instrumentală și pedagogie muzicală, la care se adaugă următoarele ; Rezonanța naturală a sunetului muzical (armonicele ^superioare), Divizarea octavei perfecte după diferite sisteme (netemperate și temperate). Registrele scării muzicale generale. Transpoziția scrisă și cea orală. Polimetria : alternarea și suprapunerea măsurilor. Clasificarea intervalelor după diferite criterii. Acordurile de 4 sunete și răsturnările lor. Sistemul tonal șl importanța sa în creația muzicală. Rezolvarea intervalelor mărite și micșorate în conceptul armoniei clasice. Cromatismi în sistemul tonal. Modulația la tonalitățile depărtate. Sistemul modal și clasificarea scărilor ce alcătuiesc acest sistem ; scări prepentatonice, penta-

 # In cadrul probei -de exemplificări practice.

 de teoria тцгісіі expunerea problemelor teoretice va fi însoțită

 во



 'ionice, pentacordice, hexacordice și heptatonice. Modurile antice-eline și cele medievale; grog or i ene. Modurile heptatonice (diatonice și cromatice) utilizate în muzica populară românească ; construirea lor pe orice sunet. Armura modală. Ornamentele și rolul !Or în creația și interpretarea muzicală.

 2.	Solfegiu*

 a) Pentru canto. Intonarea la prima vedere a unui solfegiu în cheia sol și fa, în tonalități cu una sau două alterații constitutive, fără modulații, în măsurile de

 2,	3 și 4 timpi, cu tactarea corespunzătoare, avînd formule ritmice accesibile (sincope și contratimpi, triolete), b) Pentru muzică instrumentală și pedagogie muzicală.· Intonarea la prima vedere a unui solfegiu în cheile, sol și fa, în orice tonalitate, cu elemente cromatice, cu modulații la tonalitățile apropiate, cu intervale vpînă là decimă (inclusiv), în măsurile de 2, 3, 4, 6, 9 și 12 timpi, cu tactarea corespunzătoare, avînd, formule ritmice de grad superior, c) Pentru compoziție muzicală, muzicologie. Intonarea la prima vedere a unui solfegiu în care să apară toate cèle 7 chei, în orice tonalitate și în orice măsură, cu modulații la tonalități depărtate, .avînd formule ritmice de grad superior.

 3.	Dictat muzical

 a) Pentru muzică instrumentală și pedagogie muzicală. Scrierea unei melodii, executată la pian, cuprinzînd 4—8 măsuri pentru muzică instrumentală, respectiv cca 16, măsuri pentru pedagogie muzicală, într-o tonalitate pînă la 4 alterații constitutive.; (inclusiv), cu elemente cromatice, cu inflexiuni modulatorii la tonalitățile înrùfete^ în măsura de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu diviziuni de 2, 3 și 4 note pe un timp, cu sincope, pe timpi, pe jumătăți, treimi și sferturi de timp, b) Pentru compoziție muzicală, muzicologie. Scrierea următoarelor piese executate la pian : o melodie cuprinzînd cca 16 măsuri, în orice tonalitate, cu modulații la tonalități depărtate, într-o măsură simplă sau compusă omogen, cu formule ritmice de grad superior ; o piesă polifonică la 3 voci și una armonică la 4 voci, cuprinzînd cîte 8—12 măsuri, în tonalități pînă la 4 alterații constitutive (inclusiv), cu modulații la tonalități apropiate sau depărtate, în măsuri simple sau compuse omogen, cu formule ritmice de grad mediu.

 *■ ■	■ '	*■ У:·	·	.·■.··';■	' · ·

 PROGRAMA DE ARMONIE

 ■	■-	· л ■ ■

 4 — ■ ч ' ■ *4 « *	* s · ■ * f · * . “ », · · , · ·	. w	z

 Realizarea unei teme de cca 16 măsuri constînd în armonizarea (la 4 voci) a unui bas dat (cca 8 măsuri) și a unui sopran dat (cca 8 măsuri), continînd problematica armoniei în sistemul diatonic : înlănțuirea acordurilor principale în stare directă în modul major și în modul minor. Realizări. Cifraj. Bas dat în major și minor. Cînt dat în major și minor. Răsturnarea l-a a acordurilor principale (cifraj, înlănțuiri) în major și minor. Acorduri principale în răsturnarea a Π-a (pe armonie ținută) în major și minor. Acorduri în răsturnarea a Il-a aparent disonante, (de întîrziere, de apogiatură, de broderie, de pasaj, de échappée, de anticipație) în major și minor. Cadențe cu acorduri principale. Acordul de septimă de dominantă. Acordul de nonă de dominantă. Acordurile secundare de 3 și 4 sunete in major și minor. Septimele pe treptele I și IV. Minorul natural, melodic și majorul armonic. Marșuri armonice (progresii). Notele melodice efectiv disonante (străine de acord).

 PROGRAMA DE INSTRUMENT PENTRU PEDAGOGIE MUZICALA

 L Gamele majore și minore pînă la 4 alterații inclusiv. 2. Un studiu din programa anului IV a liceelor de muzică. 3. O lucrare din repertoriul preclasic sau clasic din programa anului IV a liceeloi' de muzică.

 PROGRAMA DE PIAN PENTRU COMPOZIȚIE MUZICALA, MUZICOLOGIE

 1. Toate gamele majore și minore, arpegii și acorduri, cadențe. 2. Czerny — un studiu din op, 740. 3. J. S, Bach — o invențiune la 3 voci. 4. O sonată clasică (Haydn, Mozart, Beethoven) partea I (formă de sonată). 5. O piesă de un compozitor român din sec. XX (din programa liceului de muzică).

 Notă : ba compoziție muzicală, muzicologie întreg programul va fi executat din memorie.

 ♦ In cadrul probei de solfegiu se va face și verificarea deprinderilor de intonare și recunoaștere a intervalelor și a acordurilor (la canto numai a intervalelor).

 *

 *

 fii

 f

 PROGRAMA DE TEORIA MUZICII — SOLFEGIU — DICTAT

 MUZICAL

 PENTRU specializarea muzica, cu durata de școlarizare DE 3 ANI

 1.	Teoria muzicii*

 Sunetul muzical și proprietățile lüil Reprezentarea grafică a înălțimii, duratei, intensității șl timbrului. Divizarea normală și cea excepțională a valorilor de note binare și ternare. Măsurile simple (de 2 și 3 timpi) și cele compuse omogen (de 4, 6» 9 și 12 timpi). Sincopa, contratimpul și ahacruza. Intervalele simple și compuse; răsturnarea intervalelor. Acordurile de 3 sunete și răsturnările lor. Tonalitățile majore și minore pînă la 7 alterații constitutive (inclusiv). Variantele naturale, armonice și melodice ale gamelor majore și minore. Intervalele mărite și micșorate din gamele majore și minore (în toate cele 3 variante). Funcțiile treptelor în tonalitate. înrudirea tonalităților (tonalități relative, omonime și enarmonico ; tonalități apropiate și depărtate). Cromatizarea gamelor majore și minore pînă la 3 alterații constitutive (inclusiv). Modulația la tonalitățile apropiate.

 2.	Solfegiu **

 Intonarea la prima vedere a unui solfegiu în cheile sol și fa, în tonalități pînă la 4 alterații constitutive (inclusiv), cu elemente cromatice, cu modulații la tonalitățile apropiate, cu intervale pînă la decimă (inclusiv), în măsurile de 2, 3, 4, 6, 9 șî 12 timpi, cu tactarea corespunzătoare, avînd formule ritmice de grad mediu (sincope și contratimpi, triolete, duolete și cvartolete).

 3.	Dictat ]

 Scrierea unei melodii, executată la pian, cuprinzînd cca 16 măsuri, într-o tonalitate cu una sau două alterații constitutive, cu elemente cromatice, cu inflexiuni modulatorii la tonalitățile înrudite, în măsura de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu diviziuni de 2, 3 și 4 note pe un timp, cu sincope pe timpi și pe jiimătăți de timp.

 PROGRAMA DE INSTRUMENT PENTRU SPECIALIZAREA MUZICĂ CU DURATA DE ȘCOLARIZARE DE 3 ANI

 1. Gamele majore și minore pînă la 4 alterații inclusiv. 2. Un studiu din programa anului IV a liceelor de müàiçã. á. O lucrare din repertoriul preclasic său clasic din programa anului IV a liceelor dé muzică.

 T t	·	· _ O	‘	·	í V ’ ' j	x ·.	· ч .V ·	v'w (	IV. ·	· · '	?	· с . ч ♦ a . ч	» ’.лЬ V · '	*	i» < . ·1 í.x”? · к i Al ·	. *	ч

 uzical

 ■ CENTRALE, STAȚII ȘI REȚELE ELECTRICE

 Sisteme electroenergetice. Caracteristici și elemente de structură. Centrale hidroelectrice. Rolul acestora în cadrul sistemului. Instalații și amenajări hidroelectrice cu baraj, pe firul apei, de derivație și mixte, și modul de utilizare a acestora la acoperirea sarcinii. Centrale termoelectrice. Rolul acestora în cadrul sistemului. Caracteristici și principii de funcționare. Centrale atomoelectrice. Principii de funcționare, scheme termice și cerințe legate de încadrarea lor în sistemili elec-troenergetic. Scheme electrice de centrale și stații electrice. Criterii și principii în elaborarea schemelor, alegerea soluțiilor și a amplasamentelor. Analiza comparativă a schemelor electrice șub aspectul siguranței în exploatare și din punct de vedere economic. Serviciile interne la centrale și stații electrice. Alegerea soluțiilor și a schemelor electrice pentru a se satisface cerințele de siguranță și de economie. Stații de transformare. Funcționarea și exploatarea stațiilor. Importanța schemei electrice a stației asupra siguranței în funcționare. Calculul curenților de scurtcircuit. Criterii care stau la baza çaîculului curenților de scurtcircuit Aplicațiile calculului curentului de scurtcircuit în energetică. Alegerea aparatajului îh stațiile și centralele electrice. Alegerea după natura izolației Verificarea aparatelor electrice la acțiunea curentului de scurtcircuit. Calculul secțiunii în rețelele de curent continuu. Calculul căderilor de tensiune. Calculul secțiunii în rețelele de curent alternativ. Determinarea pierderilor de tensiune și energie Instalații de protecție împotriva supratensiunii. Criterii în alegerea soluțiilor de protecție a

 r

 * In cadrul probel de teoria muzicii expunerea problemelor va fi însoțită de exemplificări practice.

 ; În .cadrul probei de solfegiu se va face și verificarea deprinderilor de intonare si recunoaștere a intervalelor șl g acordurilor de 3 sunete (în stare direotă și în răsturnări).

 or de 3 sunete (în stare direct^ și în răsturnări).

 instalațiilor energetice. Funcționarea și exploatarea instalațiilor de protecție. Funcționarea în paralel a centralelor electrice. Condiții de funcționare în paralel a generatoarelor electrice. Punerea în paralel à generatoarelor și a centralelor electrice. Suprasarcini admisibile pe generatoare și transformatoare. Reglarea tensiunii în rețelele electrice. Metode de reglare a tensiunii. Reglarea tensiunii generatoarelor din centralele electrice. Reglarea tensiunii prin transformatoare cu prize de reglare Reglarea sub sarcină si prin regulatoare de inducție. Reglarea tensiunii prin modificarea parametrilor rețelei. Funcționarea centralelor și instalațiilor în regim normal și în regim de avarii» Reglarea frecvenței și puterii active. Pornirea grupurilor electrogene din centralele electrice în funcție de graficul de sarcină. Avarii în centralele electrice. Manevrele ce se execută în centralele electrice în cazul separării centralei de sistemul electric. Avarii în. rețelele electrice. Executarea manevrelor pentru refacerea sistemului energetic. Posturi de transformare și puncte de alimentate. Rolul posturilor de transformări Scheme electrice a unui post de transformare Rolul punctelor dé alimehtare. Măsurarea mărimilor electrice. Măsurarea intensității, tensiunii și rezistențelor (în c.c. $i c.a.) prin metoda amper-metrului si voltmetrului, metoda de punte. Măsurarea puterilor și energiilor (în c.c. șl ca.) Măsurarea factorului dé putere și a frecvenței. Măsurarea inductan-țelor și capacităților.



 a CAZANE ȘI TURBINE

 Combustibilii și arderea. Procésul arderii, ecuațiile ardénï' Diagrama I — ta arderii. Scheme principale și cazane. Caracteristici și principii de funcționare. Tipuri de cazane fabricate în R.S. România. Elementele instalației de cazane cu abur, importanța acestora și cerințele impuse de o funcționare sigură și economică. Apa de alimentare a cazanelor. Parametrii principali ai apei de ¡alimentare și tehnologia tratării apei. Exploatarea cazanelor de abur. Regimuri de funcționare, principii de conducere și supraveghere, calculul randamentului și factorii’ de influență în ^siguranța funcționării și asupra indicatorilor tehnico-economiei. Avariile insta-ι Avarii caracteristice și principii de analizare a acestora. Caracterul, principiile și imporiăhța activității de prevenire a avariilor. Turbine cu abur. Prin-ipii de funcționare. Tipuri de turbine cu abur. Caracteristici, principii de funcționare și criterii în alegerea lor. Circuitul hidraulic al centralei. Rolul funcțional și influența acestuia asupra siguranței în funcționare a agregatelor centralei. Instalația de coîidensare. Importanța acesteia în funcționarea sigură și economică a turbinei. Protecția turbinelor cu abur. Instalațiile anexe ale turbinelor cu abur. Necesitatea acestora Caracteristici și modul de realizare. Exploatarea instalației de turbine cu abur. Regimuri de funcționare și factori de influenta. Conducerea, supravegherea și cerințele unei exploatări sigure și economice. Avariile turbinelor cu. Avarii caracteristice și modul de analiză a acestora. Caracteristicile și pimcipiiiè activității^ de prevenire a avariilor. Măsurarea temperaturii· Metode i	“

 lațiile termică. Măsurarea presiunii și depresiunii. Metode de măsurare

 Măsurarea debitelor la lichide și gaze. Metode de măsurare, aparatele

 cipii de conducere și supraveghere, calculul randamentului și factorii’ de influentă 2 *. «a ‘ L. W ι	· ·. к. . . *іЛ к — - 'Á л.	i.< z · - A . . . 1 · ■

 »

 Avarii caracteristice și principii de analizare a acestora. Caracterul, principiile și imporlâhța activității de prevenire a avariilor. Turbine сц abur. Principii de funcționare. Tipuri de turbine cu abțir. Caracteristici, principii de funcționare și criterii în alegerea lor. Circuitul hidraulic al centralei. Rolul funcțional și influența acestuia asupra siguranței în funcționare a agregatelor centralei, insta-_	< - - Л	-w	.	.	. ·	-	. .	.	i

 turbinei.

 de turbine cu abur. Regimuri de funcționare și factori de influentă. Conducerea, cu abur. Avarii caracteristice și modul de “analiză a acestora. Caracteristicile principiile activității dé prevenire^_______________________________________

 ^Paratele necesare și importanța urmăririi acestui parametru în insta-

 te]^ necesare și importanța urmăririi acestui parametru în instalațiile asurarea debitelor la lichide și gaze. Metode de măsurare, aparatele și importanța urmăririi acestui parametru în instalațiile termice

 0

 apara-termice. necesare



 MIȘINI ȘI INSTALAȚII HIDROPN EL MATICE

 Categoriile și domeniile de utilizare a mașinilor hidraulice. Categorii de mocare generatoare și transformatoare hidraulice. Analogia cu mașinile electrice, bcneme de hidrocentrale și instalații de pompare Motoare hidraulice. Parametri 4 cara< terístici pe tipuri de motoare hidraulice Analiza compm4itivă a schemelor. Jompe centrifuge. Caracteristici și regimuri de funcționare. Pompe elicoidale. Caracteristici și regimuri de funcționare. Готре volumice. Caracteristici >i regi-ϊ^κίΐ a funcționare pe tipuri de bompe. Aspecte economice comparative. Instalațiile de pompare. Abaliza comparativă a stațiilox' de pompare și a instalațiilor de alimentare cu apă Transformatoare hidraulice. Regimuri de funcționai^. Comparație între transformatoarele hidraulice și eleptropompe. Transformatoare hidro-energetice. Analiza comparativă a transformatoax’elor hidroenergetice cu circuit inchi», deschis, pur sau mixt, șl a acestora cu centrale termoelectrice și hidroelec-trice gravitaționale de vîrf. Transmisii hidraulice. Tipuri, caracteristici și gradul de utilizare a aipsiora, Regulatoare de presiune, regulatoare automate, de turație,

 6R

 83

 *

 putere și debit. Instalații de reglaj, caracteristici și regimuri funcționale. Vane, ventile, supape, ventuze, 'Tipuri 'constructive și elèmOnte caracteristice în utilizarea lor, încétcarea mâșihil0r hidraulice, Metode și mijloaqe de încercare, ridicarea caracteristicilor și măsurarea parametrilor. Orgánizaréa exploatării. Cerințele principale în exploatarea centralelor hidroelectrice legate de siguranța în exploatare, Compresoare volumice. Caracteristici, regimuri de funcționare și gradul de folosire în instalații. Ventilatoare și turbocornpresoare. Analiza regimurilor de funcționare și caracteristici. Conducte și rețele pneumatice. Elemente de calcul, regimuri de funcționare și probleme tehniconeconomice.

 miere înclinate. Săparea planurilor înclinate și a rostogolurilor. Săparea

 К EXPLOATĂRI MINIERE

 / v Λ . t K *	* ' ·	· . j .	·	·	i

 * Noțiuni generale tehnico-geologice. Formele de prezentare a zăcămintelor, Cîmpul minier. împărțirea cîmpului minier în etaje, orizonturi și panouri Lucrări miniere. Lucrări miniere principale. Metode de deschidere și de pregătire. Procedee de abatere manuală și mecanică. Procedee de abatere cu explozii (găuri de mînă — amplasarea și executarea lor, modul de lucru cu explozivi, normé de tehnica securității muncii la procedeul de abatere cu explozivi), Săparea, susținerea și amenajarea lucrărilor miniere orizontale. Alegerea metodelor și profilului de săpare.; Amplasarea, determinarea numărului, lungimii și diametrului găurilor de mină, încărcarea și evacuarea materialului excavat. Săparea mecanizată a galeriilor, săparea galeriilor în curbă; Norme de tehnica securității muncii la executarea lucrărilor orizontale. Susținerea lucrărilor rpiniere orizontale (moduri de susținere, metode de lucru, norme de tehnica securității muncii). Amenajarea lucrărilor miniere orizontale (montarea liniei feratei cploanéi de aeraj, săparea și amenajarea canalului de evacuare a apelor și bazinelór de colectare). Săparea lucrărilor miniere înclinate. Săparea planurilor înclinate și a rostogolurilor. Săparea mecanizată a suitorilor. Susținerea lucrărilor miniere înclinate. Metode de organizare a muncii. Norme de tehnica securității muncii la săparea lucrărilor miniere înclinate. Săparea, susținerea și amenajarea lucrărilor miniere verticale. Lucrări miniere verticale. Amplasarea puțurilor. Alegerea formei puțului. Amplasarea găurilor de mină, încărcarea și evacuarea materialului excavat, moduri de susținere. Săparea mecanizată. Aerajùl, iluminatul și evacuarea apelor la săparea puțurilor. Norme de tehnica securității muncii la executarea lucrărilor miniere verticale. Metode de exploatare. Alegerea metodei, principalele lucrări executate în abataj, norme de tehnica securității muncii. Metode de exploatare a straturilor de cărbuni subțiri șî medii. Metode de exploatare a straturilor de cărbuni cu grosime mare. Metode de exploatare a zăcămintelor de minereu. Exploatarea sării geme prin camere șî prin sonde. Exploatarea la suprafață a cărbunilor și a minereurilor. Metode de deschidere și exploatare, mecanizarea lucrărilor. Norme de tehnica securității muncii. Aerajul minelor. Compoziția aerului de mina. Aerajul natural și aerajul artificial, aerajul general și cel parțial. Construcții de aeraj. Incendii și focuri subterane. Cauze, metode de prevenire, combatere și lichidare. Evacuarea apelor. Măsuri de colectare și evacuare a apelor. Iluminatul în mină. Iluminatul fix. și portativ. Lămpi cu flacără și lămpi cu acumulatori. Norme de tehnica securității muncii.	r	'	'

 ■ TOPOGRAFIE GENERALĂ ȘI MINIERĂ

 • X f	j ! / t	.	Br*	». i '1 \ · Λ V*

 Noțiuni introductive. Ramurile măsurătorilor terestre. Punctul și suprafața topografică. Marcarea și semnalizarea punctelor. Cadrane trigonometrice, topografice. Sisteme de coordonate. Legătura între sisteme. Erorile în topografie. Clasificarea erorilor. Eroarea medie pătrată a mediei aritmetice. Precizia măsurătorilor. Instrumente topografice și accesorii. Instrumente pentru măsurarea distanțelor (direct și indirect). Metode de măsurare a distanțelor indirect. Instrumentele de măsurarea unghiurilor orizontale și verticale. Aparate, părțile componente, accesorii. Verificarea și rectificarea aparatelor. Punerea în stație. Erori de centrare, vizare. Precizări de măsurare a unghiurilor. Măsurarea orientărilor cu busola. Rețele de sprijin pentru ridicări la zi. Caracteristicile ridicărilor. Necesitatea osaturilor. Planimetrie. Drumuri, tipuri, calculul, precizii, toleranțe. Ridicarea detaliilor ; metoda radierii, metoda absciselor și ordonatelor. NlvelmentuL Metodele de nivelment ; nivelment geometric, trigonometric, barometric. Tahimetria. Metoda ridicării prin tahimetrie. Ridicări fotogrammetrie©. Metode de lucru. Ridicări grafice. Metode de ridicări. Elemente de topografie inginerească. Transmiterea cotelor. Măsurarea înălțimii construcțiilor. Trasarea unghiurilor pe teren. Trasarea perpendicularelor. Pre- '

 84

 I

 lungirea aliniamentelor. Trasarea și materializarea construcțiilor.'Trasarea căilor de comunicație. Topografie minieră. Domeniul de activitate. Caracteristicile ridicării. Transmiterea sistemelor de referință de la suprafață la subteran. Căile de transmitere ; puț, plan înclinat, galerie de coastă. Poligonali subterane. Tipuri de poligonali în subteran. Marcarea și semnalizarea punctelor. Drumuri flotahte, drumuri în circuit, drumuri cu punct nodal. Ridicarea abatajelor. Nivelment minier. Marcarea și semnalizarea punctelor. Instrumente și metode în general. Amplasarea și dirijarea lucrărilor miniere. Măsurători de control pentru rectificarea construcțiilor miniere și instalațiilor. Recepția lucrărilor miniere. Măsurători pentru proțecțîa suprafețelor și lucrărilor miniere față de influența exploatărilor. Deplasarea rocilor sub influența exploatării. Pilierii de siguranță. Planuri miniere. Perimetre miniere. Preliminar de producție. Calculul și mișcarea rezervelor.

 ■ MAȘINI MINIERE ȘI TRANSPORT MINIER

 Forme de energie folosite în minerit. Producerea și distribuirea energiei pneumatice (conducte pentru aer comprimat, compresoare, turbocompresoare). Ciocane de abataj (principii de funcționare). Exploatarea și întreținerea ciocanelor de abataj. Perforatoare de mină percutante și rotative. Șfredelul. Dispozitive de susținere și avans. Exploatarea și întreținerea perforatoarelor de mină, norme de tehnica securității muncii. Mașini de încărcat utilizate în minerit. Exploatarea și întreținerea mașinilor de încărcat, norme de tehnica securității muncii. Coihbine miniere (organele de lucru pentru tăiere, încărcare și deplasare). Utilaje de susținere. Stîlpi cu fricțiune și hidraulici, grinzi articulate, agregate de susținere. Pompe pentru evacuarea apelor. Pompe cu piston, pompe centrifuge (caracteristici principale, principiul de funcționare), instalații de pompare în subteran. Conducte, întreținerea pompelor, norme de tehnica securității muncii. Mașini de rambleat. Conducte pentru transportul rambleului. Instalații de aeraj. Ventilatoare centrifuge și axiale utilizate în minerit (caracteristici principale, mod de funcționare). Tuburi de aeraj. Stații de aeraj. Măsurarea debitului și presiunii^ Transportul minier. Transportul în subteran și la suprafață. Transportoare cu scocuri, cu radete, cu bandă. Transportul pe calea ferată (vagonete de mină, locomotive de mină). Transportul cu trolii. Instalații de extracție (mașina de extracție, vase de extracție, cabluri de extracție). Fuhi-culare. Excavatoare și mașini de haldat. Norme de tehnica securității muncii la transportul minier.

 , ’	' ' ·	‘	. i4·	’ » ; ■	" ' ‘	t

 . i*	·*·.·’■.···:	. .«αλυ* ■' / ' > ¿r ·. 'л ·' '’7‘ '\w	Ϊάυ ’ <



 lajul de prevenire a erupțiilor. Sape de foraj, carotiere, freze. Noțiuni privind procesul de dislocare a rocilor. Tipuri de sape de foraj — domenii de utilizare. Carotiere — construcție, utilizare. Freze. Fluide de foraj. Funcțiile fluidelor. Noroaie traversate. Fluide speciale de foraj. Regimul de foraj. Parametrii regimului de foraj. Criterii privind stabilirea parametrilor regimului de foraj. Forajul cu turbina. Construcția și principiul de funcționare al turbinei de foraj. Particularitățile regimului de foraj cu turbina. Tubarea sondelor. Programul de construcție. Compunerea coloanei de tubaj. Calculul coloanelor de tubaj. Organizarea și desfășurarea operației de tubare. Cimentarea sondelor. Materiale de cimentare. Calculul cimentării. Utilaje și scule utilizate. Desfășurarea operației de cimentare. Controlul cimentării. Instrumentații Ia sondele de foraj. Cauzele și felul accidentelor. Erupția liberă, pierderi de circulație, prinderi la puț, accidente de fund. Deschiderea și încercarea straielor productive. Factorii care influențează exploatarea sondelor. încercarea productivității straielor în timpul forajului. Perforarea coloanelor. Punerea în produc-

 ■ FORAJUL SONDELOR

 — A — ț	· * A .	. I % к * * * 1	“ Г 1 Λ	, W ·	> , V	■

 Utilaj de foraj. Utilajul de manevra j utilajul de rotire ; utilajul de circulație ; utl-cesul de dislocare a rocilor. Tipuri de sape de foraj 4-* — -  — - - Λ	J ·	» · 4 »	-·—* ' л\	A4·	«·

 de foraj — compoziție și structură, caracteristici, interacțiunea noroiului cu rocile traversate. Fluide speciale de foraj. Regimul de foraj. Parametrii regimului de foraj. Criterii privind stabilirea parametrilor regimului de foraj. Forajul cu turbina. Construcția și principiul de funcționare al turbinei de foraj. Particularitățile regimului de foraj cu turbina. Tubarea sondelor. Programul de construcție. Compunerea coloanei de tubaj. Calculul coloanelor de tubaj. Organizarea și desfășurarea operației de tubare. Cimentarea sondelor. Materiale de cimentare. Calculul cimentării.

 Instrumentații la sondele de foraj. Cauzele și felul accidentelor. Erupția liberă, pierderi de circulație, prinderi la puț, accidente de fund. Deschiderea și încercarea straielor productive. Factorii care influențează exploatarea sondelor. încercarea productivității straielor în timpul forajului. Perforarea coloanelor. Punerea în producție a sondelor. Metode utilizate.

 ■ MAȘINI ȘI UTILAJE DE FORAJ

 Echipamentul de manevră. Componența echipamentului de manevră. Construcția, întreținerea și repararea echipamentului de manevră î turle, trolii, sistemul macara gearnblac, cîrllg, cablul de foraj. Sarcinile care acționează asupra turlelor. Echipamentul de rotire. Componența echipamentului de rotire. Construcția, întreținerea și repararea echipamentului de rotire î masa rotativă, capul hidraulic, motoare de fund pentru foraj. Echipamentul de circulație. Componența echipamentului de cir*

 culație. Elemento de calcul pentru pompele cu piston: calculul debitului și presiunii maxime» Construcția» întreținerea și repararea echipamentului de circulație : instalații de circulație, depozitare, curățire și preparare» Transmisii. Sisteme de transmisii : reductoare, cutii de viteză, intermediare, reversoare, cuplaje, convertizoare hidraulice. Montarea. întreținerea, repararea transmisiilor. Grupuri energetice de foraj. Instalații de foraj cu motoare termice. Instalații de foraj cu motoare electrice.

 UTILAJE ȘI PROCESE TEHÑOLOGICE ÎN SIDERURGIE

 Fabricarea produselor refractare. Procesul de pregătire a materiilor prime. Utilizări ale produselor refractare în siderurgie. Proprietățile principale ale produselor refractare. Procesul tehnologic de fabricare al produselor refractare. Fabricarea cocsului și semicocsului. Pregătirea materiei prime și utilajele folosite. Cuptoare de cocsificare' și semicocsificare. Procesul de cocsificare. Măsuri de protecție a muncii în sectoarele de cocserie. Elaborarea fontei. Construcția furnalului (fundație, zidărie). Materii prime folosite la elaborarea fontei» Pregătirea încărcăturii (concasare, clasare. omogenizare, prăjire, peletizare, aglomerare) și utilaje folosite. Utilaje folosite pentru încărcarea furnalului. Procesele din furnal (descompunerea materialelor, procese de reducere, carburarea fierului^ desulfurare). Evacuarea fontei și a zgurei. Măsuri de protecție a muncii în sectoarele de furnale și aglomerare. Elaborarea oțelului. Construcția cuptorului Siemens-Martin. Utilaje folosite pentru încărcarea cuptoarelor. Materii prime folosite și pregătirea lor. Procesele din cuptoarele de elaborare a oțelurilor prin procedeul Martin. Procesul de elaborare a oțelului de convertizor. Construcția cuptoarelor electrice. Procesul de elaborare a oțelurilor electrice. Turnarea șl solidificarea oțelului. Utilaje folosite. Turnarea continuă. Măsuri de protecție a muncii în sectoarele de oțelării. Procesele de laminare. Cuptoare pentru încălzirea materiilor prime și semifabricatelor pentru laminare. Elemente de bază ale liniilor de laminare. Procesul tehnologic de laminare al : semifabricatelor, profilelor, produselor plate, țevilor. Măsuri de protecție a muncii în sectoarele de laminare. Forjarea oțelurilor. Cuptoare pentru încălzire. Utilaje folosite la forjarea liberă și la matrițare. Măsuri de protecție a muncii în sectoarele de forjă. Turnarea metalelor^ Pregătirea și prepararea amestecurilor de formare. Mașini pentru formare și miezuire. Turnarea și curățirea pieselor. Măsuri de protecție a muncii în halele de turnare a metalelor» Tratamentul termic al oțelurilor și fontelor. Recoacerea. Călirea. Revenirea. Procedee folosite la tratamentul termic al semifabricatelor și fabricatelor obținute prin turnare (lingouri) și deformare plastică (laminare și trefilare — tragere) în vederea prelucrării ulterioare sau a utilizării ca produse finite. Măsuri de protecție a „ muncii în sectoarele pentru tratamente termice.

 ■ DEFORMAREA PLASTICĂ A METALELOR Șl ALIAJELOR NEFEROASE' ’	'"ϊ, . ' '	'

 Turnarea aliajelor de aluminiu pentru fabricarea produselor din aluminiu (prin extrudare și tragere). Aliaje Al-Μη. Aliaje Al-Mg. Aliaje Al-Mg-Si. Aliaje Al-Cu. Aliaje Al-Mg-Zn. Aliaje speciale de Al-Cu-Pb (pentru strunjire). Aliaje din import S.U.A. șt Franța. Materiale folosite la elaborarea aliajeloi' : deșeuri din secții productive ; blocuri de Al primar; prealiaje de la Uzina de Aluminiu-Slatina. Grupuri de topire-turnare. Structura unui grup de topire* Cuptor de topire. Cuptor de așteptare. Mașină de turnare semicontinua. Procesul tehnologic do turnare a aliajelor de Al. Ciclul cuptorului de topire. Ciclul de pregătire a șarjei. Ciclul de încărcare. Topirea la 750°C. Trecerea materialelor în cuptorul de așteptare. Curățirea cuptorului după golire. Durata șarjei. Ciclul la cuptorul de așteptare. Dezoxidarea. Curățirea. Așteptarea. Turnarea. Durata șarjei. Turnarea aliajeloi' în lingouri cu 0 145—175-210—275—325 și lungimea 6000 mm, prin turnare semicontinuă. Omogenizarea lingourilor turnate, Finisarea lingourilor. Debitarea și omogenizarea la lungimi de 250—280 mm. Degroșarea -lingourilor cu defecțiuni de turnare. Perforarea lingourilor din aliaje dure la fabricarea prin extrudare a țevilor* Măsuri de protecție a muncii Tehnologia fabricării profilelor de aluminiu* Profile pline. Profile tabulare. Profile nesimetrice. Dimensiuni. Caracteristici mecanice. Aliaje moi. Aliaje medii Aliale dure Stări. Game. Toleranțe. Fluxul tehnologie de fabricarea profilelor. Extrudarea. Călirea. îndreptarea. Revenirea. îmbătrînirea. Influențe asupra microstructurii și proprietăților mocanice alo metalelor prelucrate prin deformare plastică. Distribuirea efortului mecanic de deformare. Cqn de alunno,are. Ecruisare. Recrista-

 86

 lizare. Prelucrare semicaldă. Procesul de laminare. Tragere și trefilare. Teoria extrudării. Diagrame. Zone de extrudare. Viteză de extrudare. Raport de presare și viteze de curgere admisibile., Toleranțe dimensionale. Lungimea și grosimea pro-filelor. Consumuri specifice de materiale. Utilaje și procesul de extrudare. Prese de 2250 tone. Principiul metodei de extrudare. Funcționarea presei de extrudare. Presiunea de extrudare. Sfîrșitul extrudării. Metode de extrudare cu matriță tabulară. Procesul de tratare termică. Regim pentru tratamente termice. Tehnologia fabricării barelor și țevilor. Aliaje de AL pentru 'fabricarea barelor. Dimensiuni. Toleranțe. Semifabricate de secțiune circulară pătrată, hexagonală și dreptunghiulară. Flux tehnologic de fabricare ‘ încălzire, extrudare, tragere. Tratament termic. Alun-giri admise la tragerea țevilor. Game de tragere. Extrudarea țevilor. Extrudarea miezului. Matrițe pentru extrudare. Dornul., Pregătirea matrițelor. Mașină de vîrfuit. Banc de tras. Pregătirea tragerii. Corectarea produselor. îndreptarea produselor. Tratamente termice. Regimuri pe tipuri de țevi și profile. Viteză de încălzire. Regim de răcire. Laminarea metalelor neferoase. Profile laminate. Procesul tehnologic de laminare și utilajele folosite. Principiul de lucru al laminoarelor. Fabricarea țevilor de irigație din aluminiu. Semifabricate. Benzi de aluminiu. Caracteristici tehnice. Tipuri de țevi. Toleranțe : dimensiüni, grosimi, lungimi. încercarea produselor la proba hidraulică de 40 kg/ст2. Caracteristicile procesului de fabricație. Viteza minimă de lucru a instalației. Fluxul tehnologic. Podul rulant. Desfășurătorul de colacL Mașina de Sudat cap la cap. Introducerea benzii în mașina de sudat. Sudarea capetelor cu arc electric în atmosferă de argon. Mașini de formare. Masă de formare pentru ghidare și centrare a benzii. Caje de lucru. Sudarea țevilor. Dispozitive de ghidare și forjare. Dispozitive de răcire. Calibraren țevilor. Mașină și caje de calibrat. Tăierea țevilor. Probele hidraulice. Tehnologia tîmplăriei mecanice. Sortimente de produse. Uși, ferestre. Dimensiuni. Caracteristici tehnice. Semifabricate folosite. Anodizarea. Metode pentru protejarea contra coroziunii. Principiul anodizării. îmbunătățirea aspectului exterior al produselor. Pregătirea suprafețelor produselor în vederea anodizării. Polizare-lustruire. Degresarea. Baia de degresare. Alimentarea băii și timpul de degresare. Spălarea. Decaparea. Temperatură și timp de degresare. Spălare. Regimul de lucru la- neutralizare. Procesul tehnologic și aparatura folosită la anodizare. Baia de anodizare. Soluții și inhibitori folosiți. Timp și temperatură de anodizare. Bai de spălare. Băi de vopsire pentru profile. colorate. Bazin de spălare. Colmatarea. Stația de tratare a apelor reziduale și evacuarea lor. Procesul tehnologic de tîmplărie mecanică. Polizarea semifabricatelor extrădate. Mașini și procesul de polizare. Procesul tehnologic de anodizare a semifabricatelor. Tăierea semifabricatelor. Frezarea semifabricatgfer. Mașini de frezat. Găurirea.. poansonarea și decuparea. Prese speciale. Mașini de găț$it Mașini de montat col-țare. Instrumente de măsură. Controlul calității produselor. Tehnologia prelucrării la mașina de sudat. Agregat de sudură semiautomată. Sudură cu arc electric în atmosferă de argon. Tehnologia pelucrării ja agregatul de sudură. Vopsirea. Măsuri de pregătirea vopsirii.. Montare pe subapsamble. Scule folosite. Asamblarea produselor.. Toleranțe. Verificarea funcționalității, etanșeității și. aspectului. Consumuri specifice. Ambalare. Măsuri de protecție a muncii la operațiile pentru confecționarea tîmplăriei mecanice.	"

 ' «	1 .z * '* 5 ' '	· ·/·· ' U . 1	· .tțl	? ι '■> ·ι ιΑ 4 ? % ·	*· ’ \ * * r j ч	N ; ’ · '	· 4

 И EXPLOATAREA, ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA UTILAJELOR DIN METALURGIA NEFEROASELOR

 Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor metalurgice. Uzura pieselor. Exploatarea^ rațională a utilajelor. Durata de funcționare a utilajelor șî factorii care o determină. Uzura principalelor organe ale utilajelor și instalațiilor metalurgice. întreținerea utilajelor în funcție de cauzele care determină uzura lor. Recepția după reparații. Depistarea cauzelor care determină scoaterea dia funcțiune a utilajelor și agregatelor. Cauze mecanice. Depistarea defectelor mecanice ale utilajelor și agregatelor. Depistarea defectelor de acționare electromecanică, Depistarea defectelor aparaturii de măsură și control. Exploatarea, întreținerea șl repararea instalațiilor de acționare electromecanice. Controlul funcționărit întreținerea. Ungerea și curățirea pieselor, înlocuirea contactelor uzate. înlocuirea uleiului. Verificarea etalo-nării releelox* termice. înlocuirea siguranțelor fuzibile. Verificarea etanșeității carcaselor, Depanarea aparatelor din instalațiile de acționare electrice și comanda lor automată. Aparate de măsură și dispozitive pentru verificarea instalațiilor de acționări plectrice și comandă automată. Reguli generale de depanare și reparare. Recepția lucrărilor. Exploatarea, întreținerea șl repararea instalațiilor de măsurare

 87

 I

 c

 • f

 Și reglare automată. Controlul periodic al funcționării. Organizarea întreținerii Verificarea'' aparatelor de rhăsurat și a sistemelor de reglare automată. Verificarea elementelor do execuție. întreținerea curentă. Curățirea ele praf. înlocuirea tuburilor electronice. Reguli generale de depanare și reparare. Recepția lucrărilor. Montarea, întreținerea și repararea instalațiilor de automatizare. Mqntarea, întreținerea și repararea instalațiilor de uscare, calcinare, prăjire, topire, conVertizare, distilare și filtrare. Montarea, întreținerea și repararea instalațiilor de la procesul de electroliză.. Montarea, întreținerea și repararea instalațiilor automate la elaborarea aliajelor și tratamentelor termice. Montarea, întreținerea și repararea instalațiilor automate la procesele de deformare plastică.

 ■ UTILAJE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA CERAMICA ȘI REFRACTARĂ

 ' Л* ж i	r ' .1 . 1	.1	* ·	* *	І

 Produse refractare. Proprietăți. Clasificarea produselor după compoziția chimică și mineralogică, refractaritate, caracterul chimic, formă și porozitate. Domenii de utilizare. Materii prime refractare. Materii prime argiloase, argile refractare și caolinuri, compoziția chimică — mineralogică și forma de prezentare. Materii prime sîiicioase, compoziția chimico-mineralogica și forma de prezentare a cuar-țitelor și nisipurilor cuarțoase. Materii prime aluminoase, compoziția chimico-mi-neralogică și forma de prezentare a aluminei calcinate, eleptrocorindonului, hidra-ților de aluminiu naturali și silicaților de aluminiu anhidri. Materii prime magne-ziene ; compoziția chimico7mineralogică și forma de prezentare a magnezitei, dolomite! și silicaților de magneziu. Materii prime speciale, cromitul de fier (FeO Ct2O3), grafitul, carbura de siliciu (ȘiC) și oxidul de zirconiu (ZrO2) — caracteristici și domenii de utilizare. Depozitarea materiilor prime. Depozite, tipuri de depozite și amplasarea lor. Utilaje și instalații care deservesc depozitele de materii prime refractare. Măcinarea și prepararea (pregătirea) materiilor prime refractare. Utilaje și procese folosite la operațiile de măcinarp-cernere. Caracteristicile tehnice ale prodtiselor măcinate și sortate. Dozarea și amestecarea materiilor prime măcinate și sortate. Metale de dozare și amestecare. Instalații și utilaje folosite. Fasonarea produselor refractare. Formarea umedă, semiuscată și utilaje de presare. Forme și matrițe. Uscarea materiilor prime și a produselor fasonate. Influența gradului de uscare asupra calității materiilor prime și a produselor fasonate. Cuptoare și instalații folosite ppnțru uscarea materiilor prime și produselor fasonate. Regimul de uscare al produselor refractare silico-aluminoase, silica, magneziene. Arderea produselor refractare. Fenomene fizico-chimice care au loc în timpul procesului de ardere al produselor refractare. Clasificarea cuptoarelor de ardere. Date constructive privind cuptoarele și instalațiile folosite la arderea produselor refractare și descrierea și conducerea parametrilor tehnologici de funcționare a cuptoarelor periodice, a cuptorului Hoffman, a cuptorului Mendheim și a cuptorului tunel. întreținerea și repararea cuptoarelor și instalațiilor 4de ardere a produselor refractare. Fabricarea diferitelor produse refractare. Caracteristici generale. Materii prime și scheme tehnologice' de fabricare și conducerea fazelor procesului de fabricare a produselor refractare silico-aluminoase, sîiicioase și dolomitico. Fabricarea produselor cu carbon (carborundice și pe bază de cocs și grafit). Fabricarea produselor refractare poroase. Fabricarea mortarelor, cimenturilor și betoanelor refractare. Fabricarea produselor ceramice. Clasificarea produselor ceramice. Materii prime folosite la fabricarea prpduselor ceramice. Pregătirea materiei perirne. Șchema tehnologică de fabricare a produselor ceramice.

 ACȚIONARI ELECTROMECANICE

 Importanța mecanizării și autoipatizării în etapa actuală de àezvoltare a economiei naționale. Motoare electrice de acționare electromecanică. Caracteristicile electromecanice și regimurile de funcționare ale motoarelor electrice (de pornire, de frînare, de oprire). Tipuri de acționare electromecanică. Acționări cu motor de curent continuu (cu excitație independentă și derivație) cu motoi' de curent continuu (cu excitație în serie), cu motor de curent continuu (cu excitație mixtă), cu grup generator — motor de curent continuu, cu motor asincron trifazat, cu motor sincron. Determinarea puterii motoarelor electrice. Determinarea puterii motoarelor electrice pe baza regimurilor de funcționare de lungă durată, de scurtă durată și a regimurilor intermitente. Determinarea numărului de conectări admisibile. Alegerea motpare.lor electrice. încălzirea majlnilor elq^trice. Aparatajul electric utilizat

 88

 în circuitele de acționări electrice. Elemente electromecanice cu ncțîune discretă, Aparataj de protecție. Aparataj de comutare. Aparataj de pornire, reglare șl frî-, nare. Comanda automată a acționărilor electrice. Principiul de elaborare a unei scheme dintr-un circuit de acționare electromecanică, Semne convenționale în schemele circuitelor de comandă și a acționărilor electromecanice. Protecția în circuitele electrice de forță și comandă. Sisteme de reprezentare a circuitelor electrice ; schema comenzii automate cu elemente de comutare statică. Comanda automată a motorului asincron. Comanda automată a motorului sincron. Schema de acționare automatizată cu redresòr cu mercur și comandă cu tiristor! etc. Acționarea electromecanică a principalelor utilaje mecanice, de ridicat și transportat din metalurgie. Acționarea electromecanică a podurilor rulante. Acționarea mecanismului de basculară a melanjòrului, a convertizorului cu oxigen și a cuptoarelor electrice^ Acționarea electromecanică a benzilor de aglomerare. Acționarea electromecanică a instalațiilor pentru manevrarea conurilor și a distribuitorului de materiale^ Acționarea electromecanică a mașinilor pentru astuparea și destuparea gurii de scurgere a foniei. Acționarea electromecanică a mecanismelor de transmitere a mișcării de rotație la cilindrii de laminare. Acționarea căilor cu role, folosite la deplasarea materialului în secțiile de laminoare etc.

 ■	ECHIPAMENTE TELEFONICE ȘI TELEGRAFICE DE CURENȚI PURTĂTORI

 » i ,	\ r-î Я ■	‘	* ,лр ? ··> ς	'·*■-■ ’?’■ > '·'	;

 Dipoli. Quadripoli? Ecuațiile Ле transmisie ale cuádfipólílor. Determinarea im-pedanței caracteristice și a constantei de propagare prin parămVtfii А, В;· C, D și impedantele în. scurt și’ în gol. Unități de transmisie. Filtre ‘electrice* Caracteristicile filtrelor. Condițiâ generală de filtraj. Filtre tip k. Filtre derivate în m. Comparația între filtrele de tip к și filtrele tip m. Funcționarea în serie și în paralel a filtrelor. Filtre cu cuarț magnetostrictive. Filtre realizate prin parametrii de lucru, Atenuatoare·. Egalizorul. Corectorul. Transformatorul. Sisteme diferențiale. Caracteristicile de transmisie ale liniilor de telecomunicații. Principiul Utilizării multiple a liniilor de telecomunicații. Principiul de funcționare al sistemelor de curenți purtători.. Modulatoare și demodulatoare. 'Caracteristicile de transmisie ale căilor de telecomunicații. Repetoare vocale. Sisteme de curenți purtători cu număr mic de căi. Structura sistemelor de curenți purtători multi căi. Sisteme cu număr, mare de căi. Sisteme cu număr foarte mare de căi. Repetoare de înaltă frecvență. Sisteme telegrafice de curenți purtători. Subansambluri specifice echipamentelor de curenți purtători^ Principiul alimentării echipamentelor de curenți purtători.

 ■	ELECTRONICĂ INDUSTRIALĂ

 Redresoare speciale folosite în electrónica, Principiul de funcționare. Redresoare monofazate. Redresoare polifazate.» Filtre. Circuite de stabilizare. Redresoare stabilizate cu tuburi. Redresoare stabilizate cu tranzistoare. Amplificatoare speciale» Amplificatoare de curent continuu; Amplificatoare liniare. Amplificatoare de impulsuri, Amplificatoare speciale pentru automatică. Reacția în amplificatoarele speciale. Oscilatoare industriale. Oscilatoare fără reacție externă. Oscilatoare cu reacție externă. Oscilatoare pentru cuptoarele electronice. Oscilatoare pentru dispozitivele de automatizare. Circuite de comutație și generatoare de impulsuri. Circuite logice* Circuite basculante. Generatorul autoblocat. Multivibratoare. Limitatoare. Numărătoare. Divizioare de frecvență. Numărătoare. Numărătoare binare. Numărătoare decadice. Numărătoare de construcție românească. Scheme. Mod de funcționare. întrebuințări în industrie. Aplicații practice (în laborator). Convertoare și invertoare. Convertorul cu tuburi. Convertoare cu tranzistor!. Stabilirea tensiunilor de ieșire. Circuite de protecție. Considerații generale asupra parametrilor și performanțelor convertoarelor. Invertoare, Relee și întrerupătoare electronice. Relee de tensiune. Relee fotoelectro-hice, Relee de timp. întrerupătoare electronice. Aplicații ale releelor electronice. Aparate electronice pentru măsura sau controlul dimensiunilor și mărimilor mecanice, Aparate pentru măsura și controlul dimensiunilor. Aparate pentru măsurarea deformațiilor. Măsurarea forțelor, presiunilor, cuplurilor. Măsurarea vitezelor liniare și unghiulare. Generatoare electronice pentru prelucrări și control tehnologic. Generatoare electronice de încălzire prin inducție. Generatoare de ultrasunete. Circuite electronice pentru instalații analogice de calcul si reglare. Amplificatoare operaționale pentru calculatoare. înmulțirea cu o constantă. Integrare. Derivare. Mașini-unelte cu comandă program. Tipuri, construcție, realizări actuale. Scheme electrice. M.od de funcționare, Reglare. Sistemo numerico do măsurare a deplasărilor și comparatoare, Metoda numerică —». jncrementabilă și aparatele specifice ei. Sis-

 ·/· ·	■ »· ț	*

 teme dè măsurare a deplasărilor care lucrează rotativ. Sisteme de măsurare a deplasărilor prin translație. Sisteme de măsurare numerică a poziției unghiulare. Sisteme pentru măsurarea numerică a poziției care lucrează prin translație. Sisteme analogice de măsurare a deplasărilor și comparatoare. Principiul măsurării analogice a deplasărilor și unghiurilor. Seismele ca traductoare de unghi. Convertor analogic — numeric. Comparator care lucrează cu mărimi analogice.

 ■W.	Д.У * Ш X ♦ , ··'<** S » ·■· ·*	ft.	* l	’ ·	·

 ■ TEHNOLOGIA FABRICĂRII MAȘINILOR ȘI APARATELOR ELECTRICE

 Asigurarea calității ajustaju-interschimbabilității. Erorile de , de rugozitate a suprafe-Ca-

 și mișcarea. Precizia de prelucrare, preciziei lanțului de dimensiuni, de formă, de dimensiuni, de poziție, Cauzele erorilor de prelucrare. Precizia economică de prelucrare.

 Noțiuni generale de tehnologia construcțiilor de mașini. Procesul de producție. Organizarea și desfășurarea procesului de producție într-o întreprindere constructoare de mașini și aparataj electric. Serviciile de pregătire a producției, ateliere de bază, ateliere auxiliare de elaborare a semifabricatelor. Tipuri de producție. Procesul tehnologic de executare a unei piese. Elementele de bază ale procesului tehnologic : operația tehnologică, așezarea și fixarea piesei, poziția, faza, trecerea,

 І ■< mînuirea lui, a prelucrare țelor.

 Htatea suprafețelor. Importanța calității suprafețelor unei piese și factorii care influențează calitatea suprafeței prelucrate. Gradul de calitate a. suprafeței prelucrate. Principii generale de proiectare a proceselor tehnologice. Date inițiale. Volumul producției. Condițiile tehnice impuse pieșei. Desenul ède execuție. Utilajul disponibil. Documentația ce se întocmește la elaborarea proceselor tehnologice. Metodica elaborări proceselor tehnologice. Tehnologia de prelucrare a părților mecanice ale mașinilor și aparatelor electrice. Tehnologia arborilor. Tehnologia carcaselor. Tehnologia capacelor și scuturilor. Prelucrarea metalelor prin ștanțare și presare la rece. Procedee de ștanțare și presare la rece în producția electrotehnică. Mașini pentru ștanțare și presare la rece- Scule folosite ia ștanțare și presare combinate, compuse etc. Tehnologia de ștanțare a tolelor mașinilor electrice. Procedee de izolare a tolelor. Tehnologia împachetării miezurilor magnetice ale mașinilor electrice rotative. Tehnologia miezurilor magnetice ale aparatelor electrice. Tehnologia miezurilor magnetice ale transformatoarelor electrice. Reguli de protecția tehnică a muncii. Tehnologia pieselor electroizolante. Tehnologia izolațiilor din materiale stratificate. Tehnologia izolațiilor din materiale stratificate. Tehnologia pieselor executate din mase plastice. Tehnologia pieselor izolante obținute prin așchiere. Tehnologia pieselor din cauciuc sau cauciucate, a pieselor izolante de ceramică. Tehnologia cablajelor imprimate și .utilizarea lor în construcția mașinilor și aparatelor electrice. Reguli de protecția tehnică a muncii. Tehnologia elementelor de contact pentru mașini electrice. Fabricarea periilor pentru mașinile electrice și a port-periilor. Tehnologia fabricației colectoarelor. Fabricarea inelelor de contact. Tehnologia de fabricație a bobinelor și a imprimării. Clasificare, parametrii principali ai bobinelor, bobine pentru .înaltă frecvență, cu aer, cu miez termomagnetic, bobine pentru joasă frecvență, tehnologia bobinajelor, influența intrefierului asupra inductanței bobinei realizate pe un miez magnetic, tipuri de bobinaje, bobina tehnică și comportarea ei cu frecvența, transformatoare de înaltă și joasa frecvență, elemente constructive, tipuri de carcase și tole, clase de temperatură. Fixarea bobinajelor în crestătură. Utilizarea izolațiilor de conductori, de bobine și de crestătură. Fabricarea bobinelor din conductori rotunzi și dreptunghiulari, a secțiilor rigide și a bobinelor polare și pentru magneți. Bobinarea statoarelor și rotoarelor. Execuția coliviilor motoarelor стопе și în scurtcircuit. ISxecuția bobinelor pentru mașini și aparate electrice. încercarea calității bpbînajelor. Tehnologia impregnării. Compundarea bobinelor. Impregnarea transformatoarelor. Tehnologia do izolare ц mașinilor și aparatelor electrice, Izolația electrică a cablurilor, izolația mașinilor electrice, izolația transformatoarelor, clase de izolație, limite de temperatură, izolația electrică în radioteh-nică la diverse frecvențe. Tehnologia asamblării. Asamblarea mașinilor mijlocii. Asamblarea mașinilor mari, Asamblarea pe bandă (mkromașîni și mașini mici). Echilibrarea mașinilor electrice. Asamblarea transformatoarelor. Asamblaæa aparatelor electrice. Metoda de răcire și ventilație a mașinilor și transformatoarelor electrice. Reguli de protecția tainică a muncii, Tehnologia căilor de curent și a elementelor de contact a aparatelor electrice. Tehnologia fabricației, tratamente, asamblarea și reglarea respartelor antagoniste, tehnologia specială a diferitelor tipuri de contacte, materiale, prelucrări. Reglarea circuite or magnetice a aparatelor electrice’ Tehnologia fabricației asamblării spirei în scurtcircuit. Tehnologia asamblării

 asin

 ț.

 90

 echipamentului mobil a aparatelor electrice. Tehnologia fabricării palierelor (lagă-celor),, reducerea frecării și montarea contragreutăților de echilibru. Tehnologia fabricării bobinelor aparatelor electrice, cu număr mare de spire și secțiuni mici de conductor. Exploatarea și întreținerea mașinilor și aparatelor electrice. Instalarea și punerea în funcțiune a mașinilor electrice la locul de exploatare. Protecția mașinilor electrice rotative la scurtcircuite, suprasarcini și tensiune minimă. Exploatarea șț întreținerea mașinilor electrice rotative. Defecte frecvente ale mașinilor electrice rotative. Instalarea transformatoarelor electrice. Protecția și controlul funcționării transformatoarelor electrice. Exploatarea transformatoarelor. Defectele frecvente ale transformatorului electric. Revizia și repararea transformatoarelor. Regenerarea uleiului de transformator. Siguranța în funcționare a mașinilor, transformatoarelor electrice și aparatelor electrice.

 · к' " ' i ’S't1 ΪΛ ■ ■ ·<■.’-* V’> 4 ’·λ Π'?· >	JKV’V'/'и. · ν,: V » Μ·ί ■ ¡* -i·1,	E я ■	“	ΰ ,

 * f. iÊ	\	'и? >■’* V f '‘¡C l г» **’ '	ui Г'У \

 ■ TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

 Procesul de producție al unei întreprinderi constructoare de mașini. Procesul tehnologic. Precizia de prelucrare. însemnătatea preciziei de prelucrare. Lanțuri de dimensiuni. Precizia și rezolvarea lanțurilor de dimensiuni. Schimbarea bazei de cotare. Interschimbabilitatea. Influența calității ajustajului asupra cheltuielilor de prelucrare. Dimensiunile unei piese și corelația dintre acestea și suprafață. Erorile de prelucrare. Erorile de la forma geometrică a suprafeței. Erorile de poziție. Erorile de dimensiuni. Erorile de la rugozitatea, suprafeței. Cauzele erorilor de prelucrare. Nepotrivirea schemei de prelucrare stabilită inițial cu schema reală. Imprecizia geometrică a mașinilor-unelte ia mersul în gol· Imprecizia instrumentelor de măsură, a sculelor și dispozitivelor. Uzura sculelor în timpul prelucrării mecanice. Deformația sistemului elastïç, mașihi-uneâltă-sculă-piesă de prelucrat și jocurile dintre elementele sistemului. Deformații termice ale diverselor părți componente ale mașinilor-unelte, piesei de prelucrat și scule!. Deformații din cauza tensiunilor interne, care apar în metal la obținerea semifabricatului sau la prelucrarea acestuia. Deformații datorită fixării pieselor. Vibrațiile în timpul preluctării. Gradul de precizie și de atenție al executantului. Influența regimului de așchiere asupra preciziei de prelucrare. Determinarea erorilor și asigùrare^, preciziei de prelucrare. Erorile de prelucrare : sistematice, întîmplătoare ; curbe matematice de împrăștiere a erorilor. Probabilitatea menținerii toleranței date. Metode de calcul ale erorilor de prelucrare, determinarea analitică, determinarea statistică. Reglarea mașinilor-unelte la dimensiuni. Calitatea suprafețelor prelucrate prin așchiere, gradul de calitate și stratul superficial al suprafeței. Criteriile de evaluare și clasificarea rugozității suprafețelor. Importanța calității suprafețelor. Influența calității suprafeței asupra rezistenței la uzură, asupra rezistenței la oboseală, la coroziuni ; asupra calității ajustajului. Factorii care influențează calitatea suprafețelor. Influența geometriei părții active à sculei. Influența metalului supus prelucrării. Influența regimului de așchiere : Influența microasperitățilpr tăișului, materialului și uzurii sculei. Influența lichidului de răcire și de ungere. Influența vibrațiilor. Bazarea și fixarea pieselor. Bazarea pieselor. Forme constructive. Rolul bazelor. Alegerea bazei tehnologice. Recalcularea dimensiunilor și toleranțelor la schimbarea bazelor.^ Alegerea bazelor de măsurare. Așezarea și fixarea pieselor. Reprezentarea schematică a bazării și fixării pieselor. Alegerea semifabricatelor. Adaosul de prelucrare. Alegerea semifabricatelor. Alegerea metodelor și procedeelor de elaborare a semifabricatelor. Metode și procedee de elaborare a semifabricatelor Stabilirea adaosului de prelucrare, Principiile generale de proiectare ale proceselor tehnologice. Volumul producției și mărimea seriei. Documentația de execuție. Normele de precizie și condițiile tehnice. Utilajul tehnic al uzinei. Componența cadrelor atelierului și stabilirea numărului lor. Condițiile speciale ce trebuie avute în vedere la elaborarea procesului tehnologic. Elaborarea proceselor tehnologice,, concentrarea și diferențierea, documentele necesare. Principii generale pentru întocmirea procesului tehnologic. Tipizarea proceselor tehnologice, Tehnologia de grup. Procesul tehnologic în flux. Norme tehnice. Importanța și scopul normării tehnice. Norma tehnică de timp și structura ei. Determinarea normei tehnice de timp. Alegerea regimului de așchiere în cazul prelucrării eu mai multe scule. Normarea tehnică la prelucrări prin așchiere, Prelucrarea alezajelor prin așchiere* Prelucrarea alezajelor cu burghiul. Prelucrarea alezajelor prin adîncire Prelucrarea alezajelor prin strunjire Prelucrarea alezajelor prin brasare. Prelucrarea alezajelor prin rectificări. Prelucrarea de netezire a alezajelor. Prelucrarea alezajelor adînci Norme de protecția muncii. Prelucrarea arborilor. Caracteristicile piesei tip arbore. Semifabricate folosite pentru executarea arborilor. Operații pregătitoare pentru prelu-

 91

 crarea arborilor : debitarea, îndreptarea, centrarea șl decojirea, Prelucrarea arbori-lor prin strunjire. Prelucrarea arborilor prin frezare cilindrică. Prelucrarea suprafețelor de revoluție exterioare prin rectificare. Prelucrarea de netezire a suprafețelor exterioare. Prelucrarea canalelor de pană. Norme de protecția muncii. Preia· K crarea pieselor cu suprafețe concentrice și cu mai multe axe. Asigurarea preciziei suprafețelor prelucrate. Prelucrarea pieselor cu suprafețe concentrice. Prelucrarea bucșelor, flanșelor, discurilor, inelelor, segmenților și cuzineților. Prelucrarea pieselor cu axe paralele : prelucrarea excentricelor, prelucrarea bielelor și pîrghiilor. Prelucrarea pieselor cu axe încrucișate ; prelucrarea pistoanelor, prelucrarea armăturilor. Procedee tehnologice de prelucrare a suprafețelor plane. Prelucrarea supra-fețelor plane prin rabotare, frezare, strunjire, rectificare și prin netezire. Prelucrarea pieselor de tipul carcaselor. Prelucrarea suprafețelor profilate. Prelucrarea suprafețelor profilate prin frezare. Prelucrarea găurilor profilate. Metode de prelucrare prin copiere. Norme de protecția muncii. Tehnologia suprafețelor elicoidale, Prelucrarea prin așchiere a filetelor exterioare. Rularea filetelor exterioare. -Prelucrarea prin așchiere a filetelor interioare. Prelucrarea prin așchiere a șuruburilor conducătoare de la mașini-unelte. Prelucrarea filetului cu pas variabil. Norme de protecția muncii. Tehnologia de prelucrare a pieselor cu dantură. Prelucrarea roților dințate conice. Prelucrarea angrenajelor cu șurub fără sfîrșit. Rectificarea roților dințate, finisarea danturii după procedeul Shaving. Rodarea roților dințate, Controlul roților dințate. Prelucrarea arborilor canelați. Norme de protecția muncii. Echilibrarea pieselor și a subansamblurilor rotitoare. Dezechilibrul pieselor și sub-ansamblurilor rotitoare. Echilibrarea corpurilor rotitoare. Echilibrarea statică. Echilibrarea dinamică. Nonne de protecția muncii. Prelucrarea prin așchiere pe mașini-unelte de mare productivitate. Prelucrarea pe mașini-unelte semiautomate, Proiectarea proceselor tehnologice pentru strungurile automate. Prelucrarea pe mașini-unelte agregat. Bazele proiectării proceselor tehnologice ale liniilor tehnologice. Folosirea mașinilor-unelte cu comandă după program. Norme de protecția muncii. Procedee tehnologice speciale de prelucrare. Prelucrarea prin deformare plastică. Prelucrarea prin procedee electrice. Bazele tehnologice asamblării mași-nilor. Pregătirea pieselor pentru asamblare. Organizarea asamblării. Tehnologia îmbinărilor fixe nedemontabile. Tehnologia îmbinărilor mobile demonțabile. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de montaj. Norme de protecția muncii. Lucrări de încheiere-finisare a mașinilor asambiate. Condițiile de recepție a mașinilor asamblate. Recepția internă. Recepția defintivă.· Vopsirea mașinilor. Conservarea și asamblarea produselor. Punerea în funcțiune a unei mașini noi. Urmărirea mașinilor în exploatare. Norme de protecția muncii.

 *■	\	' I ». ·	%	4 Ж.	· » . I ,	*	.	· · · ' b U .	j·,',’	*	1 ''	*-	4 * \	i	· »	·	·	*

 x - ■	· ’’ ■ .■· ··· Ì ■	. · · ,	'

 ■ UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA ASAMBLÁRII Șl MONTAJULUI

 * - ·	.	>	¿	N · · · ·’ . . · > \ . · ' · / ' V X	< \ \V ’ · 4

 Noțiuni privind procesul tehnologic de asamblare. Scopul și necesitatea asamblării. Procesul tehnologic de asamblare. Elementele unui ansamblu — definiție, exemple. Tipuri de producție. Forme de organizare a montajului. Ritmul montării. Alegerea sistemului de asamblare : fix, pe bandă, mobil etc. Elaborarea procesului tehnologic de asamblare. Date inițiale privind elaborarea procesului tehnologic de asamblare. Documentele tehnologice necesare procesului de asamblare. Schemele lanțului de dimensiuni. Fișele tehnologice. Analiza tehnico-economică a operațiilor de asamblare. Metode de asamblare. Metode de asamblare : a interschimbabilității parțialej a selecționării, a ajustării sau confecționării pe loc și a reglării. Succesiunea operațiilor de asamblare. Operațiile pregătitoare pentru asamblare și ajustare, curățire, spălare etc. Tehnologia asamblării fixe nedemontabile.\Schemele asamblării. Asamblarea prin nituire. Seule folosite la nituirea manuală. Ciocane și mașini pentru nituirea mecanică. Dispozitive de nituire. Tehnologia nituirii * nituirea manuală, mecanică și prin explozie, Debavurarea și ștemuirea asamblărilor nituite. Controlul calității asamblărilor nituite. Rebuturile la nituire. Asamblări prin sudură, Noțiuni despre sudabilitatea metalelor. Sudarea cu gaz. Utilajul necesar. Tehnica sudării cu gaz. Sudarea cu arc electric. Utilajul necesar. Sudarea prin rezistență, Utilaj, principiu, procedee. Defectele cusăturilor sudate, metode de control’ Asamblări prin lipire. Domeniul de aplicare. Lipitura moale și lipitura tare. Materialele și utilajele folosite la lipire. Tehnologia lipirii. Asamblări prin presare. Domeniul de Utilizare, lucrări pregătitoare. Tehnologia asamblărilor fixe demonta-: bile. Asamblarea cu brățara elastică. Asamblări cu inele și ancore. Asamblări prin 'strìngere directă la cald și la rece. Asamblări prin filet, Tipuri de asamblări filetate.. Elementele unei asamblări filetate. .Unelte și dispozitive folosite la asamblarea

 ».·

 92

 prin filet Tehnologia asamblării prin filet? Prevènirea deșurubărilor.\ Asamblări prin péne și caneluri, Domeniul de utilizare. , Asamblări prin pene transversale și longitudinale, construcție, caracteristici. Asamblări prin cáneíuri și clasificarea după feltiDcentrării, düpâ forma canelurilor și după posibilitatea de mișcare? Tehnologia, asamblărilor cu arcuri. Construcția și montarea arcurilor. Controlul .montării. Teii- · nolpgia și utilajele folosite la asamblarea organelor care execută mișcărî de * rotație*. Montarea arborilor și osiilor. Asamblarea lagărelor de alunecare., TéhhSíbgia exe-* .cutării lagărelor de alunecare, tehnologia asamblării cuzjpeților,^controlul Jagarelor de alunecare. Asamblarea lagărelor de rostogolire (rulmenți). Alegerea .rulmenților. Fixarea-rulmenților pe arbori și în lagăre. Tehnologia rși utilai jele folos'ite la mon-* tarea rulmenților. Reglarea rulmenților. Dispozitive 'de montare și demontare a' rulmenților. Asamblarea arborilor simpli și arborilor compuși din mai multe bucăți. Controlul coaxialității arborilor. Echilibrarea organelor și sttbansâmtdelor care execută mișcarea de rotație. Scopul și clasificarea echilibrărilor. Echilibrarea statică-domeniu de utilizare,* dispozitive și mașini ^de echilibrat. Echilibrarea dinamică, do-ч meniul de utilizare,' dispozitive și mașini de echilibrat. Tehndldgia și utilajele folosite la asamblarea mecanismelor de transmitere a mișcării. Asamblăreâ angrenajelor. Montarea angrenajelor cu roți dințate cilindriceli conice și a angrenajelor planetarei Tehnologia montării angrenajelor. Condiții și dispozitive de montare. Asamblarea yo-lanților, fixarea pe arbore și verificarea asamblării volanților. Montarea transmisiilor cu curea lată, trapezoidală și rotundă. Curele și roți de. curea. Montarea transmisiilor cu roți de fricțiune. Asamblarea cuplajelor. Tehnologia și utilajele folosite la asamblarea mecanismelor care transforma mișcările. Asamblarea pîrghiilor de acționare, de comandă și de manevră. Asamblarea mecanismului biela-manivelă, bolț de piston, bielă, lagăre manètou și palier, arbore cotit. Montarea mecanismului cu excentric. Montarea mecanismului cu culisă. Montarea mecanismului . cu clichet. Tehnologia și utilajele folosite la asamblarea organelor de comandă hidraulică și organele care rețin și conduc fluidul. Părțile componente ale mecanismelor acțio^ nării hidraulice ; pompe, cilindri de lucru, filtre, ungătoare» supape,conducte etc.· Pregătirea și asamblarea lor. Garnituri din diferite materiale și confecționarea lor. Controlul și încercarea organelor de comandă și de reținere a fluidelor. Tehnologia asamblării diverselor mecanisme. Asamblarea pieselor ce se îmbină prin suprafețe plane ; cartere de mașini, elementele pompei de combustibil, mecanisme cu mișcare de translație. Ghidaje, tipuri de ghidaje, construcție și finisarea lor. Verificarea planietăfii și rectiliniarității ghidajelor. Montajul general. Utilaje folosite în montajul general. Forme de organizare a montajului. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de montaj. Rodajul și reglajul fabricatului. Proba de mers în gol și sub sarcină a mașinilor. Instalații pentru încercarea motoarelor. Controlul tehnic al lucrărilor de montaj. Defecte ce apar la montarea mașinilor și mijloacele de remediere. Metode de control. Controlul ungerii, etanșietății, a jocurilor și vibrațiilor. Mecanizarea controlului la lucrările de montaj. Condițiile de recepție a -mașinilor asamblate. Standarde și norme de recepție. Normarea tehnică a lucrărilor de montaj; Importanță normei tehnice. Nórma tehnică de timp și structura ei. Determinarea normei tehnice de timp la asamblare. Alegerea variantei economice a procesului tehnologic pentru asamblare.	- J

 ■ TEHNOLOGIA FABRICĂRII MOTOARELOR, AUTOMOBILELOR ȘI TRACTOARELOR

 * I	\

 Organizarea și desfășftrarea procesului do producție în întreprinderile cônstrW· toare de mașini. Serviciul de pregătire a producției. Elementele de bază ale procesului tehnologic, operația tehnologică, faza, trecerea» mînuirea și mișcarea. Precizia de prelucrare. Precizia lanțului de dimensiuni, condiție a calității ajustajului. Interschimbabilitatea, condiții tehnice și organizatorice de realizare a interschimbabilității, Erori de prelucrare, cauze. Calitatea suprafețelor. Legătura dintre calitatea suprafețelor, precizia dimensiunilor și ajustajelor» rezistența materialelor și economicitatea· procesului de producție; Gradul de calitate a suprafețeloi4 prelucrate, determinări. Holul și locul dispozitivelor în construcția de mașini. Rolul dispozitivelor în asigurarea preciziei de prelucrare șl în ridicarea productivității muncit Clasificarea și părțile componente ale dispozitivelor. Bazo și dimensiuni. Piesa, ca parte componentă a mașinii. Dimensiunile piesei, parte a lanțului de dimensiuni a ansamblului. Precizia elementului de închidere a lanțului de dimensiuni. Baze tehnologice și de măsurare, Criterii de alegere a bazei. Influența alegerii bazelor asupra erorilor de prelucrare. Elemento și mecanisme do așezare șl de stringere. Elemente și mecanisme pentru așezarea suprafețelor plane, a suprafețelor curbe interioare și

 У	I

 93

 exterioare. Mecanisme de strìngere, determinarea locului de aplicare și a mărimii forței de.strìngere. Deformarea pieselor sub acțiunea forțelor de strìngere. Acționarea pneumatică și hidraulică a dispozitivelor. Aparatura de strìngere cu aer comprimat, scheme pneumatice, calculul forței de strìngere, dimensionarea elementelor principale ale mecanismelor. Acționarea hidraulică, instalații și aparatură. Scheme ale acționărilor hidraulice. Dispozitive pentru mașini-unelte. Dispozitive pentru mașini de găurit. Capete de găurit multiax, scheme cinematice. Dispozitive pentru mașini de frezșt. Dispozitive de avansuri' liniare, de translație, cu avansuri circulare. Menghine și dispozitive rotative. Dispozitive pentru strunguri și mașini de rectificat, pentru prelucrare între vîrfuri, pentru fixarea piesei pe axul principal al mașinii-unelte. Dispozitive de copiat. Dispozitive pentru mașinile de prelucrare a danturii. Principii de proiectare a proceselor tehnologice. Proiectarea procesului tehnologic în funcție de volumul producției și utilajul existent disponibil. Documentația ce se întocmește la elaborarea proceselor tehnologice. Normarea tehnică. Normarea tehnică și structura ei. Determinarea normei tehnice de timp. Alegerea regimurilor de așchiere. Normarea tehnică pentru diverse genuri de prelucrări. Calculul si alegerea variantei optime a procesului tehnologic. Prelucrarea găurilor. Prelucrarea prin burghiere, adîncirea găurilor. Strunjirea interioară și alezarea. Operații de prelucrare fină și de superii-nisări a găurilor. Prelucrarea arborilor. Prelucrarea arborilor netezi și în trepte prin strunjire. Prelucrarea între vîrfuri. Frezarea circulară. Prelucrarea arborilor canelați. Finisarea prin rectificare. Superfinisarea arborilor. Economicitatea .operațiilor. Prelucrarea pieselor cu elemente coaxiale și cu mai multe axe. Prelucrarea bucșelor, discurilor, inelelor, segmenților, lagărelor, asigurarea coaxialitații, Prelucrarea pieselor din clasa axelor încrucișate. Prelucrarea bucșelor· canelate. Prelucrarea suprafețelor plane și profilate. Metode și mașini-unelte pentru prelucrarea suprafețelor plane ' și profilate. Prelucrarea prin frezare, strunjire plană, broșare, rectificare. Metode de prelucrare prin copiere. Prelucrarea suprafețelor elicoidale și a danturilor. Prelucrarea filetelor, metode de prelucrare. Rectificarea filetelor. Prelucrarea canalelor elicoidale eu pas mare. Metode și mașini-unelte pentru prelucrarea danturii. Prelucrarea șuruburilor inelcate și a roților melcate. Metode și procedee de prelucrare fină a suprafețelor. Strunjirea fină, frezarea fină, șeveruireh, răzuirea, rectificarea fină, honuirea, rodarea, lustruirea, superfinisarea. Prelucrarea prin electroeroziune, anodo-mecanică, electrochimlcă, cu plasmă. Echilibrarea pieselor în mișcarea de rotație. Echilibrarea statică și dinamică, metode do determinare a dezechilibrului și de echilibrare. Metode de prelucrare pe bandă. Caracteristicile metodei, normarea și divizarea operațiilor. Prelucrarea blocului cilindrilor. Tipuri constructive. Condiții tehnice de respectat. Alegerea și prelucrarea suprafețelor de așezare. Prelucrarea alezajelor cilindrilor, a liniei lagărelor paliere și ale arborelui cu came. Prelucrarea chiulasei. Condițiile tehnice, semifabricatul, prelucrarea și controlul. Prelucrarea cămășilor do cilindri. Condiții tehnice, prelucrarea și controlul. Prelucrarea pistoanelor. Condiții tehnice, prelucrarea și controlul. Prelucrarea segmenților de piston. Condiții tehnice. Semifabricatele. Prelucrarea mecanică, controlul și încercările segmenților. Prelucrarea bielelor. Condiții tehnice. Prelucrarea mecanică. Controlul și sortarea. Prelucrarea arborilor cotiți. Condiții tehnice. Semifabricate. Prelucrarea mecanică și controlul. Prelucrarea lagărelor. Condiții tehnice. Semifabricate. Metode de fabricare. Prelucrarea mecanică și controlul. Prelucrarea pieselor din sistemul de injecție. Principalele părți componente, rolul funcțional. Prelucrarea elementelor pompelor de injecție, controlul. Prelucrarea pulverizatoarelor, condiții tehnice. Controlul și reglarea pompelor de injecție. Prelucrarea carcaselor cutiilor de viteză și a carcaselor punților din spate. Prelucrarea pieselor din sistemul de rulare. Prelucrarea butucului roții la automobile. Fabricarea roților de automobile și tractoare. Tehnologia de asamblare și montare a motoarelor, automobilelor și tractoarelor. Organizarea procesului tehnologic după volumul producției. Organizarea lucrului la montajul pe bandă. Organizarea montajului subansațnblurilor. Controlul tehnic al calității la asamblare. Probele fùnctio-nale ale motoarelor.	·	*

 В TEHNOLOGIA FABRIC ARH NAVEI ȘI MONTĂRII MECANISMELOR

 Metode actuale de construcție a navelor. Caracteristica metodelor de construcție Succesiunea lucrărilor principale de construcție. Profilul întreprinderilor moderne de construcții navale. întreprinderi de construcții navale. Șantiere de construcții navale Șantiere de asamblat. Șantiere de reparații navale. Scheme de amplasare a sectoarelor de producție. Fluxul direct, lateral și mixt. Lucrări de trasaj. Atelierul de trasa j. Organizarea sectoarelor de trasaj moderne. Execuția desenelor de copiat si a șabloanelor desen. Trasarea planului de forme. Reprezentarea formelor navei. Con

 fecționarea modelului navei; Desfășurarea bordajului. Trasarea cusăturilor tablelor. Desfășurări. Desfășurarea carlingii centrale, carlingilor laterale, a curenților laterali și a curenților de bord. Desfășurarea tablelor care formează învelișul corpului navei. Desfășurarea tablelor dublului fund. Determinarea ieșirii arborilor port-elice. Confecționarea șabloanelor și a machetelor. Prelucrarea materialelor pentru corpul navei. Curățirea chiniică și mecanică a laminatelor. Ateliere de construcție a corpului navei și calculul capacității acestora. Lucrările de însemnare și marcare. Croirea rațională a tablelor. Tăierea tablelor prin diferite procedee. Fasonarea tablelor și a profilelor la rece și la cald. Aliaje folosite în construcția navelor. Oțeluri folosite pentru construcția corpului navelor. Proprietățile mecanice la probele de întindere. Plasticitatea oțelului. Rezistența la oboseală. Sensibilitatea la îmbătrînire. Variația proprietăților mecanice la prelucrarea la cald. Sudabilitatea oțelului. Rezistența la coroziune. Oțe-, furi carbon. Oțeluri slab aliate. Alegerea oțelului pentru construcții navale. Aliaje de aluminiu folosite în construcții navale. îmbinări sudate și nituite la nave și controlul lor. Tipuri de îmbinări șudate și îmbinări nituite folosite în construcții navale. Procedee de sudare în construcții navale și utilizarea lor. Sudarea manuală. Prelucrarea metalului de bază la sudarea manulă. Economicitatea sudării de colț în construcții navale. Sudarea automată și semiautomată sub flux. Prelucrarea metalului de bază la sudarea automată. Particularitățile îmbinării sudate. Tensiuni interne și deformații. Formarea fisurilor la cald, factorii care favorizează apariția lor, măsuri de prevenire. Apariția fisurilor fràgile și încercarea îmbinărilor sudate ale corpului navei la formarea de fisuri fragile. Măsuri de prevenire și înlăturare a deformațiilor. Metode· de eliminare a tensiunilor, îmbinărilor șudate. Prescripții pentru îmbinări sudate și nituite. Defectele îmbinărilor sudate, Controlul calității îmbinărilor șudate. Metode de determinare a defectelor în cusăturile sudate Controlul exterior și măsurarea sudurilor. Controlul cu raze. Controlul cu ultrasunete. Controlul cu izotopi radioactivi. încercarea cu pulbere magnetică. Probele de etanșeitate. Proba cu apă sub presiune. Proba prin stropire cu apă. Proba cu aer. Proba cu petrol. Plănui controlului sudurii corpului. Metode actuale folosite în tehnologia asamblării navelor. Importanța economică à introducerii sudării în construcția navelor. Procesul tehnologic de construcție a corpului navei. Organizarea producției în atelierul de confecționare — fasonare, asamblare și sudare. Determinarea dimensiunilor elementelor prefabricate, în funcție de gabaritele atelierelor și dotarea lor. Utilajul tehnologic folosit la asamblarea navelor. Scule speciale și dispozitive folosite la asamblarea în atelier. Paturi pentru asamblare. Dispozitive folosite la asamblarea pe cală. Consumul de laminate pentru utilajul tehnologic. Asamblarea și sudarea elementelor de construcție. Reguli generale folosite la asamblare. Asamblarea și sudarea carlingii centrale de chila masivă. Asamblarea și sudarea coastelor întărite. Asamblarea și sudarea secțiilor. Asamblarea și sudarea secțiilor pereților, secțiilor de bord. Sudarea secțiilor de punte și de fund. Asamblarea și sudarea bloc-secțiilor în diferite poziții. Saturarea secțiilor și a blocsecțiilor. Asamblarea navelor pe cală. Asamblarea navelor nituite, a navelor clin secții și a navelor din bloc-secții. Asamblarea corpului navei prin metoda piramidală. Adaosuri tehnologice de asamblare. îndreptarea corpului navei după sudare. Montarea liniei de axe. Vizarea liniei de axe. Prelucrări la tubul etambou. Confecționarea și prelucrarea arborelui port-elice și arborilor intermediari. Confecționarea, prelucrarea și montarea, bucșelor port-gaiaç și a bucșelor de înveliș ale arborelui port-elice. Montarea liniei de axe. Montarea elicelor. Verificări de control. Protejarea. Montarea instalației de guvernare. Prelucrări la etambou în vederea montării axelor. Confecționarea,, asamblarea și sudarea cîrmei. Montarea cîrmei. Axul balama și axul cîrmei. Tipuri de cîrmă : simplă și compensată. Cîrme active. Montarea și centrarea mașinii cîrmei. Timone și pilot automat. Lansarea navelor la apă. Metode de lansare a navelor la apă. Lansarea mecanizată a navelor la apă. Cala de lansare. Sănii de lansare, Suporturi. Dispozitive de reținere și declanșare. Cărucioare de tragere a navelor, Pregătiri îii vederea lansării navei. Unsori folosite la lansarea navei, Măsurarea deformațiilor corpului navei înainte și după lansare. Montarea motorului principal și mecanismelor auxiliare în sala mașinii. Introducerea părților componente ale motorului principal în sala mașinii, Centrarea motorului' Fixarea motorului pe laine. Introducerea Diesel-gene-ratoarelor și centrarea lor. Agregate, ihașini și utilaje auxiliare din sala mașinilor. Instalații din sala mașinilor. Lucrări de izolație, amenajări și vopsitorie. Izolația termică a încăperilor de locuit și de serviciu. Schema izolației termice. Diferite feluri de izolații termice. Izolația termică ό magaziilor și a camerelor frigorifice. Schema izolației magaziilor și a camerelor frigorifice, Izolația termică a dublului fund. Izolația termică a bordurilor, a pereților și a plafoanelor. Uscarea izolației termice. Căptu-șirea izolației termice. Căptușirea punților. Lucrări de m^ngozerie. Lucrări de vopsitorie. Vopsirea corpului navei, a mașinilor, mecanismelor și instalațiilor navei, lajl··

 95

 ( crări de cimentare. Montarea mecanismelor și instalațiilor de punte. Instalații ancorare. Tipuri de ancore folosite. Vinciuri de ancoră. , Zbaturi., Instalația I'acostare .și legare. Instalația de încărcare-descărcare. Instalația capacelor pentru ^chiderea''.magaziilor. Instalația de salvare. Instalații electrice. Instalația de stins Vçeridiu cu CO2. Instalații de condiționarea aerului. Probele și prèdarea navelor. Or-idinea ' probelor de predare și rolul lor. Proba la cheu. Pròbe executate în sala btiașinilor. Verificarea instalației de încărcare. Verificarea închiderilor gurilor de * magazii. Probele de recepție a bărcilor de salvare și a instalației de salvare. Probele țde marș ale navelor. Graficul probelor de marș. Documentația necesară probelor. ^Determinarla vitezei navei. Determinarea inerției navei. Determinarea girației navei. ^Verificarea instalației de .guvernare. Proba instalației de ancorare. Probele navelor ^prototip. Proba de stabilitate.	z .	—

 • ·. - ' ·'·«■ '

 X "	I '	'

 ■ UTILAJE ȘI INSTALAȚII IN INDUSTRIA CHIMICA

 Operații unitare. Dèzvoltarea industriei chimice în țara noastră. Procese tehnologice și operații unitare în industria chimică. Bilanțul de materiale și bilanțul energiilor. Sisteme de unități de măsură ; sistemul internațional. Considerații generale privind utilajele și instalațiile din industria chimică. Condiții impuse aparaturii, principalii factori care influențează construcția, exploatarea și între* ținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimică. Tipuri principale de apa-rataje și utilaje. Materiale folosite în construcția utilajelor din industria chimică. ^Coroziunea. Factorii care determină alegerea materialelor folosite la construcția utilajelor (presiune, temperatură, mediu de lucru, preț de cost). Fluajul. Criterii de apreciere a rezistenței materialelor lucrînd sub sarcină la ^diferite temperaturi. Calculul rezistențelor admisibile ; coeficienți de siguranță. Coroziunea și protecția anticorozivă a utilajelor (căpțușiri, cauciucare, acoperiri cu mase plastice, metalizare, acoperiri galvanice, folosirea de inhibitori etc.). Montarea și recondiționarea utilajului. Metode de montare (asamblare). Pregătirea pieselor. Organizarea locului "ide muncă. Montarea subansamblurilor și ansamblurilor. Montarea utilajelor statice. Utilaje pentru transport și ridicat. Repararea și recondiționarea ' utilajelor din industria chimică. Noțiuni despre uzură. Metode de recondiționare (prelucrarea pieselor pentru recondiționare și reparație, metalizare, sudare, .turnare, depuneri 'electrolitice). Organizarea reparațiilor în ^industria chimică. Norme de protecția muncii. Operații și procese mecanice. Mărunțirea materialelor solide. Mașini dp mărunțire, construcție, montare, probare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și répararé. Sortarea materialelor solide granulare. Cernerèa, utilaje pentru cernere. Separarea, Separatoare pneumatice. Transportul și dozarea materialelor

 în-in-

 nologice și operații unitate în industria chimică. Bilanțul de materiale și bilanțul energiilor. Sisteme de unități de măsură ; sistemul internațional, generale privind utilajele și instalațiile din industria chimică. Condiții impuse aparaturii, principalii factori care influențează construcția, exploatarea și între* ținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimică. Tipuri principale de apa* rataje și utilaje. Materiale folosite în construcția utilajelor din industria chimică. Coroziunea. Factorii care determină alegerea materialelor folosite la construcția utilajelor (presiune, temperatură, mediu de lucru, preț de cost). Fluajul. Criterii de apreciere a rezistentei materialelor lucrînd sub sarcină la diferite temperaturi.

 _	л · ·	i « ■«	* .	j **	Λ * *>.j ¿	_ i .· _ r * _

 : anticorozivă a utilajelor (căpțușiri, cauciucare

 utilajului. Metode de montare (asamblare). Pregătirea pieselor. Organizarea locului "ide muncă. Montarea subansamblurilor și ansamblurilor. Montarea utilajelor statice. Utilaje pentru transport și ridicat. Repararea și recondiționarea ' utilajelor din industria chimică. Noțiuni despre uzură. Metode de recondiționare (prelucrarea pieselor pentru recondiționare și reparație, metalizare, sudare, .turnare, depuneri 'electrolitice). Organizarea reparațiilor în ~ industria chimică. Norme de protecția muncii. Operații și procese mecanice. Mărunțirea materialelor solide. Mașini dp mărunțire, construcție, montare, probare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și répararé. Sortarea materialelor solide granulare. Cernerèa, utilaje pentru cernere. Separarea, Separatoare pneumatice. Transportul și dozarea materialelor solide. Transportoare și dozatoare. Montarea, probarea, punerea în funcțiune, exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor. Norme de protecția muncii. Operații și procese hidrodinamice. Conducte și armături. Noțiuni de curgerea fluidelor. Conducte și armături ^folosite în industria chimică. Standardizarea conductelor ; diametro și presiuni nominale. Materiale de construcție. îmbinarea conductelor. Dilatația . termică a conductelor, sisteme compensatoare de dilatație. Amplasarea și rezemarea conductelor. Armături de închidere și distribuție. Oale de condens. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea conductelor și armăturilor. Norme de protecția muncii și P.C.I. Transportul lichidelor. Pompe. Dispozitive de transport fără elemente mobile. Pompe : principiu de funcționare, caracteristici și domenii de utilizare. Pompe cu piston și membrană (cu mișcări altérnative). Pompe centrifuge. Pompe rotative. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea și reparația pompelor. Norme de protecția muncii. Transportul gazelor. Compresoare și ventilatoare. Compresoare. Principiu de funcționare, construcție, compresoare cu piston. Compresoare rotative. Compresoare centrifuge. Ventilatoare. Pompe de vid. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea compresoarelor ; ungere și răcire. Norme de protecția muncii și P.C.I. Amestecarea materialelor. Procese dé amestecare. Utilaje pentru amestecarea materialelor fluide și solide (paste). Agitatoare, montare și probare, exploatare și întreținere. Revizia și reparația amestecătoarelor (malaxoarelor). Norme de protecția mupcii. Separarea sistemelor eterogene. Sedimentarea și decantarea. Decan-toare. Filtrarea. Factorii care influențează filtrarea. Filtre. Centrifugarea. Centrifuge ; principiu de funcționare, construcție. Montarea, probarea, exploatarea și întreținerea aparatelor pentru separarea sistemelor eterogene. Norme de protecția muncii. Elemente componente ale aparaturii chimice. Mantale cilindrice. Funduri și capace. îmbinări cu fianșe. Guri de vizitare, ferestre, cutii de etanșare. Supape



 I

 și discuri de siguranță. Suporturi. Tehnologia de execuție și montaj a elementelor componente ale aparaturii chimice. Norme de protecția muncii. Operații și procese termice. Transmiterea căldurii. Schimbătoare de căldură. Transmiterea căldurii prin conducție, convecție și radiație. Izolarea termică. Materiale termoizolante. încălzirea și răcirea aparatelor din industria chimică. Schimbătoare de căldură ; tipuri reprezentative. Construcție, asamblare, montare, probare, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea schimbătoarelor de căldură. Norme de protecția muncii·. Evaporarea și condensarea, Evaporatoare. Construcție și mod de lucru. Condensatoare. Montare, probare, punere în funcțiune. Norme de protecția muncii. Răcirea la temperaturi joase și răcirea înaintată. Procedee de răcire. Agenți frigorifici. Mașini și instalații frigorifice. Norme de protecția muncii. Operații și procese de difuziune. Distilarea și rectificarea. Coloahe cu talere și umplutură. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea coloanelor. Norme de protecția muncii. Absorbția. Absorbere.. Montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Extracția lichid-lichid. Procedee de extracție. Extractoare, instalații de extracție. Construcție, montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Norrhe de protecția munci; și p.C.I. Adsorbția. Procedee, utilaje și instalații de adsorbție. Construcția, montarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea adsorberelor. Norme de protecția muncii. Uscarea. Procedee de uscare. Utilaje pentru uscare. Construcție, montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii. Fluidizare. Utilaje și instalații de fluidizare, exploatare și întreținere. Reactoare din industria chimică. Aparate care lucrează la presiunea normală (cu pereți subțiri), la presiunea înaltă (cu pereți groși) sau sub vid. Tipuri de reactoare : camere de reacție, coloană sau turn de reacție, schimbător de căldură, cuptor (de reacție. Principalele eleménte componente ale reactoarelor din industria chimică. Montare, probare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii și P.C.I. Rezervoare. Tipuri de rezervoare. Montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii și P.C.I. Calculul (dimensionarea) aparatelor și utilajelor din industria chimică ; probleme.	/

 sau turn de reacție, schimbător de căldură, cuptor (de reacție. Principalele eleménte componente ale reactoarelor din industria chimică.

 ■ EXPLOATAREA, ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA UTILAJELOR SIDERURGICE

 •	·'	' 1	. ..	·	. _	. . A	«	. *	-	A	' ··	· _ , , - У	\	. НЛ ·'*»!	·	» / i I - '	’

 ”. \ > ·■ -	■ '.i.:·, Í'jí	-i Í ■ ·ί· ' "■’··· i ·- ·> ■.·/*? ;	'.·; · А J:	¿ '

 Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor siderurgice. Exploatarea rațională a utilajelor. Durata de funcționare a utilajelor și factorii care o determină. Depistarea cauzelor care determină .scoaterea din funcțiune a utilajelor și agregatelor. Uzura principalelor organe de mașini ale utilajelor și instalațiilor siderurgice. Particularitățile în executarea operațiilor de lăcătușărie la întreținerea și repararea utilajelor siderurgice. Cunoașterea modului de execuție a operațiilor de lăcătușărie folosite în activitatea de reparare a utilajelor siderurgice. Cunoașterea și folosirea documentației tehnice necesare executării acestor operații. Procedee de reco adiționare a pieselor uzate. Recondiționarea pieselor uzate prin operații de lăcăiușărie. Recondiționarea pieselor prin sudură. Recondiționarea pieselor prin acoperiri electrolitice.. Recondiționarea pieselor prin metalizare. Recondiționarea pieselor prin deformare plastică etc. Consumul de metal. Tehnologia reparării utilajelor. Demontarea, spălarea și trierea pieselor. Repararea asamblărilor fixe. Repararea organelor mișcării de rotație. Repararea transmisiilor și cuplajelor. Repararea organelor mișcării de translație. Repararea mecanismelor de transformare a mișcării. Mecanizarea lucrărilor de lăcătușărie. Alegerea variantelor tehnologice cele mai economicoase. Măsuri, de protecție a muncii la demontarea și repararea utilajelor. Asamblarea și montarea organelor de mașini, a mecanismelor și a utilajelor. Metode de asamblare. Pregătirea pieselor pentru asamblare. Tipuri^ de asamblări și execuția lor. Montarea organelor de mașini și a diverselor tipuri de mecanisme. Echilibrarea statică și dinamică a pieselor în mișcarea de rotație. Organizarea montării generale. Măsuri de protecție a muncii la asamblarea utilajelor siderurgice. Verificarea utilajelor după reparație. Verificarea preciziei geometrice. Verificarea prin revizie exterioară la mersul în gol și sub sarcină. Verificarea,rigidității utilajelor reparate. Verificarea generală a utilajelor reparate. Principii de bază ale întreținerii utila ie-lor. Ungerea utilajelor. Lubrifianți, caracteristici, criterii pentru stabilirea lubri-fianților. Sisteme de ungere, tehnologia ungerii. Ungerea principalelor organe de mașini. Coroziunea, protejarea utilajelor contra coroziunii. întreținerea utilajelor, agregatelor și instalațiilor iriderurgiee. întreținerea instalațiilor de ridicat. întreținerea utilajului uzinelor cocsochimlce. întreținerea utilajului din secțiile de aglomerare, întreținerea utilajului din secția furnale. întreținerea utilajului din secția de oțelărie. întreținerea utilajului din secția de laminare. Repararea utilajelor, adre

 7 — Admiterea în învățămîntul superior pe anul 197·

 97

 gatelor și instalațiilor siderurgice. Tehnologia reparării instalațiilor de ridicat și transportat. Măsuri de protecție a muncii la repararea instalațiilor de ridicat. Tehnologia reparării utilajelor caracteristice din secțiile de bază ale uzinelor siderurgice ; secția de. fabricare a cocsului și semicocsului ; secții de aglomerare și.furnale ; secții de elaborare a oțelurilor în cuptoare Martin, cuptoare electrice și con-vertizoare cu oxigen LD ; secții de laminare și de trefilare-tragere și măsuri de protecție a muncii specifice reparației utilajelor din secțiile respective. Modernizarea utilajelor și agregatelor siderurgice. Folosirea extensivă și intensivă a utilajelor, agregatelor și instalațiilor siderugice la capacitatea nominală. îmbunătățirea caracteristicilor nominale la nivelul tehnicii moderne. Înlocuirea importului cu utilaje și instalații create cu posibilitățile interne ale întreprinderilor. Rentabilizarea acțiunii de autoutilare. Măsurarea și controlul pieselor. Instrumente de măsurare directă., Instrumente de măsurare indirectă. Instrumente de control. Aparate de măsurarea și compararea lungimilor. Aparate de măsurarea calității suprafețelor. Rugozitatea suprafeței.

 »	» г	♦	'	·

 • %	/ ·	*	* 4 ^ · ·* ··

 И EXPLOATAREA, ÎNTREȚINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR DIN INDUSTRIA CERAMICĂ ȘI REFRACTARĂ

 Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor din industria ceramică și refractară.. Uzura pieselor. Durata de funcționare a utilajelor și factorii care o influențează. Condițiile specifice în care lucrează utilajele în industria ceramică și refractară. întreținerea utilajelor. Organizarea întreținerii utilajelor. Reparații preventive. Repararea și organizarea reparării utilajelor. Recepția utilajelor după reparație. Reparații accidentale și evitarea lor. Depistarea cauzelor care determină scoaterea din funcțiune a utilajelor și agregatelor. Cauze mecanice. Depistarea defectelor de acționare electromecanică. Depistarea defectelor aparaturii de măsură și control. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor de produse ceramice și refractare. Alegerea felului de curent și a tensiunii în fabricile de produse refractare. Distribuția energiei electrice de înaltă și joasă tensiune în uzine și ateliere. Scheme tip ale centralelor de distribuție și substațiilor de transformare. Metode de determinare a sarcinilor, de alegere a echipamentului de bază al substațiilor și de calcul al rețelelor electrice. Caracteristicile electrice și mecanice ale electromotoarelor. Condiții tehnologice și electrice cerute mecanismelor electrice de antrenare., Reglarea vitezelor și turațiilor. Principalele tipuri de electromotoare, folosite în întreprinderile de produse ceramice și refractare. Caracteristicile principale. Alegerea și utilizarea electromotoarelor. întreținerea și repararea electromotoarelor. Instalația electrică a mașinilor de ridicat și transportat. Mașini de curent alternativ și continuu. Generatoare. Motoare electrice. Pornirea, reglarea și frînarea lor. Aparatele de comandă ale motoarelor electrice. Frîne electromagnetice. Aparatajul de protecție. Dispozitive de distribuție. Schema de comandă a electromotoarelor. Calculul puterii. Principalele deranjamente ce se produc în funcționarea macaralelor și podurilor rulante. Montajul și exploatarea instalațiilor cuprinzînd aparate de măsură și controL Posturi de comandă. Săli de mașini. Camere de control. Tablouri de comandă. Alegerea locului de așezare a aparatelor. Tablourile de aparate de măsură ale secției. Schema tablourilor și așezarea lor în secțiile de bază ale întreprinderii. Montajul liniilor de legătură. Interpretarea diagramei aparatelor. Depistarea defectelor în instalație și înlăturarea lor. Montarea, întreținerea și repararea echipamentului mecanic și electric din secțiile de pregătire a materiilor prime. Montarea echipamentului mecanic și electriç. întreținerea echipamentului mecanic și electric. Depanarea și repararea echipamentului mecanic și electric. Controlul echipamentului reparat. Măsuri de protecție a muncii. Montarea, întreținerea și repararea echipamentului mecanic și electric din secțiile de dozare și amestecare. Montarea echipamentului mecanic și electric. întreținerea echipamentului mecanic și electric. Depanarea și repararea echipamentului mecanic și electric. Controlul echipamentului reparat. Măsuri de protecție a muncii. Montarea, întreținerea și repararea echipamentului mecanic și electric în secțiile de fasonare. Montarea echipamentului mecanic și electric. întreținerea echipamentului mecanic și electric. Depanarea și repararea echipamentului mecanic și electric. Controlul echipamentului reparat. Măsuri de protecție a muncii. Montarea, întreținerea și repararea echipamentului mecanic și electric în secțiile de uscare și ardere. Montarea echipamentului mecanic și electric. întreținerea echipamentului mecanic și electric. Depanarea și repararea echipamentului mecanic și electric. Controlul echipamentului reparat. Măsuri de protecție a muncii.

 ■ EXPLOATAREA, ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA NAVELOR ȘI INSTALAȚIILOR PORTUARE

 Exploatarea navelor maritime și fluviale. Tipurile navelor maritime și fluviale : pasagere, de mărfuri, de tracțiune, nave tehnice, nave de servitute, nave speciale. Caracteristicile de exploatare ale navelor maritime și fluviale. Deplasament, capacitate de încărcare, viteză, yază de acțiune — capacitatea tancurilor, raza de girație, dimensiuni principale, pescaj — scări de pescaj, bord liber, echipaj, consum de combustibil, lubrifianți, apă, diagrama de tracțiune, stabilitate, puteri instalate, capacitatea de a naviga prin gheață, capacitatea de a naviga la o anumită forță a vîntului, distanța de oprire, instalații de încărcare. Noțiuni de geografia transporturilor. Porturi-distanța-trasee-zone de navigație, sectoarele Dunării — hărți rutiere, treceri dificile — puncte dificile, cartea pilot, cotele apelor Dunării — etiaj. Factori hidrometeorologici. Vînturi — scara Beaufort — zone de vînturi, valuri — mărimi — influență, ghețuri, ape scăzute — ape mari — influențe. Noțiuni de navigație. Navigația costieră, navigație astronomică — punctul navei, hărți și instrumente de măsurare în marină : loch, sextant, sondă etc., aparatură de bord, vitezele curenților la Dunăre Regulamente internaționale de navigație. Maritime, fluviale. Unități de măsură folosite în navigație — Convertire. Regulamentul serviciului la bordul navelor. Procedee de urgență în caz de : eșuare, gaură de apă, coliziune, incendiu, abandon, salvare de vieți omenești, asistență în caz de pericol, om la apă ; roluri : de echipaj — de avarie ; carturi — îndatoriri. Utilizarea instalațiilor navelor maritime și fluviale. Cazane — mașini cu aburi — condensoare — pompe de alimentație — capete de alimentație — distribuții — instalații de ardere ; motoare cu ardere internă — pompe de injecție — pompe dé' alimentare — regulatoare — pompe de răcire — pompe de ulei — instalația de pornire — aparatură de măsură și control ; instalația de propulsie ; instalația de siguranță ; instalații de navigație ; instalațiile aparatelor propulsoare, instalații sanitare, instalații de încălzire — parametrii de ". funcționare, instalația de ventilație — parametri de funcționare, instalația de comandă — telegrafe, portavoce, telefon ; instalația electrică — generatoare electromotoare, con-vertlzoare, transformatoare, semnalizare, iluminat, tablouri electrice, trasee de cabluri, relee, contractoare, aparatură de măsură și control, protecții, * aparatură de comandă, siguranțe, controlere, temporizatoare; defecțiuni ce pot a£are în timpul funcționării, depanări sub exploatare. Planificarea și organizarea activității flotei fluviale și maritime. Lucrul după grafic — domenii \și condiții de aplicare, lucrul după program de timp limitat, indicatori folosiți în flotă. Pregătirea navelor pentru expertiza și expertizarea lor. Eliberarea permisului de navigație. Durata de exploatare și caisare a navelor și utilajelor portuare. Normative — legislații ; condiții economice — uzură fizică — uzură morală. Indici de folosire a utilajelor portuare. Noțiuni — definiții ; cauzele care influențează valorile practice și teoretice ale indicilor de utilizare ; calculul valorilor teoretice și indicatorilor' de utilizare ; interdependența indicilor de utilizare, metode de îmbunătățire a valorilor indicilor de utilizare. Pregătirea utilajelor pentru lucru. Calare, alimentare, stare tehnică, dispozitive de siguranță, presiuni admisibile pe cheiuri și platforme. Autorizarea utilajelor portuare pentru funcționare. Documentație și probe pentru autorizare de către organele ISCIR ; documentație și probe pentru autorizare de către organele RNR. Tehnologia și modul de remediere — reparații ale elementelor componente și instalațiilor navelor maritime și fluviale. Cauzele defectelor care apar la corpul navelor, instalațiilor navei și la motoarele principale și auxiliare, procesele care condiționează uzura fizică, metode modèrne pentru depistarea defecțiunilor la nave, repararea corpului navei : defectele corpului navelor și procedee pentru vdepistarea lor, defectele corpului navelor și procedee pentru remedierea lor : înlocuirea niturilor, remedierea fisurilor, înlocuirea unor table sau unor părți ale corpului navelor, ridicarea navelor pe cală sau pe doc, curățirea și piturarea corpului navei, protejarea electro-chimică a corpului împotriva coroziunii, repararea porțiunilor de material lemnos ale corpului metalic al navei, probe de etanșeitate, lansarea la apă a navelor după reparații ; repararea instalațiilor navei : repararea instalației — de guvernare ; depistarea defectelor, demontarea instalației, repararea axului cîrmei, repararea etambolului cîrmei, repararea echei, probarea instalației după reparații ; repararea instalațiilpr de ancorare, manevră și remorcare ; repararea instalației de încărcare ; repararea instalației bărcilor de salvare ; repararea căldărilor cu ‘abur navale ; repararea mașinilor principale cu abur ; uzurile, deteriorările și defectația arborilor cotiți ; repararea arborilor cotiți ; detectarea fisurilor, stabilirea dimensiunilor geometrice și a abaterilor de formă (ovalitatea, conicitatea, perpendicularitatea, paralelism, frîngere), aparate și instrumente de măsură, mo_dul de remediere a uzurilor, fisurilor, neuniformităților, cen-

 99

 lui, capetelor de cruce, bielelor, confeeționareci segmenților (ajustarea și montarea lor) ; repararea cuzineților de pat și biela : turnarea, ajustarea și montarea, măsurarea jocurilor, centrarea liniei .de pat ; repararea organelor de distribuție : excentrice, г	........

 rectificare, ajustare, montare, tușarea sertarelor. Determinarea punctelor moarte, spațiilor moarte, reglarea distribuției. Repararea turbinelor cu aburi ; Repararea liniilor de aburi și propulsoarelor ; Repararea motoarelor cu ardere internă ; Repa-< t . A *.	î. к _	4	t	b	b	<	<·	. .A - -	—	—	—

 tația, demontarea. '

 piesele instalațiilor, agregatelor, mașinilor și motoare

 lor ; Repararea amenajărilor pentru echipaj, magaziilor, cambuzelor, saloanelor ;

 I

 carea aparatelor de măsură și control. Revizuirea, repararea și probarea instalați-

 A justa je și toleranțe : de uzură, de montaj. Pe tipuri de agregate :

 schimburi de ulei — spălare căldări — decarbonizări, lucrări

 trarea arborilor cotiți ; repararea pistoanelor, rectificarea canalelor, tijei, pistonului, capetelor de cruce, bielelor, confecționarea segmenților (ajustarea și montarea lor) ; repararea cuzineților de pat și bielă : turnarea, ajustarea și montarea, măsura-trice, came, tije, sertare, oglinzi sertare, supape scaune, supape — confecționare, rectificare, ajustare, montare, tușarea sertarelor. Determinarea punctelor moarte, spațiilor moarte, reglarea distribuției. Repararea turbinelor cu aburi ; Repararea liniilor de aburi și propulsoarelpr ; Repararea motoarelor cu ardere internă ; Reparația tubulaturii navale : cauzele și felurile deteriorării tubulaturilor navale, defec-tația, demontarea. Metode pentru descoperirea defectelor la subansamblele și piesele instalațiilor, agregatelor, mașinilor și motoarelor navale. Repararea echipamentului electric al navei ; Asamblarea și probarea instalațiilor de forță ale navelor ; Repararea amenajărilor pentru echipaj, magaziilor, cambuzelor, saloanelor ; Repararea instalației frigorifice — compresoare, trasee, baterii frigorifice, verificarea aparatelor de măsură și control. Revizuirea, repararea și probarea instalațiilor de santină, incendiu și balast. Revizuirea și repararea aparaturii de bord. Λ justa je și toleranțe : de uzură, de montaj. Pe tipuri de agregate i mașini cu aburi, motoare cu ardere internă, turbine cu aburi,, pompe etc. Pe tipuri de piese: cuzineți, arbori, pistoane, cămăși, roți dințate, rotoare, cuplaje, bolțuri etc. Clasificarea reparațiilor. Categorii de reparații — definiții ; revizia tehnică, reparații curente, reparații capitale, reparații de avarie, reparații de navigație. Normativul de reparații pentru nave maritime și fluviale. Cicluri de reparații, tehnologie de reparații. întocmirea specificației de reparații. Pe tipuri de nave, pe categorii de reparații: întocmirea defectației de reparații, ordinea de întocmire a defectației, 'modul de întocmire a defectației, instrumente și aparate folosite. Modul de introducere a navelor în operații. întreținerea navelor. Executarea profilacticelor — cicluri, imobilizări : schimburi de ulei — spălare căldări — decarbonizări, lucrări de întreținerea corpului, lucrări ce se efectuează cu mijloacele bordului, planificarea întreținerilor și a reparațiilor — planuri și grafice de reparații. Eșalonarea reparațiilor. Jurnalul de bord al navelor ; consumuri de ulei și combustibil. Sistemul de reparații. Prin ridicare pe cală sau pe doc, reparații executate fără ridicare pe cală sau doc, metoda de reparație individuală, metoda de reparație prin schimbare de agregat, reparații prin recondiționare, reparații de moderinzare-recon-strucții, reparații cu termen de garanție, documentația tehnică a navelor ; recepțio-narea lucrărilor de reparații la nave ; procurarea pieselor de schimb ; metodologia de procurare, din țară, din import ; cataloage de piese de schimb, consumuri specifice, înlocuirea neceșarului de piese. Pituri utilizate pentru corpul navelor maritime și fluviale — Modul de aplicare. Defecțiuni ale motoarelor cu ardere internă. Defecțiuni în instalația electrică. Generatoare, electromotoare, convertizoare, transformatoare ; tablouri electrice, relee, temporizatoare, protecții, relee, contractoare, rezistențe, siguranțe ; instalații de comandă, de semnalizare, iluminat ; electro-magneți, culegătoare de curent ; dispozitive de siguranță. Defecțiuni în instalațiite de lucru ale utilajelor portuare. Instalații de ridicare, închiderea greiferului, «rotireÇ basculare, translație (marș), reductoare, cuplaje, organe de transmisie, instalație hidraulică, aer comprimat, frîne. Defecțiuni la elementele componente ale corpului macaralelor. Portal, ponton, sistemul < de brațe, articulații, eșafodaj, contragreutate; instalații de siguranță și navigație: santină, incendiu, balast guvernare, propulsie, răcire, combustibil ulei, aer comprimat, instalația .de propulsie, ancorare, legare, manevră.. Defecțiuni ale unor instalații speciale. Pneumatice, elevatoare, cîntărire. Defecțiuni ale echipamentelor de lucru. Grëifere, cîrlige, cupe, dispozitive. întocmirea specificațiilor reparații. Modul de întocmire ; volum de reparații — categorii de reparații. Tehnologia și modul de remediere — reparații, pe tipuri de utilaje, elemente componente, agregate organe. Demontarea organelor componente ale utilajelor ; repararea motoarelor cu ardere internă ; motoare Diesel ; motoare cu benzină ; întocmirea defectației de reparație ; repararea instalațiilor utilajelor portuare ; repararea instalațiilor specifice instalațiilor de ridicat ; repararea elementelor componente ale instalațiilor de ridicat ; repararea utilajelor plutitoare — pontonul și instalațiile de siguranță și navigație ; executarea tratamentelor termice : călire, cimentare, recoacere, revenire, verificarea calității pieselor după efectuarea tratamentului. Montarea organelor, mecanismelor, agregatelor și instalațiilor după reparații. Probarea agregatelor, instalațiilor și utilajelor după reparații ; probarea agregatelor, probarea mecanismelor și instalațiilor, probarea de ansamblu a utilajului, reguli de recepție conform RNR, reguli de recepție conform ISCIR, programul de probe, remedieri după probe. întreținerea utilajelor portuare. Modul de executare a întreținerii pe tipuri de utilaje și agregate — schimburi de ulei, defecțiuni și depanări care se efectuează în cadrul întreținerilor pe tipuri de 4

 basculare, translație (marș), reductoare, cuplaje, organe de transmisie, instalație macaralelor. Portal, ponton, sistemul *de brațe, articulații, eșafodaj, contragreu-j instalații de siguranță și navigație : santină, incendiu, balast guvernare,

 100

 agregate și utilaje, uleiuri și combustibili utilizați. întreținerea și repararea echipamentelor utilajelor. Greifere, cîrlige, ' electromagneți, echipamentele autostivuitoare-lor și electrostivuițoarelor, cupele și lamele, întreținerea și repararea acumulatorilor. Clasificarea reparațiilor — Normative de reparații. Sisteme de reparații. Control planificat, revizie tehnică, reparații curente, reparații capitale. Normativul de reparații pentru utilajele portuare. Categorii de reparații — cicluri de reparații — lucrări ce se execută în cadrul fiecărei reparații. Sisteme de reparații î metoda de reparație individuală, metoda de reparație prin schimbare de agregat, reparațiile utilajelor la locul de muncă, efectuarea reparațiilor cu ajutorul atelierelor mobile, reparații prin recondiționare, reparații prin înlocuirea pieselor de schimb, reparații în termen de garanție, Planificarea întreținerilor și a reparațiilor — Planuri și grafice de reparații. Eșalonarea reparațiilor. Evidența utilizării mecanizatelor portuare. Procurarea pieselor de schimb. Documentația tehnică a utilajelor portuare, cartea tehnică a utilajului, instrucțiuni de întreținere, reparare, demontare și montare, recomandările firmelor furnizqare. Procurarea pieselor de schimb pentru utilajele portuare : metodologia de procurare : din țară, din import ; cataloage de piese de schimb, consumuri de piese pe tip de utilaj, întocmirea necesarului de piese.

 ■ ÎNTREȚINEREA și repararea utilajelor DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

 utilajelor

 Tehnologia întreținerii utilajelor. Tehnologia reparării utilajelor. Importanța organizării exploatării, întreținerii și reparării utilajelor. Părți componente ale unui utilaj. Materiale folosite în construcția de utilaje în industria alimentară Partea mecanică de întreținere și reparație a utilajelor. Degradarea utilajelor. Uzura. Factorii care influențează uzura. Uzura prin frecare, coroziune termochi-mică și datorită îmbătrînirii materialelor prin solicitări statice și diverse solicitări termice. Tipuri de uzuri. Clasificarea frecării. Factorii care influențează prevenirea uzurilor. Tehnologia întreținerii utilajului. Durata de* serviciu a utilajului. Curățirea și întreținerea utilajelor organelor de mașini și pieselor. Materiale de curățire. Graficul curățirii. Ungerea utilajelor. Graficul ungerii. Materiale de ungere, utilizarea lor, regenerarea stării utilajului în timpul exploatării. Tehnologia reparării utilajelor. Metode de executare a reparațiilor. Metode clasice ; metode rapide. Primirea utilajelor pentru reparare, demontare curățire, stabilirea defecțiunilor : de suprafață, interioare, controlul dimensiunilor. Stabilirea succesiunii operațiilor de reparare. Stabilirea metodelor de reparare și a materialelor necesare. Verificarea după reparații. Montarea generală a utilajelor. Metoda interschimbabilității totale, metoda interschimbabilității parțiale. Repararea organelor de mașini ale utilajelor din industria alimentară. Metode generale de recondiționare. Recondiționarea prin modificarea dimensiunilor inițiale ; montarea de piese suplimentare, deformare plastică și depuneri de metal. Recondiționarea organelor de mașini comune din industria alimentară. Organe de mașini cu mișcare de rotație. Defecțiuni și recondiționarea arborilor, lagărelor, roților dințate și transmisiilor. Stabilirea metodei de recondiționare. Verificarea după recondiționare. Utilaje fără elemente mobile și fără încălzire. întreținere și reparare. Rezervoare și recipiente sudate. Rezervoare și recipiente nituite. întreținerea și repararea elementelor mobile cu încălzire sau răcire. Schimbătoare de căldură. Pasteurizatoare și răcitoare cu plăct Aparate de distilare. Coloane de rafinare. întreținerea și repararea utilajelor cu elemente mobile. Utilaje de amestecare cu brațul (malaxoare). Utilaje cu. tambur. Transportoare. Utilaje cu dispozitive interioare de transport Cuptoare. Utilaje cu dispozitive hidraulice : prese hidraulice, pompe hidraulice cu piston. Utilaje cu dispozitive rotative : mori cu valțuri ; mori cu ciocane ; pompe rotative ; mașina de tăiat. Utilaje cu mișcare alternativă : pompe cu piston ; compresoare cu Piston ; concasoare’ cu fălci ; mașini de ambalare. Utilaje cu acțiune centrifugă : pompe centrifugale ; ventilatoare centrifugale ; suflante șî compresoare centrifugale; separatoare centrifugale. întreținerea și repararea utilajelor specifice industriei alimentare. Prezentarea succintă a procesului tehnologic din subramura · industriei alimentare a zahărului, uleiului, cărnii, laptelui, morăritului» panificației, conservelor, tutunului frigului- Descrierea defecțiunilor și reparării utilajelor și instalațiilor. Măsuri de tehnica securității și protecția muncii. Noțiuni de tehnica securității muncii la démontare^idicare, transport, repararea și montarea pieselor și organelor de mașini. întreținerea W repararea mașinilor electrice. Mașina de curent continuu. Exploatarea șl Întreținerea mașinilor de curent continuu. Defecțiuni mecanice și

 r0

 101

 electrice. Repararea părții mecanice și electrice. Verificarea funcționării. Transformatoare. Exploatarea și întreținerea transformatoarelor de putere. Defecțiuni posibile și înlăturarea lor. Probe de verificare a transformatoarelor înainte de a doua funcțiune ; Recondiționarea uleiurilor electroizolante. Verificarea transformatoarelor de măsură. Mașini asincrone. Exploatarea, întreținerea și repararea mașinilor asincrone cu inele colectoare ; Exploatarea, întreținerea și repararea mașinilor asincrone cu rotoare în scurtcircuit. Mașini sincrone. întreținerea și repararea mașinilor sincrone. Exploatarea, întreținerea și recondiționarea bateriilor de acumulator. întreținerea și repararea echipamentului de pornire și reglaj a mașinilor electrice (reostate, comutatoare etc.). Linii electrice. Exploatarea, întreținerea și repararea liniilor aeriene. Exploatarea, întreținerea și repararea liniilor subterane. încercările cablurilor. întreținerea echipamentului electric. întreținerea și exploatarea conductoarelor. Repararea conductoarelor. întreținerea și exploatarea întrerupătoarelor de putere. Repararea întrerupătoarelor. întreținerea și exploatarea separatoarelor și întrerupătoarelbr de sarcină. întreținerea, repararea și verificarea releelor de protecție. Traductoare. Amplificatoare. Stabilizatoare. întreținerea și repararea elementelor de execuție. Electrice, Pneumatice, Hidraulice.

 >	*.	·Λ ·. / *	X ’ i * ·< ’·	\ * î * ' '	· *

 ■ TEHNOLOGIA MECANICII FINE ȘI OPTICII z

 Bazele tehnologiei mecanicii fine : etapele de asimilare a unui produs. Proiectarea proceselor tehnologice. Tehnologia tip și de grup. Precizia prelucrării mecanice. Calitatea suprafețelor. Bazarea pieselor. Productivitatea prelucrărilor. Semifabricate pentru mecanică fină. Piese metalice turnate. Piese matrițate la cald. Semifabricate laminate. Semifabricate din sticlă optică și semioptică. Prelucrări prin presare și matrițare. Tehnologia operațiilor de tăiere (ștanțare), ambutizare, îndoire și de fasonare. Tehnologia operațiilor de extrudare și matrițare la caM în matrițe închise. Tehnologia prelucrării materialelor plastice. Tehnologia prelucrării pulberilor metalice. Prelucrări prin așchiere în mecanică fină. Prelucrarea suprafețelor de revoluție. Prelucrarea suprafețelor plane. Prelucrarea filetelor. Prelucrarea angrenajelor. Prelucrări fine : rectificarea, strunjirea cu diamant, suprafinisarea. Prelucrări speciale ale metalelor : prelucrarea prin scìntele electrică, prelucrarea electrochimică, prelucrarea anodomecanică, prelucrarea cu ultrasunete. Tehnologia elementelor elastice. Elemente specifice genérale. Materiale. Tehnologia arcurilor plane. Tehnologia tuburilor ondulate. Tehnologia microbenzilor. Tehnologia membranelor elastice. Tehnologia arcurilor elicoidale de precizie. Tehnologia tuburilor manometrice. Protecția suprafețelor în mecanică fină și optică. Pregătirea suprafețelor metalice. Protecția prin depunere electrochimică. Acoperiri metalice. Instalații și utilaje pentru acoperiri galvanice. Controlul operațiilor de protecție. Vopsirea suprafețelor metalice. Utilaje și instalații necesare pentru vopsire. Controlul operației de vopsire. Tehnologia circuitelor electrice și electronice. Cablaje, tipuri. Lipirea, sudarea și prinderea conductorilor. Marcarea circuitelor electrice. Tehnologia bobinajelor. Asamblări în mecanică fină și optică. Procesul tehnologic de asamblare și interschimbabilitate. Executarea asamblărilor demontabile și nedemonta-bile. Executarea îmbinărilor mobile nedemontabile, montarea și demontarea rulmenților. Executarea îmbinărilor mobile demontabile, lagăre, axe, angrenaje, roți de curea, ghidaje. Asamblarea aparatelor optico-mecanice. Asigurarea poziției relative a elementelor. Reglajul aparatelor (elemente și principii de reglaj). Aparate pentru asamblare și control. Verificarea finală a aparatelor. Semifabricate folosite pentru confecționarea pieselor optice. Metode de obținere a semifabricatelor : înmuiere, din plăci prin presare. Bazele tehnologiei de fabricație a pieselor optice. Condiții tehnice cerute pieselor optice și metode de fabricație. Tipuri de piese optice și feluri de prelucrare a sticlei la fabricarea lor. Toleranțe la precizia de execuție a pieselor optice. Scule pentru prelucrarea sticlei. Prelucrarea preliminară a pieselor optice — lentilele. Precizia de prelucrare a suprafețelor. Toleranțele unghiurilor. Toleranțe la acuratețea suprafețelor prelucrate. Indicarea pe desenele pieselor optice a toleranțelor de execuție a lentilelor și prismelor. Prelucrarea de precizie a lentilelor (prelucrarea preliminară, prelucrarea finală) Prelucrarea de precizie a prismelor și lamelor plan paralele. Norme de protecția muncii la fabricarea pieselor optice Bâzele teoriei prelucrării sticlei cu materiale abrazive și de polisat și cu scule metalice. Prelucrarea sticlei (cu abrazivi fixați). Prelucrarea sticlei cu scule din metale dure. Compararea operațiilor executate cu abrazivi liberi și fixați și cu scule metalice. Polisarea sticlei. Procesul de polisare. Influența durității și a stabilității chimice a sticlei datorită vitezei de polisare Compoziția rășinilor pentru suporturile de polisat tip și domeniile de temperatură. Duritatea suspensiei și debi-

 102

 tul ei. Presiunea sculei de polisat și viteza ei. Temperatura sticlei și a aerului ambiant. Bazele prelucrării chimice a sticlei. Măsuri de protecția muncii la prelucrarea sticlei cu materiale abrazive de polisat. Adaosuri de prelucrare a semifabricatelor. Gruparea semifabricatelor. Calculul adaosului de prelucrare a semifabricatelor pentru piese optice. Gruparea și fixarea semifabricatelor pe dispozitive. Gruparea în coloane. Masticuri folosite, tehnologia lipirii. Blocarea elastică a pieselor. Blocarea rigidă a pieselor. Tehnologia blocării, principiul metodei și schemele de blocare. Tehnologia blocării. Tăierea sticlei. Tehnologia tăierii cu diamant și metale dure. Mașini pentru tăiat sticla. Despicarea sticlei. Controlul operației de tăiere. Norme de protecția muncii la operațiile de tăiere a sticlei. Găurirea sticlei : utilaje și scule folosite. Norme de protecția muncii. Prelucrarea sticlei cu freze și discuri abrazive : Tehnologia prelucrării cu discuri și piese abrazive. Controlul operațiilor de , prelucrare cu discuri și freze. Tehnologia șlefuirii sticlei. Tehnologia degroșării și șle^ fuirii brute. Tehnologia șlefuirii medii și fine. Controlul calității suprafețelor, cu calibrul optic. Măsuri de protecția muncii la lucrările de șlefuirea sticlei. Polisarea sticlei. Tehnologia polisării. Controlul operației de polisare. Măsurile de protecția muncii la ‘prelucrarea sticlei. Centrarea lentilelor. Procedee de centrare. Condiții cerute mandrinelor de centrare. Tehnologia centrării. Controlul centrării lentilelor. Teșirea finală a lentilelor. Metode de teșire finală a lentilelor. Țeșirea lentilelor la mașina specială. Măsuri de protecția muncii. Confecționarea pieselor optice cu fețe plane și sferice. Elaborarea tehnologiei de confecționare a pieselor optice. Confecționarea lentilelor apropiate de semisferă. Confecționarea calibrelor optice. Prelucrarea suprafețelor asferice : Tehnologia prelucrării diferitelor suprafețe asferice. Metode de execuție, a suprafețelor asferice. Controlul suprafețelor șlefuite și suprafețelor polisate. Confecționarea fiolelor pentru nivele. Confecționarea fiolelor sferice și cilindrice de precizie. Controlul confecționării fiolelor. Măsuri de protecția muncii. îmbinarea pieselor optice fără monturi. Metpda de îmbinare a pieselor. îmbinarea pieselor optice pentru lipire. Condiții pentru balsamuri de lipit. Tehnologia lipirii. Controlul lipirii. Aplicarea peliculelor translucide. Acoperiri speciale, influențarea lor asupra factorului de reflexie a luminii asupra pieselor. Mărirea transparenței prin metode chimice. Controlul calității peliculelor. Confecționarea scărilor gradate. Metode de confecționare a scărilor gradate și a reticulelor. Condiții tehnice pentru realizarea desenului original al reticulului, a aparaturii fotografice și a stratului fotosensibil. Metode de gravare. Scule folosite. Utilaje. Verificarea și măsurarea pieselor optice. Măsurarea grosimii și diametrului. Verificarea concentricității lentilelor. Măsurarea distanței focale și frontifocale a lentilelor. Verificarea planie-tății și sfericității. Prelucrarea pieselor optice prin procedee tehnologice moderne cu pastilă de diamant, polisarea interioară a sticlei. Centrarea automată. Spălarea lentilelor cu ultrasunete.

 ■ UTILAJE DE CONSTRUCȚII

 Motoare cu ardere internă. Principii de funcționare, cicluri de funcționare și _ 1_.	1 ·	j	n	*1	· t	л 1 û	«	«	9	. _

 teme de acționare, de transmisie, de comandă, de frînare și de blocare folosite la mașinile de construcții. Sisteme de deplasare folosite la mașinile de construcții. Întreținerea și repararea utilajelor de construcții. Uzura organelor de mașini și a utilajelor de reparații și întreținere. Utilaje pentru executarea lucrărilor de pămînt. Mașini pentru pregătirea terenului. Excavatoare. Screpere. Buldozere. Gredere. Utilaje pentru hidromecamzare. Utilaje pentru compactare. Descriere, funcționare, caracteristici, întreținere și reparație. Utilaje de transport și încărcat. Mijloace de transport rutier și pe șine. Utilaje de transport pe orizontală și pe verticală. Instalații pentru transportul cimentului și al betonului. Descriere, func-ți^nare, caracteristici, întreținere și reparație. Utilaje de ridicat. Cricuri și vinciuri. ascensoare- Scripeți și palane. Macarale și automacarale. Descriere, func-’ caracteristici, întreținere și reparație. Utilaje de concasat. Concasoare cu laici, cu eon, tru extragere

 brarea betoane!

 construcția motoarelor cu ardere internă. Acționarea utilajelor de construcții. Sis-

 ^4^- t afc i—	1	. «dL m   —  J— —. .      *	1 —_ ' — · ·   /V	A	· «a	л _

 mașinile de construcții. Sisteme de deplasare folosite la mașinile de construcții, întreținerea și repararea utilajelor de construcții. Uzura organelor de mașini și a utilajelor de reparații și întreținere. Utilaje pentru executarea lucrărilor de pămînt. Mașini pentru pregătirea terenului. Excavatoare. Screpere. Gredere. Utilaje pentru hidromecamzare. Utilaje pentru compactare

 I

 cat. Mijloace de transport rutier și pe șine. Utilaje de transport pe orizontală și~pe verticală. Instalații pentru transportul cimentului și al betonului. Descriere, func-qi^fe;.c^racteristicbjnțretinere și reparație. Utilaje de ridicat. Cricuri și vinciuri. iaic^r’ caracteristici> întreținere și reparație. Utilaje de concasat. Concasoare si гепягЯ3?Чт^ Ya]tu^i Și ciocane. Descriere, funcționare, caracteristici, întreținere tru extrai11 UtllaJe pentru extragerea, sortarea și spălarea agregatelor. Unelte pen-funetionarArea agregatelur· Ciururi de sortare. Spălătoare de agregate. Descriere, brarea ЬейлСа|асгег’8^с^ întreUnere Și reparație. Utilaje pentru prepararea și vi-pentru doza ηβ10Γ a mortarelor· Malaxoare pentru betoane și mortare. Aparate funcționare lea firnentuIui Și a aPei· Vibratoare de interior și exterior. Descriere, Mașini de ^aHeristțci, întreținere și reparație. Utilaje pentru lucrări de fundații, beci vibratola ’	pentru baterea piloților. Sonete. Vibroînfingătoare și ber-

 escrieie, funcționare, caracteristici, întreținere și reparație. Utilaje

 103

 și instalații pentru transportul betonului și mortarului. Autoagițatoare și automala-xoare. Instalații pneumatice pentru transportul betonului și mortarului. Pompe pentru transportul betonului și mortarului. Agregatul de torcretat. Descriere, funcționare, caracteristici, întreținere și reparație, Utilaje pentru fasonarea armaturilor. Mașini de îndreptat, de fasonat, de tăiat, de sudat bare de oțel-beton. Descriere, funcționare, caracteristici, întreținere și reparație. Mașini și utilaje pentru ateliere de prefabricate. Mese și bancuri vibrante. Prese vibrante. Utilaje pentru precompri-mayea betonului. Utilaje pentru vacumarea betonului. Utilaje pentru lucrări de finjsaj și izolații. Mașini de frecat mozaic. Mașini de finisat parchet. Utilaje pentru zugrăveli și vopsitorii. Utilaje pențru pregătirea asfaltului.



 @1 UTILAJUL ȘI METALURGIA METALELOR NEFEROASE

 Metalurgia generală extractivă

 Minereuri cu conținut de metale neferoase. Rețea cristalină. Legătura ionică covaîentă și metalică în rețelele cristaline. Zone ale scoarței terestre pentru formarea minereurilor neferoase. Steril și concentrat. Prepararea mecanică a minereurilor : șfărîmare, măcinare, clasare, ciuruire. Utilaje dp sfărîmare șț măcinare. Ciasare. Ciururi și site. Procedee de concentrare : concentrare gravitațională ; zețaj și mese de concentrare ; fiotațje. Celule de floțație.Procedee și operații metalurgice pentru extragerea metalelor. Procedee piromețalurgice. Procedee hidrometalurgice. Procedee electrometalurgicp. Operații metalurgice : granulare, prăjire, aglomerare, țțjp.re, distilare și condensare ; rectificare ; solubilizare și precipitare. Evaporare, electroliză. Amalgamare și cianurare. Procedee piromețalurgice. Prăjire. Aglomerare. Evaporare. Diștilare și condensare. Aparate și instalații folosite. Procedee hidro-metaiurgice, Șolubilizare. Evaporare. Concentrare. Decantare, Filtrare. Aparate și instalații folosite. Procedee electrometalurgice. Electroliza soluțiilor și a topitu-rilor. Electrotermie.

 Cuptoare metalurgice

 Combustibili și arderea lor. Combustibili. Elemente componente. Putere calori- ’ flçã. Combustibil convențional. Influențarea calității combustibililor. Combustibili naturali și artificiali. Procesul de ardere. Punct de aprindere. Viteză de ardere. Flacăra șț caracteristicile ei. Arderea oxidantă și reducățoare. Controlul arderii. Transmiterea căldurii. Moduri de transmitere a căldurii. Bilanț termic. Elemente constructive ale cuptoarelor* Elemente principale : fundație, vetre, pereți, bolți, armături. Instalații de ardere, focare, injectoare, arzătoare, canale de fum etc. Elemente auxiliare : instalații de recuperare a . căldurii, de tiraj și de reglare a arderii. Materiale și produse refractare folosite la construcția cuptoarelor metalurgice : caracteristici tehnice principale. Principalele tipuri de cuptoare metalurgice. Cuptoare de uscare. Cuptoare de topire. Cuptoare de calcinare. Cuptoare de sinterizare. Cuptoare electrice. Principalii parametri ai acestora. Instalații de condiționare a atmosferei. Instalații de desprăfuire uscată. Hidrocicloane.

 S	.	· ν' · 4

 Elaborarea metalelor neferoase grele, rare și disperse

 Metalurgia plumbului. Minerale, minereuri și concentrate de plumb. Procedee de prelucrare a concentratelor plumboase. Granulare și prăjire. Tehnologia procesului de prăjire. Topirea reductoare a concentratelor plumboase. Influențarea procesului de topire. Cuptorul Walter-Jacket. Alte metode de topire. Produsele topirii reductoare. Rafinarea plumbului. DeeUprarea; dezantimonizarea, destanierea , și debismutizarea plumbului. Dezargintarea, cupelarea și dezincarea plumbului 1 dezargintat. Cuptoare de cupelare. Rafinarea electrolitică a plumbului. Cuvă de rafinare. Controlul fabricației în metalurgia plumbului. Metalurgia zincului. Minerale, minereuri și concentrate de zinc. Metode de prelucrare a concentratelor de zinc. Prăjire. Aparate și instalații pentru prăjire. Aglomerarea. Reducerea și distilarea compușilor zincului. Condensarea vaporilor de zino. Fluxul de distilare. Cuptoare de distilare și retorte electrice. Produsele distilării. Rafinarea termică a zincului. Rectificare. Coloana New-?Vercey. Metoda hidroelectrometalurgică. Procesul de leșiere. Purificarea soluțiilor. Aparatura și procedeul de lucru pentru depunerea electrolitică a zincului. Metalurgia cuprului. Minerale, minereuri și concentrate cu proase. Procedee de prelucrare a concentratelor euproase. Prâjirea și aglomerarea concentratelor. Cuptoare de prăjire și instalații de aglomerare. Topirea în cuptoare cu vatră, cu cuvă și electrice* Produsele topirii. Converti^area metalelor euproase. Convertizoare. Freduselé ¿dnwtizării. Rafinarea cuprului. Cuvă pentru rafinarea electrolitică. Hidrometalurgia cuprului. Procesul eu arid sulfuric, amoniacal și cu

 104





 clorură de sodiu Metalurgia cadmlului, nichelului și a cromului. Combinații chimice ale cadmlului, nichelului și cromului. Procedee de obținere din minereuri și concentrate. Obținerea cadmlului de înaltă puritate. Rafinarea electrolitică a nichelului. Reducerea fero-cromului, alumihotermia, silicotermia. Reducerea clorurilor de crom. Rafinarea electrolitică pentru obținerea cromului. Topirea și turnarea cromului. Metalurgia wolframului, molibdenului, titanului și zirconiului. Concentrate de wolfram, molibden, titan și zircon. Leșierea, purificarea soluțiilor și precipitarea acidului wolframio tehnic. Obținerea Wolframului metalic. Prăjirea și leșierea concentratelor de molibden, purificarea și separarea acidului molibdenic, obținerea trioxidului de molibden pur. Obținerea molibdenului compact. Dezagregarea concentratelor de ilmenită și obținerea bioxidului și a tetraclorurei de titan. Obținerea titanului pur. Obținerea bioxidului și a tetraclorurei de zircon. Obținerea fluorozirconatului de potasiu și a zirconului metalic.

 Elaborarea metalelor neferoase ușoare

 Metalurgia aluminiului* Materii prime aluminoase. Bauxite, silicoalumînați. Pro* duse intermediare. Săruri de aluminiu. Pregătirea materiei prime pentru fabricarea aluminei. Procedee pentru fabricarea aluminei. Obținerea soluțiilor de aluminat de sodiu. Tehnologia descompunerii soluțiilor de aluminat. Alte procedee de obținere a aluminei. Fabricarea produselor auxiliare necesare obținerii aluminiului. Elaborarea electrolitică a aluminiului. Prelucrarea aluminiului (turnarea, laminarea, tre-iilarea, forjarea, extrudarea). Metalurgia magneziului. Minerale și minereuri de magneziu. Metode generale de extragere a magneziului. Procedeele silicotermic și electrolitic. Rafinarea magneziului. Aliajele metalelor neferoase. Elaborarea aliajelor pe bază de cupru. Bronzuri. Alame. Alte aliaje pe bază de cupru. Tehnologia de elaborare a aliajelor pe bază de cupru. Elaborarea aliajelor pe bază de plumb și staniu. Aliaje de lipit : antifricțiune, tipografice, ușor fuzibile ¿i aliaje cu bază de plumb pentru cabluri. Tehnologia de elaborare. Elaborarea aliajelor pe bază de zinc. Tehnologia de elaborare. Tehnologia de elaborare a aliajelor pe bază de cadmiu, Elaborarea aliajelor pe bază de aluminiu. Tehnologia de elaborare. Elaborarea aliajelor pe bâză de magneziu. Tehnologia de elaborare.

 ■ UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA TURNĂRII ȘI PRELUCRĂRII LA CALD

 Modele și cutii de miezuri. Garnituri de model, mațeriale folosite la confecționarea lor. Proiectarea garniturilor de model și a tehnologiei de formare-turnare. Stabilirea poziției de turnare, a suprafeței de separație, a înclinărilor, a racordărilor constructive, a adaosurilor de prelucrare și tehnologice, a adaosurilor de contracție, a adaosurilor negative și a dimensiunilor, mărcilor. Executarea garniturilor de model metalice și a modelelor din materiale sintetice. Controlul, vopsirea și marcarea, depozitarea, întreținerea și repararea garniturilor de model. Materiale și amestecuri de formare. Nisipuri de turnătorie, lianți naturali și sintetici. Materiale de adaos pentru îmbunătățirea proprietăților amestecurilor, pudre, vopsele, cleiuri și chituri de turnătorie. Compunerea amestecurilor de formare și a amestecurilor de miez. Rețete de amestecuri. Proprietățile materialelor și amestecurilor de formare și de miez, factorii care influențează aceste proprietăți. Pregătirea materialelor și prepararea amestecurilor. Uscarea, sfărîmarea, separarea magnetică și ciuruirea materialelor. Utilaje folosite. Prepararea amestecurilor. Utilaje folosite 3 amestecuri și afinare. Schema unei instalații de prepararea mecanică a amestecurilor. Metode si utilaje pentru regenerarea amestecului de formare folosit. Determi-narea Proprietăților nisipurilor și amestecurilor de formare. Luarea probelor pentru încercări și analize. Determinarea umidității și a permeabilității. Aparatură folo-sita. Determinarea rezistențelor mecanice. Aparate și dispozitive folosite. Determinarea refractarității, a conținutului de argilă, a granulatici și a gradului de înde-sare. Executarea manuală a formelor. Formarea. Scule, dispozitive și utilaje folosite ia formare. Teoria îndesării. Formarea manuală cu model în 2 rame. Norme de Protecția muncii. Cuptoare industriale. Clasificarea cuptoarelor. Cuptoare de topire $î cuptoare de încălzire. Combustibilii folosiți în turnătorie și la cuptoarele de forjă. Arderea combustibililor. Transmiterea căldurii în cuptoare. Mișcarea gazelor în cuptoare. Materiale refractare. Fondații Focare, injectoare, arzătoare. Cuptoare Pentru forjă. Tipuri de cuptoare cu vatră fixă și cu vatră mobilă. Regeneratoare și recuperatoare de căldură. Cuptoare și instalații pentru încălzirea electrică a metalelor. Recepționarea cuptorului gata construit Exploatarea și întreținerea cuptoarelor. Verificarea aparatajului termotehnic Pornirea cuptorului Controlul^ procesului ^rmic. Norme de protecția muncii. Elaborarea și turnarea fontei cenușii. Cubiloul,

 105

 construcția și funcționarea lui. Procesele care au loc în cubilou în timpul elaborării fontei. Tendințe noi în construcția și funcționarea cubiloului. Cubiloul cu aer cald și cubiloul cu căptușeală bazică. Elaborarea fontei în cuptorul rotativ și în cuptorul cu flacără staționar. Elaborarea fontei în cuptorul electric cu arc. Elaborarea fontei în cuptorul electric cu inducție. Elaborarea fontei după procedeul duplex. Turnarea fontei. Mecanizarea turnării. Calculul încărcăturii la elaborarea fontei. Norme de protecția muncii. Elaborarea și turnarea fontei modificate și a fontei maleabile. Elaborarea fontei modificate cu grafit lamelar și cu grafit nodular. Elaborarea fontei maleabile. Tratamentul de maleabilizare pentru fonta maleabilă neagră, pentru fonta maleabilă perlitică și pentru fonta maleabilă albă. Norme de protecția muncii. Elaborarea și turnarea oțelului. Elaborarea oțelului în cuptorul Siemens-Martin. Construcția și funcționarea cuptorului Martin. Elaborarea în cuptorul electric cu arc. Elaborarea în cuptorul electric cu inducție. Elaborarea în convertizor. Particularitățile de turnare ale pieselor de oțel. Procedee combinate de elaborarea oțelului. Norme de protecția muncii. Elaborarea și turnarea aliajelor neferoase. Cuptoare pentru elaborarea aliajelor neferoase. Elaborarea și turnarea bronzurilor. Elaborarea și turnarea alamelor. Elaborarea și turnarea aliajelor de aluminiu. Norme de protecția muncii. Tehnologii de formare și turnare. Turnarea în forme metalice. Turnarea sub presiune. Turnarea centrifugă. Turnarea în forme — coji obținute cu modele ușor fuzibile. Turnarea în forme — coji obținute cu amestecuri, cu lianți termoactivi. Turnarea în forme întărite cu CO2. Turnarea în vid. Turnarea continuă. Norme de protecția muncii. Dezbaterea și curățirea pieselor turnate. Dezbaterea. Utilaje folosite la dezbatere. Curățirea manuală și curățirea în tobe rotative. Curățirea în instalații de sablare pneumatice. Instalații de curățire prin împroșcare de alice. Tobe rotative cu bandă, mese rotative și tunele cu transport aerian. Curățirea finală. Polizarea. Norme de protecția muncii. Controlul în turnătorii. Defectele pieselor turnate. Prevenirea și repararea lor. Controlul primar intermediar și final. Clasificarea defectelor de turnare după STAS 782/64. Cauzele care le provoacă, Măsuri de prevenire. Repararea defectelor prin chituire, metalizare, impregnare, bucșare, înșurubare de dopuri, sudare. Tratamente termice aplicate pieselor turnate. Tratamente termice aplicate pieselor din oțel, din fontă și din metale și aliaje neferoase. Norme de protecția muncii.

 ■ MAȘINI ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA UȘOARA

 Principalele caracteristici tehnice ale mașinilor și utilajelor. Productivitate, randamente, grad de automatizare, utilaje cu procese continue intermitente, linii tehnologice etc. Criterii de comparații pentru stabilirea nivelului tehnic al unui utilaj * caracteristici comune utilajelor și caracteristici specifice. Cinematica mașinilor și utilajelor. Scheme cinematice, reprezentări schematizate pentru mecanisme și organe de mașini, factorii care determină structura lanțurilor cinematice, principii pentru elaborarea lanțurilor cinematice, calcularea rapoartelor de transmitere a lanțurilor cinematice. Diagrama de structură a turațiilor, diagrama turațiilor, calcularea numărului de dinți ai roților dințate și distanța între axe. Mecanisme pentru mișcare rectilinie si mecanisme pentru mișcare în plan. Mecanism roată dințată cremalieră melc, cremalieră, camă tachet, mecanism pantograf. Mecanisme pentru mișcări intermitente sau periodice. Sisteme de comandă. Sisteme de comandă mecanice, sisteme de comandă hidraulice, pneumatice, electrice. Acționarea hidraulică a utilajelor. Lichide, curgerea lichidelor prin conducte. Pierderi de presiune circuite hidraulice. Pompe folosite la acționarea hidraulică. Pompe cu debit constant și pompe cu debit variabil. Motoare hidraulice cu mișcare de rotație. Motoare hidraulice cu mișcare rectilinie. Sisteme hidraulice cu circuit deschis și cu circuit închis. Acționarea hidraulică a mașinilor cu mișcare principală rectilinie alternativă. Reglarea șî stabilitatea vitezelor. Supape ; inversarea sensului mișcării. Acționarea electrică a mașinilor. Motoare electrice folosite mai des la acționarea utilajelor din industria ușoară. Dispozitive electromagnetice auxiliare. Caracteristici constructive ale batiurilor, utilajelor din industria ușoară. Importanța întreținerii, reglării și reparării utilajelor din industria ușoară. Măsuri organizatorice pentru menținerea utilajelor la parametri proiectați Cauze care influențează întreținerea necorespunzătoare a utilajelor. Uzura impură prematură, uzură morală a utilajelor. Defecțiuni mecanice, defecțiuni tehnologice Modul de depistare a uzurii la utilaje (zgomote, vibrații, consum mare de energie etc.). Uzura organelor de mașini. Diagrama uzurii, uzură datorită obosirii materialului uzură datorită frecării uscate, uzură prin aderență. Degradarea pieselor datorită uzurii Mijloace pentru stabilirea uzurilor. Importanța măsurării uzurii,

 106

 măsurarea uzurii prin măsurarea dimensiunilor pieselor, prin măsurarea masei, gradului de rugozitate a suprafețelor, impuritățile metalice din băile de ulei. Mijloace pentru combaterea uzurilor. Ungerea utilajelor ; clasificarea uleiurilor și a vaselinelor. Proprietățile uleiurilor minerale (densitate ; punct de inflamabilitate etc.). Sisteme de ungere, criterii de alegere a uleiurilor pentru ungere. Tehnologia reparării mașinilor. Operațiile și fazele tehnologice ale unei reparații. Metode de demontare a utilajelor ce se repară, spălarea și curățirea pieselor. Stabilirea pieselor, mecanismelor uzate, sortarea pieselor : în piese ce se înlocuiesc, ce se condiționează și care se pot monta în starea în 'care se gásesç. Stabilirea elementelor de deviz de reparații (costul reparației, încadrarea reparației din punct de vedere al valorii). Metode de recondiționare a pieselor. Precizarea dimensiunilor inițiale ale pieselor ale lanțului de dimensiuni, cote de montaj și reglaj. Recondiționarea arborilor, metode de recondiționare a lagărelor. Recondiționarea roților. Recondiționarea camelor și a tachețiloh Tehnologia montării și reglării utilajelor. Utilaje și dispozitive utilizate la montaj. Metode de organizare a montajului. Succesiunea tehnologică de asamblare. Asamblări fixe și demontabile, asamblări la cald. Montarea arborilor și a lagărelor, a roților dințate, a roților de transmisie, a camelor, a țacheților. Rodajul și reglajul utilajului, probe tehnologice. Finisarea utilajului îți general și~ a subansamblelor reparate. Modernizarea utilajului ce se repară în vederea ridicării parametrilor tehnici funcționali. Controlul tehnic al operațiilor de recondiționare și montaj în general al utilajului reparat. Controlul dimensionat al calității suprafețelor, condițiilor de montaj, al funcționării șî parametrilor tehnici după montaj, consumul de energie etc. întreținerea și repararea mașinilor de țesut, pentru bumbac. Tipuri de mașini reprezentative. Caracteristici. întreținerea și repararea mașinilor de țesut automate, cu schimbare de suveică, înguste, semilate sau late. întreținerea și repararea mașinilor de țesut alimentate cu lădițe înguste, semilate sau lațe. întreținerea și repararea mașinilor de țesut alimentate UNIFIL, înguste, semilate sau late și a mașinilor de țesut ou jet de aer. întreținerea și repararea mașinilor de țesut — fire de lină. întreținerea și repararea mașinilor de țesut neautomate pentru fire pieptănate și cardate. Schema cinematică, piese cu uzură rapidă, sisteme de întreținere, ciclul de întreținere și reparare. Metode de reparare și procedee aplicate în repararea organelor principale. întreținerea și repararea mașinilor de țesut automate pentru o singură culoare 2—4 cicluri sau pentru 6—8 culori. întreținerea și repararea mașinilor de țesut mătase și fire chimice. întreținerea și repararea mașinilor de țesut mătase neautomate, înguste, semilate sau late. Organe cu uzură rapidă, metode și procedee aplicate în repararea organelor principale. întreținerea și repararea mașinilor de țesut mătase automate cu schimbare de suveică, înguste, semilate. întreținerea și repararea mașinilor rectilinii de tricotat dintr-un fir. Tipuri de mașini reprezentative. Caracteristici. Principalele mecanisme și piese ale mașinilor rectilinii de tricotat supuse uzurilor. Condițiile de întreținere ale mașinilor și felul cum se întrețin în stare de funcționare. întreținerea și repararea fonturii cu ace, a conducătoarelor de fir, a platinelor, a acelor etc. întreținerea și repararea mașinilor de tricotat din urzeală. Tipuri de mașini. Caracteristici. Principalele mecanisme supuse uzurii. Modul de întreținere a acestor mecanisme. Modul de reparare și îndreptare a fonturii cu ace, a barei pasetelor, pieptenul de reținere etc. întreținerea și repararea mașinilor de tricotat circulare. Tipuri de mașini. Caracteristici. Modul de întreținere a principalelor mecanisme, piese și a mașinilor în general. Modul de reparare a fonturilor cu ace, a tamburilor. întreținerea și repararea mașinilor pentru pregătirea finisării. întreținerea și modul de întreținere. Piesele mai importante supuse uzurii și modul de reparare a mecanismelor și pieselor, întreținerea și repararea mașinilor pentru albit și tratamente umidotermice. întreținerea pieselor și mecanismelor supuse mai frecvent la uzură. Modul de reparare a acestor piese și mecanisme. întreținerea și repararea mașinilor și aparatelor pentru vopsit. întreținerea utilajelor și pieselor supuse uzurii în mod mai frecvent. Modul de reparare a acestor piese și utilaje. întreținerea și repararea mașinilor pentru imprimare. Tipuri de mașini. Caracteristici. Piesele și mecanismele mai importante supuse uzurii. Modul de întreținere a acestora. Modul de reparare a pieselor mai importante supuse uzurii. întreținerea șî repararea mașinilor pentru apretat. Tipuri de utilaje folosite. Caracteristici. întreținerea și repararea principalelor piese și mecanisme mai importante supuse uzurii. întreținerea și repararea mașinilor pentru finisarea finală. Tipuri de mașini. Caracteristici. întreținerea și repararea principalelor piese și mecanisme supuse uzurii. întreținerea și repararea mașinilor de croit, țesături și tricotaje. întreținerea mașinilor de croit (cu disc, cu cuțit vertical, cu banda). Piesele și mecanismele mai importante supuse uzurii, parametri tehnologici. Modul de reparare și reglare a diferitelor piese și mecanisme mai

 107

 importante. întreținerea și repararea mașinilor de cusut. întreținerea mașinilor de cusut folosite pentru confecțiile din țesături și tricoturi. Piesele și mecanismele mai principale supuse uzurii, modul lor de întreținere. Modul de reparare a principalelor mecanisme, piese și dispozitive din fiecare grupa de mașini. Piese și mecanisme principale supuse uzurii, modul lor de întreținere și reparare. întreținerea și repararea utilajelor, de pregătire a materialelor pentru confecțiile din piele și înlocuitori. Tipuri reprezentative. Caracteristici. Piese și mecanisme principale supuse uzurii, modul lor de întreținere. Modul de reparare a principalelor mecanisme, dispozitive și piese ale utilajelor pentru operațiile de pregătire și cusut fețe. întreținerea și repararea utilajelor pentru operațiile de tălpuit încălțăminte. Tipuri de utilaje. Caracteristici. Piese și mecanisme principale supuse uzurii, modul lor de întreținere. Modul de reparare a principalelor mecanisme, dispozitive și piese. întreținerea și repararea utilajelor pentru operațiile de curățat — finisat articole din piele și înlocuitori. Piese și mecanisme principale supuse uzurii, modul lor de întreținere. Modul de reparare a principalelor mecanisme, dispozitive și piese. întreținerea și repararea mașinilor pentru prepararea amestecurilor de materii prime pentru fabricarea și prelucrarea sticlei. Tipuri de mașini. Caracteristici. întreținerea și repararea principalelor mecanisme, dispozitive și piese. întreținerea și repararea cuptoarelor de topit sticlă. Elemente constructive ale cuptoarelor de topit sticlă. încălzirea, temperatura și răcirea cuptoarelor de topit sticlă. întreținerea și repararea cuptoarelor. întreținerea și repararea mașinilor de fasonat produsele din sticlărie. Mașini de fasonat : semiautomate, automate, automate pentru fabricarea sticlei prin frecare, automate de presat-suflat cu masă rotativă, mașină automată de presat-suflat în linie ; mașină automată pentru fabricat flacoane etc. întreținerea și repararea principalelor mecanisme și piese. întreținerea și repararea instalațiilor de tras țevi de sticlă. Instalații reprezentative. Caracteristici. întreținerea și repararea principalelor mecanisme, dispozitive și piese. întreținerea și repararea mașinilor de confecționat fiole. Tipuri de mașini. Caracteristici. întreținerea și repararea mașinilor de confecționat fiole. întreținerea și repararea instalațiilor de tras geamuri. Fabricarea geamurilor prin procedeul Fourcoult. Instalațiile Çolburn și Gregorius, instalații de turnat geamuri. întreținerea și repararea principalelor mecanisme, dispozitive și piese la instalațiile de tras geamuri.

 ® MAȘINI ȘI UTILAJE IN INDUSTRIA LEMNULUI

 Bazele teoretice ale tăierți lemnului. Procedeele de prelucrare a lemnului. Prelucrarea prin tăiere a lemnului,, elementele procesului de tăiere a lemnului. Elementele geometrice ale dintelui sculei în procesul de tăiere. Elementele dinamice ale procesului de tăiere, viteza de tăiere, viteza de avans, forța de tăiere, forța de avans. Factorii care influențează rezistența specifică la tăiere. Calculul forței și puterii necesare pentru tăiere.

 -*

 · · . . m '	kj u» '·**'*	, » V ίλ '	A	/D	Vi1*,*	■ ‘	. И · \

 Utilaje și instalații pentru fabricarea cherestelei

 Scule folosite la fabricarea cherestelei. Pinze de gater, pînze de ferăstrău panglică, pînze de ferăstrău circular — caracteristici, operațiuni de‘ întreținere.

 Utilaje și instalații folosite în depozitul de bușteni

 Macarale portal poduri rulante, transportoare pentru bușteni, ferăstraie cu lanț pentru retezat bușteni, telechinograful Măsuri de protecția muncii. Utilaje pentru debitarea buștenilor. Gatere, fundația gaterelor, placa de bază, batiu, palierele, lanțul cinematic principal, mecanismul de avans. Utilajele din fața și spatele gaterului. Caracteristicile tehnice ale gaterelor. Ferăstrăul panglică pentru debitarea buștenilor. Ferăstrăul panglică pentru spintecat margini și lăturoaie. Măsuri de protecție a muncii. Utilaje pentru prelucrarea cherestelei. Ferăstraie circulare de tivit cu un disc. Ferăstraie circulare de tivit, duble și multiple. Ferăstraie circulare de retezat pendulă. Ferăstraie circulare de retezat culisante. Ferăstrăul circular de retezat și secționat frize Măsuri de protecția muncii. Mașini și utilaje folosite în depozitul de cherestea. Sortatorul rotativ pentru cherestea 'Sortatoare longitudinale cu canale Sortatoare longitudinale cu brațe descărcătoare. Sortatoare transversale.. Qnríflfnríií transversal pentru frize. Stivuitoare mecanice. Elevatoare pentru încărcat cherestea. Măsuri de protecția muncit

 108

 Utilaje șî instalații pentru fabricarea P.P.F.

 Scule folosite la fabricarea P.P.F. Cuțite, pentru mașini de cojit, mașini de decupat șî mașini de derulat. Cuțite pentru foarfece. Cuțite pentru mașini de frezat pachete de furnir. Pînze rectilinii pentru gatere orizontale. Ștanțe pentru eliminarea defectelor de furnire. Instalații pentru tratarea termică a lemnului· Instalații pentru tratarea termică prin aburite directă, prin aburire indirectă, prin fierbere. Măsuri de protecția muncii. Mașini de decupat furnire. Batiul : suportul traversei port-cuțit și al traversei barei de presiune : masa cu dispozitivele de fixare a butucului ; reglarea distanței dintre cuțit și bara de presiune ; .caracteristici tehnice. Măsuri de protecția muncii. Derulorul. Mecanisme de strângere și rotire a butucului ; suportul traversei port-cuțit și a barei de presiune ; mecanismul de acționare a deruloa-relor ; reglarea cuțitului și a barei de presiune. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecția muncii. Uscătoare pentru furnire. Instalații de uscare a furnirelor cu role, cu bandă, cu bandă și duze. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecția muncii. Foarfece pentru furnire. Foarfece acționată prin pedală. Foarfece electromecanică. Foarfece pneumatică. Măsuri de protecția muncii. Mașini de îmbinat furnire. Mașini de îmbinat longitudinal și transversal. Șistemul de avans și de încălzire. Măsuri de protecție a muncii. Mașini de stanțat. Mecanismul pentru decuparea defectelor. Mecanismul pentru tăierea dopurilor. Dispozitivul de acționare, a mașinii. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Prese pentru placaje. Scheletul de susținere ; masa inferioară ; traversa superioară ; platanele ; instalația hidraulică ; nstalația de încălzire. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Ferăs-traie pentru formatizat. Ferăstrău de formatizat cu funcționare discontinuă. Instalația de transport, dispozitivul de presare a pachetului de placaj. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini pentru confecționarea miezurilor de panel. Mașini de asamblat șipci. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Utilaje și instalații pentru fabricarea mobilei

 Scule folosite la fabricarea mobilei. Pînze de ferăstraie circulare și de ferăstraie panglică. Cuțite plate, freze, burghie. Materiale abrazive. Parametri geometrici, materiale. Mașini-unelte cu pînză dințate. Ferăstraie circulare pentru retezat, pentru spintecat, pentru tivit, Ferăstrăul panglică de tîmplărie. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini de rindeluit. Mașina de îndreptat. Mașina de rindeluit la grosime, pe două, trei, patru fețe. Lanțul cinematic, arbori port-scule. Măsuri de protecție a muncii. Mașini de frezat. Mașina de frezat verticală, de frezat de sUs, de frezat cu lanț, de frezat prin copiere. Lanțuri cinematice. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini de găurit. Mașina de găurit orizontală; verticală, multiplă. Lanțuri cinematice. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Strunguri. Strung paralel, special, pentru cepuri rotunde. Lanțuri cinematice. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Agregate pentru fabricarea mobilei. Agregatul pentru prelucrarea panourilor, pentru aplicat furnir pe cant. Lanțuri cinematice. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini pentru șlefuit. Mașina de șlefuit cu cilindri, cu bandă lată și îngustă, cu discuri. Dispozitive de avans, organe de lucru, dispozitiv pentru șlefuirea profilelor. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini și instalații pentru aplicarea peliculelor. Instalații pentru băițuit. Instalații pentru aplicarea lacului prin pulverizare cu aer comprimat, prin pulverizare în cîmp electrostatic. Scheme de principiu. Avantaje. Mașini de aplicat lac prin turnare. Instalații de transport, instalații de recirculare a lacului, capul de turnare. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii Instalații pentru uscarea peliculelor de lac. Instalații de uscăre cu aer cald, cu raze infraroșii. Controlul uscării. Măsuri de pro-tecție a muncii. Mașini pentru șlefuirea peliculelor de lac. Mașini de șlefuit cu bandă, în petrol ; mașini de lustruit cu tampoane ; mașini de (șlefuit) lustruit cu : lindri. Lanțuri cinematice. Măsuri de protecție a muncii. Instalații de montaj. 3enzi de montaj pentru dulapuri, instalații pentru montarea tapițeriilor. Măsuri de protecție a muncii Mașini speciale pentru fabricarea mobilei curbate. Mașini pentru frezat picioare de scaune, celule de aburit, mașini dé grunduit, mașini de lustruit. Lanțuri cinematice. Caracteristici tehnice. Măsuri de protecție a muncii. Instalații de transport în interiorul fabricilor. Transportoare cu role, vagonete, containere, cărucioare, platforme cu autotren, autovehicule, electro vehicule, transportoare suspendate, transportoare cu bandă, cu lanț, transportoare pneumatice, instalații pentru condiționarea aerului. Instalații pentru ventilație, instalații pentru încălzirea spațiilor industriale Mașini speciale folosite la fabricarea parchetelor. Mașini pentru fabricarea parchetului clasic. Mașini pentru fabiicarea parchetului

 109

 lamelar. Lanțuri cinematice. Măsuri de protecție a muncii. Mașini speciale folosite la fabricarea binalelor. .Mașini de cèpuit simple și duble. Mașini de asamblat rame și aplicat borduri. Mașini pentru fixarea accesoriilor metalice. Lanțuri cinematice. Caracteristici. Măsuri de protecție a muncii. întreținerea, repararea și verificarea utilajelor. Exploatarea rațională a utilajului ; factori ce influențează durata de serviciu a utilajului ; ungerea ; importanța ungerii, lubrifianți. Repararea utilajului ; recondiționarea pieselor. Verificarea mașinilor-unelte. Verificarea preciziei geometrice, verificarea dinamică. Aparate și accesorii pentru verificarea inașini-lor-unelte.	'	x

 ■ UTILAJE ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII

 Degradarea prin uzură a organelor de mașini. Factorii care influențează uzura ; aspectele uzurii mecanice ; influența proprietăților fizico-chimice ale metalelor asupra uzurii ; influența calității suprafețelor asupra uzurii. Prevenirea degradărilor și recondiționarea organelor de mașini. Рйпсіраііі factori ai uzurii admisibile ; mă-/ suri de rezistență la uzură a pieselor. Metode de recondiționare a organelor de mașini. Utilaje pentru extragerea din cariere a materiilor prime. Metodele și utilajele folosite în exploatarea carierelor; utilaje pentru forare, derocare, săpat și încărcat; întreținere, reparare și măsuri de tehnică a securității muncii. Utilaje pentru sfărî-marea materiilor prime. Scopul și metodele mărunțirii materiilor prime ; utilaje pentru sfărîmarea materiilor prime ; întreținerea și repararea concasoarelor și gra-nulatoarelor și măsuri de tehnica securității muncii .Utilaje pentru sortarea materialelor mărunte. Utilaje pentru sortarea mecanică, pneumatică și hidraulică ; întreținerea și repararea utilajelor pentru sortare ; măsuri de tehnica securității muncii. Utilaje și instalații pentru dozare și alimentare. Procesul de dozare ; dozatoare vol-metrice și gravometrice ; alimentatoare ; parametri funcționali și elemente de calcul pentru dozatoare și alimentatoare ; întreținere și reparare ; măsuri de tehnica securității muncii. Utilaje și instalații pentru amestec și omogenizare. Noțiuni de tehnologia amestecului și omogenizare ; utilaje și instalații pentruamestec umed, semi-umed și uscat ; parametrii funcționali și elemente de calcul ; întreținere și reparare ; măsuri de tehnica securității muncii. Utilaje și instalații pentru separarea amestecului eterogen. Tehnologia procesului de separare a amestecurilor ; utilaje și instalații pentru separarea mecanică, hidraulică, pneumatică și electrostatică; întreținere și reparare ; măsuri de protecția muncii. Utilaje și instalații pentru deshidratare. Noțiuni de tehnologia deshidratării ; utilaje și instalații de deshidratare prin agenți de uscate, fierbere și presare ; parametrii funcționali și elemente de calcul ; măsuri de'protecția muncii. Utilaje și instalații pentru ardere. Noțiuni privind tehnologia arderii; cuptoare ‘ rotative, verticale, inelare, tunel și vană ; parametrii funcționali și elemente de calcul ; întreținere și reparare ; măsuri de tehnica securității muncii. Utilaje și instalații pentru formare. Operațiunile de formare în ramura industriei materialelor de construcție; mașini pentru format plăci și tuburi din azbociment ; instalații pentru formarea cartonului ; cartonul asfaltat ; mașini pentru tragerea geamurilor ; utilaje și instalații pentru fibrolizarea sticlei și pentru formarea împîsliturilor din fibre de sticlă; întreținere și reparare; măsuri de protecția muncii. Utilaje și instalații pentru fasonare. Operațiunile de fasonare și tehnologia lor ; utilaje pentru fasonare prin presare, utilaje și instalații pentru mati-sare și govrare a geamului, pentru produsele din vată minerală și pentru fasonarea produselor din polimeri ; întreținere și reparare ; măsuri de protecția muncii. Utilaje și instalații pentru finisarea produselor. Operațiunile de finisare ; mașini pentru debavurat și glazurat ; instalații de presare la fabricarea stufitului, produselor din plută bituminizată și expandată ; tipare de turnare pentru betoane ; mașini pentru tăierea produselor ceramice ; utilaje și instalații pentru gaterire, compactare, tăierea geamului și tăiat beton celular, utilaje pentru șlefuirea produselor ceramice, a geamului, lustruirea marmurei ; întreținere și reparare ; măsuri »de protecția muncii. Utilaje pentru prelucrarea armăturilor de prefabricate din beton. Mașini pentru îndreptat și tăiat oțel beton, pentru fasonat armături, pentru răsucit sîrme, pentru sudat prin puncte ; utilaje pentru pretensionarea armăturilor, pentru armarea tuburilor de beton și pentru pretensionarea cablurilox' ; utilaje pentru pretensionarea armăturilor ; întreținere și reparare ; măsuri de protecția muncii. Utilaje șî instalații pentru tratamente termice specifice. Utilaje și instalații pentru maturizarea produselor din azbociment; instalații pentru detensionarea, securizarea și metodizarea geamului; instalații de aburire și autoclavizare ; întreținere și reparare și măsuri de protecția muncii.

 *

 110

 ■ TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII Șl CHIMIZĂRII ȚIȚEIULUI ȘI GAZELOR

 Aplicarea principalelor legi fizico-chimice în tehnologia prelucrării țițeiului. Echilibrul chimic și viteza reacțiilor chimice. Influența diferiților parametri asupra vitezei de reacție : concentrație, temperatură, presiune, suprafața de contact, catalizator, lumină. Termochimie. Proces tehnologic. Bilanț de materiale. Bilanț energetic. Conversie. Randament. Consum specific. Țițeiul. Compoziție. Impuritățile din țiței ; emulsiile și felurile lor, condițiile care favorizează descompunerea emulsiilor de țiței. Deshidratarea și desalinarea țițeiului. Metode de curățire a țițeiului. Instalații pentru deshidratarea și desalinarea .‘țițeiului, exploatare și întreținere. Dezvoltarea industrié! de prelucrare a țițeiului în țara noastră, realizări și perspective. Pregătirea gazelor de sondă pentru transport și prelucrare. Compoziția gazelor naturale și de sondă și impuritățile care se găsesc în ele. Pregătirea gazelor pentru transport și prelucrare : uscare, desulfurare. Metode de recuperare a gazolinei și a hidrocarburilor lichefiate din gazele de sondă. Comprimare și răcire, absorbție, adsorbție, hipersorbție. Exploatarea și întreținerea agregatelor și instalațiilor Bazele teoretice ale distilării. Schimbarea condensarea. Compoziția vaporilor în echilibru cu lichidul echilibru vapori-lichid. vapori-lichid : analitică evaporare. Distilarea atmosferică, instalații pentru distilarea atmosferică (DA) a

 · . . . - .... ... cu

 de stare sub acțiunea căldurii : fierberea, evaporarea și diagrama de Metode de construire a diagramei de echilibru și fizică. Rolul, vaporilor de apă în procesul de Scopul distilării atmosferice. Aparate și ■? țițeiului cu o coloană unică de fracționare și cu stripere interioare, cu coloană mică de fracționare și cu stripere exterioare, cu două coloane de fracționare și cu un cuptor, cu două evaporări, trei coloane de fracționare și două cuptoare, insțalații moderne de distilare atmosferică combinate cu distilare în vid. Exploatarea și~ întreținerea aparatelor și instalațiilor. Produse obținute prin distilarea atmosferică a țițeiului. Distilarea păcurii în vid. Aparate și instalații de distilare în vid (DV). Tipuri principale de instalații de distilare a păcurii în vid, pentru obținerea unui ulei total distilat, pentru obținerea mai multor fracțiuni de uleiuri, cu coloana de fracționare și stripere interioare, de redistilare a uleiului total rafinat, instalații combinate. Exploatarea și întreținerea aparatelor și instalațiilor. Produsele obținute în instalațiile de distilare în vid. Distilarea sub presiune. Distilarea azeo tropă și extractivă. Distilarea sub presiune. Instalație de stabilizare, pentru fracționarea gazolinei (sub presiune). Distilarea azeotropică și extractivă. Amestecuri azeotrope.* Condițiile pe care trebuie să Ie îndeplinească un antrenant și un dizolvant. Aplicațiile industriale ale distilării azeotrope și ale distilării extractive. Exploatarea, întreținerea și revizia aparatelor și instalațiilor. Cracarea termică. Principiile cracării termice. Factorii care influențează procesul de cracare termică. Materii prime pentru cracarea termică. Aparate și instalații de cracare termică. Tipuri principale ,de instalații de cracare : cu un singur circuit, cu două circuite și cameră de reacție, fără cameră de reacție, de cracare selectivă cu 3 circuite, de cracare termică combinată, de cracare termică pînă la cocs, de cocsare în sistem fluidizat, de reformare termică a benzinelor grele, de piroliză. Formarea și curățirea cocsului depus pe tuburile cuptoarelor. Pregătirea, pornirea și oprirea instalațiilor, exploatare și întreținere. Cracarea catalitică. Principiile cracării catalitice și catalizatori utilizați. Materii prime pentru cracarea catalitică și pregătirea acestora. Factorii care influențează procesele de cracare catalitică. Aparatură și instalații de cracare catalitică : cu strat fix de catalizator, cu strat mobil de catalizator, cu catalizatorul în suspensie, cu catalizatorul în strat fluidizat. Produsele obținute.· Pregătirea, pornirea și oprir rea instalațiilor, exploatarea și întreținerea lor. Hidrocracarea. Scopul hidrocracă-rii. Reacții chimice. Catalizatori. Condiții de reacție, factori care influențează hidrocracarea. Instalații de hidrocracare : cu strat fix de catalizator, cu strat fierbator de catalizator. Exploatarea și întreținerea instalațiilor. Produse obținute. Reformarea catalitică. Reacții chimice. Catalizatori. Factorii care influențează reformarea catalitică. Pregătirea materiei'prime. Aparate și instalații de reformare cata itica : cu strat fix, cu strat mobil, eu strat fluidizat. Produsele obținute. Pregătirea, pornirea și oprirea instalațiilor, exploatarea și întreținerea lor. Extracția hidrocarburilor aromatice ușoare. Obținerea hidrocarburilor aromatice ușoare, bcopu extracției hidrocarburilor aromatice ușoare. Principiul extracției, lactoin care influențează extracția. Instalația de extracție cu dietilen-glicol, Matern dusele obținute. Pregătirea, pornirea și oprirea instalației, exploatare și ț1	·

 Separarea hidrocarburilor aromatice ușoare : benzen, toluen, xi en« Instalația de separare, exploatare și întreținere. Produsele^ obținute. re ucrarea gazelor din rafinărie. Compoziția gazelor din rafinărie, Pregătii ea gaze oi pun pre

 111



 lucrare. Instalație de absorbție și fracționare gaze. Pregătirea, pornirea și oprirea instalației, exploatare, întreținere și revizie. Procedee pentru, prelucrarea gazelor diri rafinărie : polimerizarea, alchilarea, izomerizarea. Rafinarea produselor petroliere. Principiile și metodele de rafinare. Reactivi chimici. Factorii care influențează procesele de rafinare. Rafinarea cu solvenți selectivi. Rafinarea produselor albe. Principalele operații din instalațiile de rafinare a produselor albe. Aparate și instalații de rafinare a produselor albe. Rafinarea fracțiunilor de motorină. Hidrofinarea. Reacții chimice. Catalizatori. Instalații de hidrofinare pentru : benzină, motorină, uleiuri minerale. Produse ebținute. Rafinarea uleiurilor minerale. Instalații folosite. Exploatarea și întreținerea instalațiilor. Solventarea uleiurilor cu furfurol. Principiile solventării uleiurilor. Condiții pe care trebuie să le îndeplinească solventul, , factorii care influențează solventarea. Instalații de solventare, exploatare și întreținere. Produse obținute. Dezasfaltarea reziduurilor. Principiile și metodele, factorii care influențează dezasfaltarea. Instalații de dezasfaltare, exploatare și întreținere. Produse obținute. Deparafinarea uleiurilor. Principii, factorii care influențează de-parafinarea. Aparate și instalații, exploatare și întreținere. Finisarea uleiurilor. Aditivi. Fabricarea unor produse speciale* Fabricarea parafinei, cerezinei, vaselinei, unsorilor consistente, bitumului; aparate și instalații, exploatare și întreținere. Obținerea produselor comerciale. Familii de produse. Amestecarea componenților pehtru obținerea produselor finite. Aditivitatea. Etilarea benzinelor. Instalații pentru obținerea produselor comerciale, exploatare și întreținere. Coroziunea în rafinării și protecția împotriva coroziunii. Controlul calității produselor petroliere.

 4 I · < â	·	i	/	. B . ¿ ț	*	·	«Í®·	* ’ *	»	ж	% ? ·	·	\ i	*	♦ I *	I	J * * k* Г · - ·	»	, ".	i f ’	1 ’ ··. «	. *	¡i ч t	j f	\

 ■ automatizări In industria CHIMICA

 . * * * * / '	. I » · * ·	’ * '	* · · t · 1 \ . .* a ·, ' < ·. · I»	* · % ’ I I *%***·’ '·	'

 ▼	f	‘I · » ‘f |. » ·	*	\	l i.*·	'■>	·*!··.	<'·!·*	*	*

 Importanța și scopul automatizării în industria chimică. Structura unui sistem de reglare automată. Reglare manuală. Reglare automată. Clasificarea sistemelor automate. Elernente componente ale unui sistem automat. Elemente automatizate. Clasificarea elementelor de automatizare, caracteristicile de funcționare. Tipuri de caracteristici statice. Proprietățile obiectelor reglate : capacitatea, rezistența, constanța de timp, inerția, autoreglarea. Exemple de elemente și obiecte reglate de diferite ordine. Regulatoare. Regulatorul ca element component al circuitului de reglare. Regulatoare discontinue. Caracteristici de funcționare. Exemple. Circuite de reglare cu, regulatoare discontinui. Efectul reacției. Interacțiunea cu obiectul reglat. Performanțe ale regulatoarelor bipoziționale. Regulatoare cu funcționare continuă : tip P. PI și PID. Sisteme unificate. Prezentarea sistemelor unifidate. Avantajele sistemelor unificate. Sistem unificat pneumatic. Sistem unificat electric. Sistemul e — line (F.E.A. — R.S.R.): Traductoare. Modul de funcționare al unul traductor în sistemul unificat Elemente de sesizare ale unui traductor (traductoare de mărime și de calitate). Clasificarea. Taductorul de bază în siștem pneumatic. Traductor de bază în sistem electric. Tipuri de traductoare (F.E.A. — R.S.R.). Elemente secundare. Clasificarea tipurilor de elemente secundare. Convertoare. Convertoare pneumo-electrice (tip AT. 20 — ELT 370 FEA). Convertoare electr ©pneumatice (tip ELA—104, ELA 114— FEA). Amplificatoare: hidraulice, hidraulice prin laminare, pneumatice, electronice, magnetice și amplificatoare releu. Regulatoare unificate cu acțiune P, PI, PID. Tipuri de regulatoare cu balanțe de forțe aparținînd diferitelor sisteme unificate pneumatice. Regulatoare pneümatice realizate sub forma blocurilor de membrane. Exemple. Regulatoare din sistemul START. Regulatoare pneumatice comparatoare de deplasări. Regulatoare hidraulice. Regulatoare electronice : scheme bloc de realizare a acestora. Regulatoare electronice. tip ELC. 111—113 — FEA. Elemente de calcul, sumă, produs, rădăcină, rapoarte medii. Puntea pnèumaticã sorterberg. Blocuri de calcul electronice. Principii de realizare. Elementul de însumare tip ELX—210—FEA j Elementul de extragere a rădăcinii pătrate tip ELX—220—FEA. Elemente logice : de maxim, de minim, de limitare. Elemente de indicare și înregistrare. Aparate secundare de indicare — înregistrare cu dispozitive de prescriere și comaridă manuală la distanță cuipulațoare, ihanual — automat — cascadă pentru sisteme unificate electronic tip FÈA. Indicatorul potențiometric tip ERL—10, ERL-36,ECR—36A, F.T.R—45 și ELR—46. Indicatorul potențiometric tip Èr—10, E—35, E—36 A, E—36G, E—46. Acordarea optimă a regulatorului : acord optim, performanțele reglării. Criterii de acordare optimă : integrale și în domeniul frecventelor. Relații empirice și semi-empirice în acordarea SRA —Exemple. Mașini de calcul : dispozitive analogice, opti-. mizatoare (calculatoare de proces), mașini de control centralizat, mașini pentru conducerea automată integrată. Elemente de execuție. Elemente de execuție în circuitul de reglare, rolul lor. Principii de funcționare. Organe de comandă. Organe de execuție, tipuri de servomotoare : hidraulice, pneumatice și electrice (C<5. și C.A.). Ventile, tipuri de ventile, caracteristici. Elemente de calcul. Principiile de alegere a ventilelor.

 112

 I

 Clapete. Armături de reglare. Poziționerul : rolul pozițiunerului în funcționarea elementelor de execuție. Exemple de poziționare. Elemente auxiliare. Elemente de alimentare : redresoare, stații de reducere și filtrare aer ; elemente de legătură : conducte, fitinguri. Panouri și pupitre de comandă. Scheme de reglare automată din industria chimică. Scheme de reglare automată la : transportoare, dozatoare pompe și compresoare : amestec și separare ; Schimbătoare de căldură, evaporare, condensare, instalații de încălzire și răcire ; cuptoare instalații (coloane) de distilare, extracție, absorbție, adsorbție ; cristalizatoare, uscătoare ; reactoare chimice ; instalații pentru utilități.

 ■ TEHNOLOGIA CHIMICA ORGANICA

 3- I·· ’ ·	·’^ S ’*■' ·· · Λ W’Î ' -’i.	·’	·»·λϊ: Ча’?·?:. ’> '	-·<·’*

 Aplicarea principalelor legi fizico-chimice în tehnologia chimică organică. Echilibrul chimic și viteza reacțiilor chimice. Influența diferiților factori asupra vitezei de reacție : concentrație, temperatură, presiune, suprafață de contact, catalizator, lumină; Termochimie. Proces tehnologic. Bilanț de materiale. Bilanț energetic. Conversie. Randament. Indice de consum. Consum specific. Fabricarea produselor intermediare. Reacții chimice de obținere a principalilor intermediari ; considerații fizico-chimice. Scheme tehnologice, faze de fabricație. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Oxidarea. Reacții de oxidare. Oxidarea hidrocarburilor saturate. Oxidarea alcanilor. Obținerea aldehidei formice din metan. Oxidarea hidrocarburilor nesaturate. Obținerea oxidului de etilenă. Oxidarea hidrocarburilor aromatice. Oxidarea benzenului la anhidridă maleică. Oxidarea xilenilor. Obținerea fenolului și acetonei prin oxidarea cumenului. Halogenarea. Reacții de halogenare. Clorurarea hidrocarburilor saturate. Clorurarea metanului. Clorurarea hidrocarburilor nesaturate. Obținerea clorurii de vinii. Clorurarea hidrocarburilor aromatice. Clorurarea benzenului. Obținerea monoclor-benzenului și hexlaclqr-ciclohexanului. Sulfonarea. Reacții și agenți de sulfonare. Sulfonarea benzenului. Sulfonarea naftalinei. Nitrarea. Reacții și agenți de nitrare. Nitrarea hidrocarburilor aromatice : nitrarea benzenului și naftalinei. Hidrogenarea. Reducerea. Reacții de hidrogenare. Hidrogenaren hidrocarburilor nesaturate și a hidrocarburilor aromatice. Hidrogenarea acizilor grași. Obținerea alcoolului metilic. Reducerea. Obținerea anilinei. Esterificarea. Reacții de esterificare. Obținerea acetatului de etil. Obținerea acetatului de butii. Obținerea ace-tatului de vinii. Hidroliza. Reacții și agenți de hxdroliză. Hidroliza acizilor sulfonici aromatici prin topire alcalină. Obținerea fenolului. Hidroliza halogenurilor aromatice. Hidroliza esterilor. Tehnologia coloranților. Dezvoltarea industriei de coloranti în țara noastră. Noțiuni despre senzația de culoare. Relații între structura chimică și buloare. Clasificarea coloranților. Tehnologia coloranților: aparatură, condiționare. Coloranti azoici. Coloranti ântràchinonici. Coloranti de /Sulf. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Tehnologia produselor fitofarmaceutice. Importanța acestor produse pentru dezvoltarea agriculturii, horticulturii și viticulturii. Insecticide : dibutoxul, DDT, HCH. Insectifuge : dibutil-ftalatul. Tehnologia medicamentelor. Dezvoltarea industriei chimico-farmaceutice în țara noastră. Chimioterapia. Tehnologia medicamentelor (sinteză și condiționare), faze de fabricație. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Anestezice (clorura de ețil, cloroform, eter etilic, novocaina). Analgezice (antipirina, piramidón, algocalmin). Antipirético (aspirina) Antituberculoase (pas, hin). Sulfamide (sulfatîazol). Vitamine — noțiuni sumare. Obținerea vitaminei C. Biosinteza : obținerea penicilinei și streptomicinei — noțiuni sumare. Condiționarea medicamentelor. Tehnologia tensidelor. Chimizarea materiilor grase. Grăsimi. Stare naturală, hidrogenarea uleiurilor pentru obținerea grăsimilor solide. Tensiune superficială. Tenside anionice, cationice, neionice. Scheme de fabricație. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Alchilbenzen-sulfonatul de sodiu. Proprietățile și utilizările tensidelor : flotație, inhibitori de coroziune, auxiliare textile. Tehnologia substanțelor peliculogene. Importanța substanțelor peliculo-gene pentru dezvoltarea diverselor ramuri industriale. Surse de materii prime. Compoziția lacurilor colorate. Procedee de fabricație, scheme tehnologice, aparatură. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Tehnologia materialelor plastice. Dezvoltarea industriei materialelor plastice, realizări și perspective în țara noastră. Structura macromoleculelor și proprietățile produselor macromoleculare. materii prime și auxiliare. Principalele procese tehnologice aplicate la noi în țară (PVC, po-

 lietilenă, polistiren etc.). Noțiuni despre plastifiere, prelucrarea materialelor plastice și finisarea produselor. încercarea materialelor plastice. Exploatarea și întreținerea utilajelor șl instalațiilor. Tehnologia cauciucului. Cauciucul natural, constituție și proprietăți. Cauciucul sintetic, tipuri și procedee de sinteză ; cauciucul sintetic românesc. Exploatarea șl întreținerea utilajelor șl instalațiilor. Tehnologia fibrelor sin-

 113

 MlCFiPezvo1 ‘аУеа industriei fibrelor sintetice. Realizări și perspective în tara noas

 Sì TEHNOLOGIA CHIMICA ANORGANICA

 ... Aplicarea principalelor legi fizico-chimice în tehnologia ‘chimică anorganică. Echi-1 rui chimic și viteza reacțiilor chimice. Influența diferiților factori asupra vitezei иc reacție : concentrație, temperatură, presiune, suprafață de contact, catalizator, lumina, lermochimie. Proces tehnologic. Bilanț de materiale. Bilanț energetic. Conversie. Randament. Indice de consum. Consum specific. Tehnologia produselor sodice, a clorului și a compușilor derivați. Importanța produselor sodice, a clorului și a compușilor derivați ; dezvoltarea industriei produselor sodice, a clorului și a compușilor derivați în R.S. România. Fabricarea carbonatului de sodiu. Materii prime și auxiliare folosite la fabricarea sodei (clorura de sodiu, carbonatul de calciu, amoniacul, cocsul, piatra de var). Procedee de fabricare a carbonatului de sodiu. Bazele fizico-chimice ale proceselor tehnologice. Fabricarea sodei prin procedeul amoniacal (Solvay). Considerații fizico-chimice, schema tehnologică, faze de fabricare. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea hidroxidului de sodiu prin procedeul caustificarli. Bazele fizico-chimice ale procesului de descompunere a bicarbonatului de sodiu brut. Procedee de fabricație a hidroxidului de sodiu. Schema tehnologică de fabricare a hidroxidului de sodiu prin procedeul caustificării, faze de fabricație. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Electroliza clorurii de sodiu în celule cu catod de mercur. Considerații fizico-chimice asupra electrolizei clorurii de sodiu în celule cu catod de mercur. Schema tehnologică a instalației, regim tehnologic. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Tipuri principale de celule cu catod de mercur. Exploatarea celulelor cu catod de mercur, recuperarea mercurului. Controlul fabricației în instalațiile de electroliză cu catod de mercur. Concentrarea leșiilor electrolitice, instalații de evaporare a leșiilor de sodă caustică. Electroliza clorurii de sodiu topite. Obținerea hidrogenului și a clorului. Obținerea și purificarea hidrogenului. Uscarea și lichefierea clorului. Procedee industriale de obținere a clorului lichid. Schema	tehnolo-

 gică de lichefiere a clorului și utilaje folosite. Depozitarea și transportul clorului lichid. Obținerea clorului prin oxidarea acidului clorhidric. Fabricarea compușilor anorganici ai clorului. Procedee de fabricare a acidului clorhidric. Considerații fizico-chimice. Schema tehnologică de sțnteză a acidiilui clorhidric din elemente. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea acidului clorhidric prin alte procedee. Fabricarea produselor de albire : clorura de var, hipocloritul de sodiu și de calciu, doritul de sodiu. Fabricarea cloraților alcalini. Tehnologia compușilor sulfului. Obținerea sulfului elementar din diverse minereuri. Utilizări. Fabricarea acidului sulfuric. Importanța acidului sulfuric. Dezvoltarea industriei acidului sulfuric în țara noastră. Considerații fizico-chimice ale fabricării acidului sulfuric prin procedeul de contact, schema tehnologică, faze de fabricație. Obținerea bioxidului de sulf din diferite materii prime. Tipuri de cuptoare de prăjire și regimul tehnologic. Purificarea gazelor sulfuroase prin procedee mecanice și electrice. Oxidarea catalitică a bioxidului de sulf la trioxid de sulf. Influența parametrilor tehnologici. Instalații folosite pentru oxidarea bioxidului de sulf. Absorbția trio-xidului de sulf, instalații folosite. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea oleumului și a trioxidului de sulf stabilizat. Fabricarea altor compuși ai sulfului. Fabricarea sulfaților (feros, de sodiu, de zinc, de cupru). Fabricarea sărurilor derivate de la bioxid de sulf (sulfit, bisulfit, hidrosulfiț, tiosulfat) — noțiuni sumare. Fabricarea compușilor fosforului. Fabricarea fosforului, a acidului fosforic și a sărurilor sale. Procedee industriale de fabricare a acidului fosforic. Bazele fizico-chimice la fabricarea compușilor fosforului. Tehnologia amoniacului și acidului azotic. Bazele teoretice ale industriei compușilor azotului și procedee de fabricare a acidului azotic. Fabricarea amoniacului. Procedee de obținere a amoniacului. Considerații fizico-chimice la fabricarea amoniacului. Schema tehnologică. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea acidului azotic prin oxidarea catalitică a amoniacului. Considerații fizico-chimice, scheme tehnologice, faze de fabricație Fabricarea acidului azotic concentrat, considerații fizico-chimice, scheme tehnologice, faze de fabricație. Procedee moderne din industria acidului azotic. Exr ploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Tehnologia îngrășămintelor minerale. Îngrășăminte fosfatice. Considerații fizico-chimice și scheipe tehnologice de fabricare a principalelor îngrășăminte fosfatice sintetice, Influența parametrilor tehnologici. îngrășăminte cu azot. Clasificarea îngrășămintelor cu azot. îngrășăminte

 114

 simple eu azot. Fabricarea azotatului de amoniu, considerații fizico-chimice. Schema de fabricație. Influența parametrilor tehnologici și utilaje folosite. Fabricarea sulfatului de amoniu. Fabricarea ureei. Procedee de obținere, considerații fizico-chimice, scheme tehnologice. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea îngrășămintelor complexe. Procedee de fabricare. Importanța producției îngrășămintelor minerale. Dezvoltarea industriei compușilor azotului și a industriei de îngrășăminte minerale în țara noastră.

 ■ TEHNOLOGIA CELULOZEI, HÎRTIEI ȘI FIBRELOR ARTIFICIALE

 Aplicarea principalelor legi fizico-chimice în tehnologia celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale. Echilibrul chimic și viteza reacțiilor chimice. Proces tehnologic. Bilanț de materiale. Bilanț energetic. Randament. Consum specific. Surse de materii prime. Materii prime. Compoziția chimică și structura celulozei. Importanța și dezvoltarea industriei de celuloză, hîrtie și fibre artificiale în R. S. România. Fabricarea celulozei. Pregătirea materiei prime. Cojirea lemnului. Tocarea și sortarea lemnului și a plantelor anuale. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea celulozei prin procedee acide. Fierberea lemnului după procedeul sulfit. Obținerea bisulfitului de calciu. Conducerea procesului de fierbere. Diagrame de fierbere. Chimismul procesului de fierbere. Deficiențe ce pot apărea în procesul de fierbere, rezolvarea lor. Recuperarea bioxidului de sulf și a căldurii. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea celulozei prin procedee alcaline. Obținerea celulozei din lemn și plante anuale prin procedeul sulfat Compoziția soluției de fierbere. Chimismul procesului de fierbere. Parametrii ce influențează fierberea. Fierbere discontinuă pentru obținerea celulozei papetare. Diagrame de fierbere. Procedee continue de fierbere. Fierbătorul Kamyr. Alimentarea fierbătorului. Metode de încălzire. Spălarea. Golirea. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea pastelor semichimice. Caracteristicile tehnice ale semicelulozelor. Procedee de fabricare din stuf și paie. Fierberea cu sulfit neutru de sodiu. Procedeul Pandia. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Spălarea și sortarea celulozei. Principiul tehnologic de spălare. Spălarea celulozei în difuzoare. Spălarea continuă a celulozei. Sortarea grosieră a celulozei. Factorii care influențează sortarea. Sortarea centrifugală a celulozei. în-groșarea pastei de celuloză. Ingroșătoare. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Valorificarea leșiilor reziduale de la fabricarea celulozei sulfat și sulfit. Valorificarea leșiilor reziduale. Valorificarea leșiilor reziduale alcaline. Concentrarea leșiei negre. Evaporarea și arderea. Dizolvarea topiturii. Obținerea leșiei verzi. Caustificarea topirii alcaline șî obținerea leșiei de fierbere. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Albirea celulozei. Substanțe chimice folosite la albire. Prepararea lor. Procedeul de albire în trepte a celulozei. Prealbirea. Extracția alcalină. Albirea propriu-zisă. Chimismul procesului de albire, parametrii, conducerea procesului de albire. Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor. Fabricarea pastei mecanice. Defibrarea lemnului. Factorii care influențează defibrarea. Exploatarea și întreținerea utilajelor. Fabricarea hîrtiei. Fabricarea hîrtiei din fibre. Măcinarea semifabricatelor fibroase. Tehnica măcinării. Factorii care influențează procesul de măcinare. Controlul tehnic al măcinării. Tipuri de măcinări. Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale hîrtiei datorită măcinării. încheierea. Agenți de încleiere — prepararea lor. Tehnica încleierii. Factorii care influențează încleierea. Umplerea și colorarea materialului fibros. Materiale folosite. Factorii care influențează reținerea substanțelor de umplere. Modificarea caracteristicilor hîrtiei datorită umplerii. Metode de colorare. Partea pregătitoare a mașinii pentru fabricat hîrtia. Regulatoare de consistență. Construcția, funcționarea^ întreținerea și deservirea tehnică a mașinii pentru fabricat hîrtie. Partea umedă a mașinii de hîrtie. Uscarea hîrtiei pe cilindrii uscători. Finisarea hîrtiei pe niasina de deshidratare calandru. Fabricarea hîrtiei tratate și acoperite. Fabricarea cartoanelor. Fabricarea cartonului duplex, triplex. Mașina de carton, exploatare și întreținere. Fabricarea fibrelor artificiale. Fabricarea vîscozei. Materii prime și auxiliare. Alcalizarea celulozei. Defibrarea și prematurația alcalicelulozei. Xanto-genarea. Dizolvarea xantogenatului. Maturația vîscozei. Exploatarea și întreținerea utilajelor șl instalațiilor. Fabricarea mătăsii artificiale. Filarea vîscozei. Baia de filare și rolul componenților băii de filare. Părțile componente ale unui lac de filare a vîscozei. Filarea fibrelor continue. Finisarea și uscarea mătăsii. Exploatarea și întreținerea utilajelor. Fabricarea celofibrelor de vîscoză. Noțiuni despre celofibrele de vîscoză. Filarea celofibrelor Finisarea celofibrelor Caracteristicile celofibrelor de vîscoză. Exploatarea și întreținerea utilajelor Fabricarea celofanului.

 8*	;	ns*

 Obținerea foliei de celofan. Tratarea celofanului. Uscarea și lăcuirea celofanului. Exploatarea și întreținerea utilajelor. Fabricarea firelor cord. Garacteristicile firelor cord. Principalele faze tehnologice pentru fabricarea firelor cord. Filarea firelor cord. Exploatarea și întreținerea utilajelor. Controlul calității produselor în industria celulozei, hîrtiei și fibrelor artificiale.

 ® UTILAJE ȘI INSTALAȚII ÎN RAFINĂRII

 Operații unitare. Dezvoltarea injdustriei petrochimice în țara . noastră. Procese. tehnologice și operații unitare în industria chimică. Bilanțul de materiale și bilanțul energiilor. Sisteme de unități de măsură ; sistemul internațional. Considerații generale privind utilajele și instalațiile din industria petrochimică. Condiții impuse aparaturii, principalii factori care influențează construcția, exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor din industria petrochimică — Tipuri principale de aparate și utilaje. Materiale folosite în construcția utilajelor din industria petrochimică. Coroziunea. Factorii care determină alegerea materialelor folosite la construcția utilajelor (presiune, temperatură, mediu de lucru, preț de cost). Fluajul. Criterii de apreciere a rezistenței materialelor lucrînd sub sarcină la diferite temperaturi. Calculul rezistențelor admisibile ; coeficienți de siguranță. Coroziunea și protecția anticorOzivă a utilajelor (căptușiri, cauciucare, acoperiri cu mase plastice, metalizare, acoperiri galvanice, folosirea de inhibitori etc.). Montarea și recondiționarea utilajului. Metode de montare (asamblare). Pregătirea pieselor. Organizarea locului de muncă. Montarea subansamblurilor și ansamblelor. Montarea utilajelor statice. Utilaje pentru transport și ridicat. Repararea și recondiționarea utilajelor din industria petrochimică. Noțiuni despre uzură. Metode de recondiționare (prelucrarea pieselor pentru recondiționare și reparație, metalizare, sudare, turnare, depuneri electrolitice). Organizarea reparațiilor în industria petrochimică. Norme de protecția muncii. Operații și procese mecanice. Mărunțirea materialelor solide. Mașini de mărunțire, construcție, montare, probare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și reparare. Sortarea materialelor solide granulare. Cernerea, utilaje pentru cernere. Separarea. Separatoare pneumatice. Transportul și dozarea materialelor solide. Transportoare și dozatoare. Montarea, probarea, punerea în funcțiune, exploatarea, întreținerea și, repararea utilajelor. Norme de protecția muncii. Operații și procese hidrodinamice. Conducte și armături. Noțiuni de curgerea fluidelor. Conducte și armături folosite în industria petrochimică. < Standardizarea conductelor ; diametre și presiuni nominale. Materiale de construcție. îmbinarea conductelor. Dilatația termică a conductelor, sisteme compensatoare de dilatație. Amplasarea și montarea conductelor. Armături de închidere și distribuție. Oale de condens. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea conductelor și armăturilor. Norme de protecția muncii și P.C.I. Transportul lichidelor. Pompe. Dispozitive de transport fără elemente mobile. Pompe : principiu de funcționare, caracteristici și domenii de utilizare. Pompe cu piston și membrană (cu mișcări alternative). Pompe centrifuge. Pompe rotative. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea și repararea pompelor. Norme de protecția muncii. Transportul gazelor. Compresoare și ventilatoare. Compresoare. Principiul de funcționare, construcție, compresoare cu piston. Compresoare rotative. Compresoare centrifuge. Ventilatoare. Pompe de vid. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea compresoarelor ; ungere și răcire. Norme de protecția muncii și P.C.I. Amestecarea materialelor. Procese de amestecare. Utilaje pentru amestecarea materialelor fluide și solide (paste). Agitatoare, montare și probare, exploatare și întreținere. Revizia și reparația amestecătoare-lor (malaxoarelor). Norme de protecția muncii. Separarea sistemelor eterogene. Sedimentarea și decantarea. Decantoarș. Filtrarea. Factorii care influențează filtrarea. Filtre. Centrifugarea. Centrifuge ; principiu de funcționare, construcție. Montarea, probarea, exploatarea și întreținerea aparatelor pentru separarèa sistemelor eterogene. Norme de protecția muncii. Elemente componente ale aparaturii petrochimice. Mantale cilindrice. Funduri șî capace. îmbinări cu flanșe. Guri de vizitare, ferestre. Cutii de etanșare. Supape și discuri de siguranță. Suporturi. Tehnologia de construcție și montaj a elementelor componente, ale aparaturii petrochimice. Norme de protecția· muncii. Operații și procese termice. Transmiterea căldurii. Schimbătoare de căldură. Transmiterea căldurii prin conducție, convecție și radiație Izolarea termică. Materiale termoizolante. încălzirea și răcirea aparatelor în industria petrochimică. Schimbătoare de căldură ; tipuri reprezentative. Construcție, asamblare, montare, probare, exploatarea, întreținerea, revizia, repararea schim-

 116

 I

 bătoarelor de căldură. Norme de protecția muncii. Evaporarea și condensarea. Evaporatoare, construcție și mod de lucru. Condensatoare. Montare, probare, punere în funcțiune. Norme de protecția muncii. Răcirea la temperaturi joase și răcirea înaintată. Procedee de răcire. Agenți frigorifici. Mașini și instalații frigorifice. Norme de protecția muncii. Operații și procese de difuziune. Distilarea și rectificarea. Coloane cu talere și umplutură. Montarea, probarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea coloanelor. Norme de protecția muncii. Absorbția. Absorbere. Montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Extracția lichid-lichid. Procedee de extracție. Extractoare, instalații de extracție. Construcție, montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii și P.C Í. Adsorbția. Procedee, utilaje și instalații de adsorbție. Construcția, montarea, exploatarea, întreținerea, revizia și repararea adsorberelor. Norme de protecția muncii. Uscarea. Procedee de uscare. Utilaje pentru uscare. Construcție, montare, probare, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii. Fluidizare. Utilaje și instalații de fluidizare, exploatare și întreținere. Reactoare din industria petrochimică. Aparate care lucrează la presiunea normală (cu pereți subțiri), la presiunea înaltă (cu pereți groși) sau sub vid. Tipuri de reactoare : camere de reacție, coloană sau turn de reacție, schimbător de căldură, cuptor de reacție. Principalele elemente componente ale reactoarelor din industria petrochimică. Montare, probare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și reparare. Norme de protecția muncii și P.C.I. Rezervoare. Tipuri de rezervoare. Montare, probare, exploatare. Norme de protecția muncii și P.C.I. Calculul (dimensionarea) aparatelor și utilajelor «.din industria petrochimică; probleme.

 :aze și vapori. Presiunea de vapori. Substanțe pure.

 r0

 ■ TEHNOLOGIA CONDIȚIONĂRII ȘI LIVRĂRII PRODUSELOR PETROCHIMICE

 V ·	·

 Țițeiul, Clasificare. Compoziție. Pregătirea țițeiului pentru prelucrare (desemul-sionare, dezbenzinare, desaliñare). Proprietățile fizico-chimice ale țițeiului și fracțiunilor de țiței. Masa moleculară. Definiție. Unități de măsură. Metode de determinare. Densitatea amestecurilor. Variația densității cu temperatura. Viscozitatea. Definiții. Unități de măsură. Metode de determinàre. Variația vîscozității cu temperatura. Determinarea vîscozității amestecurilor (indice de vîscozitate). Plasticitatea. Viscozitatea la

 Amestecuri de compoziție cunoscută. Proprietăți termice ale fracțiunilor de țiței. Capacitate calorică. Călduri latente. Entalpia. Proprietăți optice și electrice. Culoare. Determinări (metode). Indice de refracție. Variația cu compoziția. Conduc-tibilitate electrică. Constanta dielectrică. Proprietăți legate de ardere. Putere calorifică. Limite de explozie. Punct de inflamabilitate. Antidetonanța. Cifra octanică. Indice de cetan, indice Diesel. Metode de determinare. Prelucrarea țițeiului. Distilare. Bazele teoretice ale procesului. Faze, echilibrul fazelor. Distilarea simplă și fracționată. Curbe de distilare Controlul calității produselor prin curbe de distilare. Instalația de distilare atmosferică. Parametrii funcționali. Produse obținute din proces. Instalația de distilare în vid. Parametrii funcționali. Produse obținute din proces. Cracarea catalitică. Noțiuni de cataliză. Materia primă prelucrată. Parametrii tehnologici, descrierea fluxului tehnologic. Tipuri de instalații CC. Procese

 -	-	-	-	.1 . к -	- .	. -V

 Hidrofinare. Hidrocracarea. Norme de protecția muncii. Tehnologia fabricării uleiurilor. Solventarea selectivă. Bazele teoretice, realizarea industrială. Desasfal-tarea. Deparafinarea și desuleierea. Norme de protecția muncii. Tehnologia fabricării unsorilor. Noțiuni asupra teoriei ungerii. Fabricarea unsorilor. Norme de protecția muncii. Caracteristicile principale ale produselor petroliere și petrochimice. Produse petroliere. Benzina de extracție. Obținere. Proprietăți fizico-chimice, privind depozitarea și manipularea benzinei de extracție Proprietăți fizico-chimice, clasificare STAS. ?..

 privind depozitarea șl manipularea benzinelor auto, formarea gumelor. Benzina etilata White-Spirit (parchetin). Obținerea, Proprietăți fizico-chimice, STAS — Utilizări. Petroluri. Obținere. Sortimente comercializate STAS. Utilizări Motorine. Obținere. Sortimente comercializate. Aditivarea motorinelor. Lubrifianți. Generalități despre lubrifiere. Locuri supuse ungerii. Uleiuri. Clasificare Compoziție. Aditivi și alte adaosuri pentru uleiuri. Mecanismul acțiunii aditivilor. Uleiuri auto. Clasificare STAS. Corespondența uleiurilor auto românești cu uleiurile străine. Alegerea uleiurilor auto. Uleiuri industriale. Uleiuri peniiu transmisii, turbină, electro-

 secundare de prelucrare CT, cocsare, piroliză. Procese moderne și de prelucrare RC. Hidrofinare. Hidrocracarea. Norme de protecția muncii. Tehnologia fabricării uleiurilor. Solventarea selectivă. Bazele teoretice, realizarea industrială. Desasfal-tarea. Deparafinarea și desuleierea. Norme de protecția muncii. Tehnologia fabricării unsorilor. Noțiuni asupra teoriei ungerii. Fabricarea unsorilor. Norme de protecția muncii. Caracteristicile principale ale produselor petroliere și petrochi-

 F

 clasificare STAS. Sortimente comercializate. Utilizări casnice și industriale. Norme ? Benzina auto. Obținere.

 Sortimente comercializate. Norme

 Ш

 izolante și uleiuri pentru mașini frigorifice. Alte' tipuri de uleiuri. Unsori, clasificare și notare. STAS. Utilizări. Bitumuri. Clasificare și notare. Utilizări. Gazul petrolier lichefiat, obținerea și odorizarea lui. Condiții STAS. Butelii de aragaz. Caracteristici constructive. Reguli de verificare. Depozitare și manipulare, norme de protecția muncii și. PCI. Uleiuri de parafină. Parafina solidă. Produse petrochimice. Produse obținute din hidrocarburi olefinice gazoase : alcool etilic, izo-propilic, butilic. Produse* obținute din acetilenă. Produse aromate : benzen, toluen, xilen. Procedee de fabricație. Sortimente comercializate. întrebuințări. Alte produse petrochimice : acizi grași, acizi naftenici, detergenti. Procedee de fabricație. Sortimente comercializate. întrebuințări. Condiționarea produselor petroliere și petrochimice. Necesitatea condiționării produselor. Stabilirea rețetelor de amestecare. Depozite și stațiuni. Descriere ; alegerea terenului ; părți componente ale depozitelor. Clasificarea depozitelor și stațiunilor. Tehnologia amestecării produselor petroliere și petrochimice. Proprietăți aditive ; instalații de amestecare. Depozitarea și manipularea produselor petroliere și petrochimice — recepția calitativă și cantitativă ; depozitarea produselor petroliere și petrochimice ; pierderi prin manipulare ; măsuri de prevenire ; impurificări și contaminări. Formarea apei și a reziduurilor la depozitarea produselor petroliere și petrochimice ; metode de determinarea apei ; curățirea rezervoarelor. Măsuri de PCI în depozite și stațiuni.

 ■ TEHNOLOGIA LIANȚILOR ȘI AZBOCIMENTULUI

 Materii prime principale. Roci calcaroase, roci argiloase, roci sulfatice (clasificare, proprietăți, utilizări). Materii prime auxiliare. Materiale de corecție, adaosuri la măcinarea clîncherului (clasificare, proprietăți, utilizări). Adaosuri minerale active. Clasificare, proprietăți, utilizări. Exploatarea materiilor prime. Metode de exploatare, utilaje de exploatare. Norme de tehnica securității muncii la exploatare. Transportul materiilor prime de la carieră la fabrică. Sisteme de transport. Con-casarea și sortarea materiilor prime, Concasoare cu fălci, concasoare cu ciocane, concasoare cu valțuri giratoare, instalații de sortare. Norme de^ tehnica securității muncii la concasare-sortare. Transportul materialelor în fabrică. Transportul materialelor solide (utilaje folosite la transportul materialelor în bucăți, transportul pulberilor cu mijloace mecanice și mijloace pneumatice). Transportul lichidelor, suspensiilor și gazelor. Dozatoare. Compresoare. N.T.S. la transport. Chimia clin-cherului și cimentului Portjand. Compoziția chimică și mineralogică a materiilor prime. Compoziția chimică, compoziția mineralogică și modulii clîncherului Portland. Reacțiile ce au loc în cuptorul rotativ, formarea constituenților mineralogici, hidratarea constituenților mineralogici, rolul ghipsului, mecanismul de priză și întărire, influențe fizice și chimice asupra procesului de întărire. Principalele caracteristici fizico-mecanice ale cimenturilor din clincher Portland. Clasificarea cimenturilor din clincher Portland. Clasificarea după moduli și compoziție mineralogică, clasificarea după momentul de utilizare și anumite caracteristici speciale. Dozajul materiilor prime. Calculul dozajului de materii prime. Calculul corijării bazinelor (silozurilor) de pastă sau făină. Procedeul Uscat de fabricare a clîncherului Portland. Depozitarea, uscarea și măcinarea materiilor prime (instalații de uscare, bilanțul de materiale, bilanțul termic al procesului de uscare, măcinarea uscată a materiilor prime, moara tubulară N.T.S. la aceste operații). Depozitarea, omogenizarea și corijarea făinii. Clincherizarea făinii (caracterizarea tehnico-economică a procesului de ardere pe cale uscată, alimentarea cu făină a cuptorului rotativ, alimentarea cu granule a cuptorului rotativ, cuptoare pentru recuperarea căldurii, regimul de ardere, principalele defecțiuni mecanice și tehnologice și remedierea lor, indici tehnico-economici, bilanțul de material și bilanțul termic N.T.S. la cuptoare). Procedeul umed de fabricare a clîncherului Portland. Depozitarea și delaierea materiilor prime. Separarea fracțiunii grosiere de fracțiunea fină din pastă. Măcinarea umedă a materiilor prime. N.T.S. la exploatarea instalațiilor de măcinare. Depozi-i tarea și omogenizarea pastei. N.T.S. la exploatarea instalațiiloi' de prepararea pastei. Clincherizarea pastei (caracterizarea tehnico-economică, alimentarea cu pastă a cuptorului, cuptoare pentru procedeul umed, zidirea cuptoarelor, conducerea focului și tirajului, recuperarea căldurii, regimul de ardere, principalele defecțiuni mecanice și tehnologice și remedierea lor, indici tehnico-economici, bilanț de materiale și bilanț termic. N.T.S. la exploatarea cuptoarelor). Instalații anexe la cuptoare (tipuri de răcitoare, instalații pentru transportul clîncherului, instalații de control și automatizare, instalații pentru arderea combustibililor). Procesul de măcinare a cimentului (tipuri de mori, alimentarea morilor, deficiențe mecanice și telino-*

 118

 logice, indici tehnlco-economlci). Transportul, depozitarea, însăcuirea șl livrarea cimentului. Controlul procesului tehnologic. Tipuri de ciment (cimenturi Portland cu adaosuri și cimenturi speciale). Tehnologia fabricării varului. Schema procesului tehnologic. Noțiuni de chimia varului (reacții de carbonatarea calcarului, procesele de întărire și stingere a varului). Pregătirea materiilor prime. Procesul de decarbonatare (tipuri de cuptoare, alimentarea cu calcar, evacuarea și transportul varului, deficiențe mecanice și tehnologice'și remedierea lor, instalații de control și automatizare). Tipuri de var, caracteristici, condiții impuse de STAS. Controlul calității varului. N.T.S. la fabricarea varului. Tehnologia fabricării ipsosului. Scheme de procese tehnologice. Noțiuni de chimia ipsosului (reacții de deshidratarea ghipsului, hidratarea ipsosului, priza și întărirea ipsosului). Pregătirea materiilor prime. Procesul de deshidratare (instalații pentru deshidratare, conducerea procesului de deshidratare, alimentarea cu ghips, evacuarea și transportul ghipsului, instalații de control și automatizare). Tehnologia produselor de azbociment Materii prime utilizate. Scheme de procese tehnologice. Prepararea pastei de azbociment (metode de preparare și utilaje de preparare, defecțiuni mecanice și tehnologice și remedierea lor. Condiții tehnice impuse pastei, transportul pastei). Fasonarea plăcilor plane și ondulate. Fasonarea tuburilor. Fasonarea pieselor speciale. Tratamentul termic. Finisarea produselor. Depozitarea și livrarea produselor. Condiții de. calitate. Controlul calității produselor. N.T.S. la fabricarea produselor de azbociment.	\

 ■ CONSTRUCȚII ȘI TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCTH

 •	4	* *	1	.	·	.4	4·,Ι,	*	.J » ț	·	*

 Tehnologia lucrărilor de betoane : pregătirea agregatelor, fasonarea și montarea armăturilor ; alcătuirea betoanelor ; dozarea betoanelor ; prepararea betoanelor ; cofraje-alcătuire, montare ; cofraje glisante ; transportul betonului ; turnarea betonului în diferite elemente de construcții ; compactarea betonplui ; tratarea betonului după turnare ; controlul calității betoanelor. Tehnologia de execuție a fundațiilor : fundații executate în uscat ; fundații executate sub nivelul apei ; fundații pe piloti. Tehnologia de execuție a zidăriei și tencuielilor. Prepararea mortarelor — alcătuire, dozare, pregătirea agregatelor, stingerea varului ; transportul mortarului ζ schele, alcătuire, montare, demontare ; pereți din piatră naturală ; pereți din cărămidă plină și cărămidă eficientă, pregătirea cărămizilor-legături, grosimi, colțuri, ramificații, formații de lucru ; bolți și arce din cărămidă ; coșuri și canale de fum ; pereți din blocuri de beton greu și din blocuri de beton celular ; tencuieli obișnuite și tencuieli decorative. Tehnologia de execuție a hidroizolațiilor : pregătirea bitumurilor, masticurilor ; pregătirea materialului de armare ; izolații hidrofuge la acoperiș ; izolații hidrofuge la fundații. Tehnologia lucrărilor de mozaic : prepararea mozaicului — alcătuire și dozaje ; execuția pardoselilor din mozaic într-o culoare și în mai multe culori ; placarea cu plăci din mozaic ; mozaic roman și mozaic venețian. Tehnologia montării prefabricatelor : montarea stîlpilor, grinzilor, chesoanelor, fermelor, plăcilor ; montarea panourilor mari ; montarea elementelor precomprimate. Tehnologia lucrărilor de izolații fonice și termice : pregătirea materialului ; izolații fonice și termice la pereți, planșee și instalații. Tehnologia lucrărilor de placaje: placaje din faianță, din gresie ceramică, din plăci ceramice smălțuite (CESAROM) ; placaje din cărămidă; placaje din lemn ; placaje din polimeri. Tehnologia de execuție a pardoselilor : pardoseli din lemn ; pardoseli din beton, cărămidă și piatră naturală ; pardoseli din materiale bituminoase ; pardoseli din polimeri. Tehnologia de execuție a scărilor : trasarea-balansarea scărilor ; scări din beton armat, din metal, din lemn. Geotehnică și fundații: terenul de fundare ; sisteme de fundare ; tipuri de fundații. Izolații hidrofuge : izolații hidrofuge la fundații ; izolații hidrofuge la acoperișuri. Ziduri și pereți : pereți din lemn~ cu schelet și din panouri prefabricate ; ziduri din piatră naturală ; ziduri din cărămidă ; ziduri din blocuri de beton ; ziduri mixte ; pereți din azbociment ; pereți din beton monolit ; panouri prefabricate pentru pereți la hale industriale ; pereți despărțitori din beton celular autoclavizat din panouri de ipsos, din PF L ; pereți cortină, Stilpi, cadre, arce : stîlpi din lemn, metalici, din beton armat, monolit și prefabricat ; cadre metalice din beton ajunat, monolit și prefabricat ; arce metalice, din beton armat, monolit șl prefabricat. Planșee : planșee plane cu grinzi din lemn ; planșee cu grinzi metalice ; planșee din beton armat monolit și din elemente prefabricate din beton armat. Scări : din lemn, metalice, din beton armat monolit și din beton armat prefabricat. Acoperișuri : șarpante din lemn, metalice, din beton armat:

 119

 acoperișuri terasă, lucrări de tînichigerîe. Construcții din beton monolit : construcții cu pereți din beton monolit turnat în coirà je de inventar ; construcții din beton monolit executate cu cofraje alunecătoare. Construcții din elemente de beton prefabricate : construcții din panouri mari prefabricate ; construcții industriale din elemente prefabricate,; modularea construcțiilor industriale.

 ' Λ ···<'■ ч'·' .	? ’ : ' Л . V ... ·’ "	'■	'	■’··' .· · '

 scheme,

 ■ INSTALAȚII TEHNICO-SANITARE ȘI DE GAZE

 Instalații do alimentare cu apă și canalizare. Realizări și perspective în domeniul instalațiilor de alimentare cu apă Și canalizare pentru construcții civile și industriale — interioare și exterioare. Sarcinile actuale, care decurg din documentele de partid și de stat, în domeniul instalațiilor de alimentare cu apă, canalizare și gaze, pentru clădiri civile și industriale. Tipuri de instalații de alimentare cu apă și canalizare — rol, caracteristici. Captaréa, transportul și distribuția apei. Proprietățile fizice, chimice, bacteriologice și organoleptice ale apelor potabile și industriale. Surse de alimentare cu apă potabilă și industrială. Instalații de captare a apei : captarea apelor subterane ; captarea apelor de suprafață. Instalații pentru corectarea calităților apei : instalații pentru decantare și filtrare ; instalații speciale pentru corectarea calităților apei industriale (dedurizare, deferizare, desulfurare etc.) ; instalații speciale pentru corectarea calităților apei potabile (clorihare, ozonizare etc.). Instalații pentru acumularea si ridicarea presiunii apei : stații de pompare; rezervoare de acumulare etc. — roK funcțional, alcătuire, mod de montare și funcționare. Rețele exterioare pentru transportul și distribuția apei: apeducte, rețele orășenești ; rețele industriale de transport — rol funcțional, alcătuire, scule și materiale necesare executării lucrărilor, prescripții de execuție, tehnologia lucrărilor de montare, îmbinare și etanșare a conductelor ; organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii. Instalații interioare de alimentare cu apa. Racordarea instalațiilor interioare la rețelele exterioare de alimentare cu apă (branșamente, instalații de înregistrare a consumului de apă) — scheme, preșcripții de execuție, tehnologia de executare a lucrărilor. Instalații interioare de distribuție a apei reci și calde — variante de execuție pentru construcțiile civile și industriale, funcție de caracteristicile construcției și ale rețelei de distribuție a apei. Instalații de distribuție a apei reci pentru consum menajer, industrial și pentru combaterea incendiilor — scheme, scule și materiale necesare, prescripții de execuție și de montare a conductelor, armăturilor și obiectelor sanitare ; tehnologia de execuție a lucrărilor ; organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii, instalații de preparare șî distribuție a apei calde — scheme, scule și materiale necesare executării lucrărilor, prescripții de execuție și montare a aparatelor pentru prepararea apei calde, racordarea aparatelor la instalația de apă rece și caldă, organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii la transportul șî montarea aparatelor de preparare a apei calde. Instalații pentru ridicarea presiunii apei^ stații de pompare, instalații de hidrofor și rezervoare de înălțime — scheme^ prescripții și mod de montare, racordarea la instalație. Măsuri de protecția muncii. Prefabricarea instalațiilor de alimentare cu apă — tehnologia de prefabrieare și montare a prefabricatelor pe șantier; organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii. Automatizarea instalațiilor de alimentare cu apă și de ridicare a presiunii. Instalații interioare de canalizare. Caracteristicile apelor uzate menajere, pluviale și industriale. Instalații de canalizare pentru construcțiile civile și industriale — rol funcțional, alcătuire, scheme, scule și materiale necesare, prescripții de execuție și montare, tehnologia lucrărilor de montare, îmbinare și etanșare a conductelor, precum și racordarea conductelor la obiectele san i care și aparate ; organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii. Colectarea și evacuarea apelor uzate și pluviale din incintele industriale _scheme

 alcătuire, prescripțiide montare. Tratarea apelor uzate industriale: bazine de re^ rol, principii de funcționare, al-tehnologia de prefabrieare și de protecția muncii. Automatizarea instalațiilor de canalizare. Instalațn exterioare

 — scheme, prescripții de execuție, tehnologia de executare a lucrărilor Rețele exterioare de canalizare : scheme, alcătuire, scule și materiale necesare executării lucrărilor, prescripții^ de execuție, tehnologia de montare, îmbinare și etanșare a tuburilor de canalizare; organizarea locului de muncă șl măsuri de protecția

 Colectarea și evacuarea apelor uzate și pluviale din incintele industriale _____scheme

 tenție, separatoare de uleiuri și grăsimi etc. — cătuire. Prefabricarea instalațiilor de canalizare de montare a prefabricatelor pe șantier; organizarea locului de muncă” șî măsuri de protecția muncii, Automatizarea instalațiilor de canalizare. Instalații exterioare de canalizare. Racordarea instalațiilor interiore la rețele exterioare de canalizare

 120

 ♦ .· > . . . . 1

 muncii. Construcții, anexe pentru rețelele exterioare de canalizare — fqI, tipuri, materiale necesare și prescripții de execuție. Instalații de epurare a apelor uzate menajere și industriale (măsuri de combatere a poluării apelor) — rol, alcătuire, principii de funcționare. Automatizarea instalațiilor exterioare de canalizare. Instalații de gaze combustibile. Caracteristicile fizico-chimice ale gazelor combustibile ; captarea și tratarea gazelor naturale. Instalații pentru transportul gazelor: rețele,* stații și posturi de reglare — rol funcțional, alcătuire, prescripții de execuție și montaj. Rețele de conducte pentru distribuția gazelor în incinte industriale și centre populate — alcătuire, scule și materiale necesare executării lucrărilor, prescripții de execuție, tehnologia lucrărilor desmontare și îmbinare a conductelor; organizarea locului de muncă și măsuri de protecția muncii. Instalații interioare pentru gaze combustibile : branșamente, scheme, scule și materiale, necesare, prescripții de execuție și de montare a conductelor, armăturilor și aparatelor de ardere 5 tehnologia de execuție a lucrărilor ; organizarea locului de muncă, măsuri de protecția muncii și de pază contra incendiilor. Aparate de măsură, siguranță și control în instalațiile de gaze — rol, prescripții și mod de montare. Dimensionarea instalațiilor tehnico-sanitare. Calculul de dimensionare a instalațiilor de alimentare cu apă rece : alegerea și amplasarea obiectelor sanitare, dimensionarea conductelor, dimensionarea aparatelor pentru ridicarea presiunii apei și a branșamentelor de racord la rețeaua exterioară de alimentare cu apă. Calculul de dimensionare a instalațiilor de alimentare cu apă caldă : dimensionarea conductelor, alegerea și dimensionarea aparatelor pentru prepararea apei calde, dimensionarea pompelor pentru circulația apei calde. Calculul de dimensionare a instalațiilor interioare și exterioare de canalizare. Calculul de dimensionare al instalațiilor interioare de gaze' combustibile ; dimensionarea conductelor și alegerea aparatelor de ardere. Instalații speciale. Tipuri de instalații — alcătuire și scheme de montaj a instalațiilor pentru : bucătării, spălătorii, băi publice etc. Instalații de aer comprimat. Proprietățile aerului umed și scheme generale pentru distribuția aerului comprimat. Compresoare de aer — rol, prescripții de montare și racordare la instalație. Rețele de distribuție a aerului comprimat în industrie — scheme, prescripții de execuție și de montare a conductelor, armăturilor și aparatelor. Calculul instalațiilor de aer comprimat. Exploatarea instalațiilor de aer comprimat în industrie — defecte, cauze, mod de remediere. Instalații de oxigen. Procedee de obținere a oxigenului tehnic. Stații pentru distribuția oxigenului — rol, alcătuire, prescripții de execuție, Rețele pentru transportul și distribuția oxigenului— scheme, prescripții de execuție și de montare a conductelor, armăturilor și aparatelor. Calculul instalațiilor pentru distribuția oxigenului. Instalații de acetilenă. Generatoare de acetilenă pentru instalații industriale — tipuri, caracteristici. Stații pentru producerea și distribuția acetilenei în industrie — rol, alcătuire, prescripții de execuție. Rețele pentru transportul și distribuția acetilenei — scheme, prescripții de execuție și de montare a conductelor, armăturilor și aparatelor. Calculul țiilor pentru acetilenă.



 instais-



 hvw4 ζ?Ύ

 Capaci-Lucrări

 ■ CONSTRUCȚII DE CLĂDIRI

 Terenuri de fundație. Generalități, clasificare, caracteristici geotehnice.

 tate portantă. Taluz natural. Lucrări de săpături și sprijinirea malurilor^^^^| pregătitoare. Trasarea construcțiilor. Scule și utilaje. Sisteme de sprijinire. Sarcini în construcții. Transmiterea sarcinilor în construcții. încărcări permanente, utile și accidentale. Fundații. Generalități, clasificare, materiale. Noțiuni despre structura betonului simplu, armat, precomprimat. Comportarea betoanelor la compresiune, întindere și forfecare. Fundații continue din beton simplu. Raportul dintre înălțimea fundației și lățime. încărcarea fundațiilor. Transmiterea sarcinilor pe terenul de fundație. Fundații izolate din beton armat de adîncime, prefabricate pe piloți, radiere, chesoane. Izolații hidrofuge. Generalități, clasificare, materiale. Sisteme constructive. HidroizoJații la cald și rece. Cuve de beton armat. Vidării. Generalități. Clasificarea după materiale, după rol, după poziție, după mod de execuție, după dimensiuni, forme și așezare. Structuri verticale (de rezistență). Pereți din pămînt (lut, chirpici, paiantă). Pereți din piatră naturală (brută, cioplită, ciclopiană, lucrată, mixtă). Pereți din cărămidă normală, eficientă, plină cu goluri. Pereți din blocuri mici de beton Pereți d)n beton turnat, prefabricați, diafragme, structuri verticale (de umplutură). Pereți din plăci de ipsos, beton celular auto-davizat, beton spumos, blocuri de zgură, stufit, plăci din talaj cu ciment (stabilit),

 121

 pluta, sticla, cărămizi, silico-calcaroase. Lucrări anexe la zidărie. Arce, buiandrugl g eremele, solbancuri, cornișe, aticuri. Zidării speciale. Coșuri de fum și canale ae ventilație, zidării din cărămizi refractare. Stilpi și cadre. Generalități, clasifícale stilpi de lemn, din. zidărie de cărămidă, zidărie armată, metalici, din beton armat, turnați și prefabricați. Criterii constructive și de armare, cadre, elementele cadrelor, cadre multiple și etajate. Planșee. Generalități, clasificare, planșee din bolți de cărămidă, planșee din grinzi de lemn, metalice, din beton armat monolit, cu grinzi și elemente de umplutură., prefabricate, fîșii cu goluri. Elemente de rezistență la planșee. Predimensionarea grinzilor și planșeelor din beton armat monolit. Criterii constructive privind armarea plăcilor și planșeelor din beton armat. Elemente de circulație verticală. Scări și	rampe.

 Clasificare.. Elementele și forma scărilor. Scări din diferite materiale. Proiectarea scărilor. Circulații mecanice. Scări rulante, lifturi. Acoperișuri. Formele acoperișurilor. Generalități, clasificarea acoperișurilor. Șarpante pe scaune, tip fermă. Elementele componente ale tipurilor de șarpante. Invelitori. Generalități, clasificare. învelitori din materiale organice — paie, stuf, șiță, șindrilă, carton asfaltat, inventori din materiale anorganice — țiglă,, olane, ardezie, azbociment. Invelitori din sticlă. învelitori în terasă. Generalități, clasificare, materiale întrebuințate, sisteme constructive. Terase circulabile și necirculabile. Scurgeri, * rosturi de dilatație. Alcătuirea terasei. Lucrări anexe la acoperișuri și învelitori. Streașini, lucarne, tabacheri, jgheaburi și burlane. Scări. Detalii scări de lemn, metalice, beton. Balustrade și mînă curentă. Finisaje la scări. Tencuieli. Clasificare. Materiale folosite. Mortare, preparare. Tencuieli la pereți și tavane. Executarea manuală și mecanizată, ornamente și profiluri. Placaje. Clasificare și generalități. Placaje din materiale naturale. Placaje din materiale artificiale — faianță, gresie, ceramică, materiale sintetice. Pardoseli. Clasificare și generalități. Pardoseli din mase argiloase, lemn, piatră naturală, beton, piatră artificială, materiale bituminoase, speciale și sintetice. Izolații termice și fonice. Noțiuni de tehnica și acustica construcțiilor. Clasificare, funcțiuni, materiale. Exemple de alcătuire. Tîmplărie de lemn. Generalități, clasificare. Materiale întrebuințate. Eleménte și tipuri. Detalii constructive pentru uși, ferestre și obloane. Standarde. Tîmplărie metalică și din beton armat. Clasificare. Materiale folosite. Elemente și tipuri. Detalii constructive pentru uși, ferestre și obloane metalice. Tîmplărie din beton armat. Tipuri, alcătuire. Tablou de tîmplărie din lemn și metalică. Feronerie la tîmplărie. Montarea geamurilor. Zugrăveli. Clasificare, tipuri de zugrăveli, tehnologie. Metode de execuție. Vopsitorii. Clasificare, tipuri de vopsitorii, tehnologie. Metode de execuție. Tapete. Trotuare, pavaje. Clasificare, tipuri, tehnologie. Detalii constructive. Lucrări diverse. Sobe pentru încălzit locală. Jardiniere, balcoane, copertine. împrejmuiri.

 ■ TEHNOLOGIA FABRICĂRII MOBILEI’ȘI BINALELOR

 Structura și principiile constructive ale produselor finite din lemn. Dezvoltarea industriei mobilei în țara noastră. Sarcini actuale pentru dezvoltarea producției de mobilă și binale. Terminologia părților componente ale mobilierului, elemente și complexe (stinghii, frize, rama, panoul, cutia). îmbinări folosite la execuția ramei, panourilor, cutjeí Principii fundamentale în construcția mobilei (influența însușirilor lemnului asupra mobilei, higroscòpicitatea, anizotropia). Condiții de calitate pentru materialul lemnos ; lemn masiv, placaj,, panel, furnir, p.f.l., p.f.l. înnobilate. Defecte admise ; cunoașterea defectelor. Condiții generale de execuție a mobilei. Soluții constructive la mobila corp (dulap, bufet, bibliotecă). Soluții constructive la mobila pe schelet (masă, scaun,· fotoliu, canapea). îmbinări și asamblări. îmbinări în cep și scobitura la 90°, la 45° și în tăietură (desen, dimensionare, utilizare, execuție manuală și mecanică). înnădiri de elemente în prelungire, înnădire pe cant (desen, dimensionare, utilizare, execuție). încheierea panourilor, încheieturi în T și în unghi (desen, dimensionare, utilizare, execuție). îmbinări la panouri de P.A.L. Asamblări cu șuruburi, cuie. Asamblări speciale cu diferite elemente metalice sau de masă plastică. Supradimensiuni, toleranțe, a justa je, interschimbabilitate. Supradimensiuni ; stabilirea supradimensiunilor pentru diferite repere. Consum specific ; indice de utilizare a materiei prime. Toleranța ; reprezentarea grafică. Joc și strìngere, joc minim și maxim, reprezentarea jocului și strìngerli. Ajustaje ; reprezentarea grafică a treptelor de ajustaje folosite în industria lemnului și aplicarea lor. Clase de precizie, însemnarea ajustajelor și toleranțelor pe desene. Abateri, linia zero ; abateri superioare și inferioare. Interschimbabilitate ; scule ; dispozitive universale și speciale ; verificatoare normale și limitative. Verificarea cepului și scobiturii cu diferite ve-

 122

 <

 rificatoare limitative. {Procesul zitarea și uscarea materiei semifabricatelor superioare;

 Uscarea naturală și uscarea cesului de uscare ;

 tehnologic general al fabricării mobilei corp. Depo-prime ; Г depozitarea artificială.

 fenomene ce se

 depozitarea lemnului masiv ; furnirelor ; amenajarea Factorii produc în lemn în

 depozitarea depozitelor, ce influențează asupra pro-timpul uscării (la uscarea clasică cu aer cald, la uscarea în C.I.F., la uscarea pe cale chimică, la uscare^ în vid). Regimuri de uscare. Controlul uscării ; defecte de uscare. Croirea. Croirea lemnului masiv, operații de croire la ferăstraie de retezat, spintecat, panglică ; croirea semifabricatelor superioare ; operații la ferăstraie circulare duble și la ferăstraie cu cadru vertical. Dispozitive folosite. Măsuri de protecția muncii la operațiile de croire. Prelucrarea mecanică a elementelor. Operații de îndreptare ; rindeluirea la grosime, rindeluirea pe 2 sau mai multe fețe ; rindeluirea și profilarea la agregate de prelucrare ; cepuirea la mașini simple și duble ; operații de găurire ; frezare : frezarea scobiturilor la mașini de frezat cu lanț, frezarea profilelor, frezarea canturilor curbe. Dispozitive folosite la operațiile de prelucrare mecanică. Măsuri de protecție a muncii. Asamblarea elementelor. Adezivi : principalele tipuri de adezivi folosite la fabricarea produselor finite și însușirile lor. Asamblarea ramelor : bordurarea. Dispozitive și utilaje de asamblat (pneumatice, cu încălzire C.I.F. etc.). Condiționarea complexelor după asamblare. Furniruirea : pregătirea suprafețelor (manual și mecanic), pregătirea furnirelor (alegerea, croirea, îndreptarea, înnădirea — descrierea operațiilor). Aplicarea furnirului ; presarea, regimuri de presare. Condiționarea pieselor furniruite. Defecte de furniruire și remedierea lor. Prelucrarea complexelor la mașini ; la mașini universale (tunderea furnirului, operațiuni de frezare la dimensiuni exacte, frezarea diferitelor locașuri, executarea găurilor multiple pentru cepuri), la agregate de prelucrare (operații posibile, ordinea de prelucrare). Măsuri de protecție a muncii. Dispozitive folosite la prelucrarea complexelor. Șlefuirea. Materiale abrazive ; caracteristici, prezentare. Factori ce influențează procesul de șlefuire. Șlefuirea reperelor nefurniruite (piese profilate și de mici dimensiuni) ; șlefuirea pieselor furniruite (suprafețe plane și curbate). Măsuri de protecție a muncii. Dispozitive folosite la șlefuire. Finisarea. Pregătirea pentru finisare : colorarea, decolorarea, curățirea suprafețelor ; umplerea porilor. Aplicarea lacurilor nitrocelulozice ; compoziție chimică și caracteristicile peliculelor. Aplicarea prin turnare, pulverizare, imersie. Amenajarea spațiilor în care se lucrează. Aplicarea lacurilor poliesterice ; compoziția și caracteristicile peliculelor ; metode de aplicare (metoda amestecului, aplicarea simultană și prin contact). Aplicarea lacurilor mate (finisare cu porii deschiși, semideschiși, închiși). Uscarea peliculelor (în condiții obișnuite și accelerate). Prelucrarea peliculelor. Măsuri de protecție a muncii. Montarea și asamblarea ; operații de montare în subansambluri Șî ansambluri la diferite produse, montarea accesoriilor, montarea pe bandă. Dispozitive folosite la montare, măsuri de protecție a muncii. Procesul tehnologic la fabricarea diverselor produse finite. Procesul tehnologic al fabricării scaunului tîmplăresc și al mesei (particularități constructive, tehnologia de fabricație). Procesul tehnologic al fabricării fotoliului tapisat. Procesul tehnologic al dulapului din rame. Procesul tehnologic al produselor de mobilă corp din panouri pline. Procesul tehnologic al fabricării patului sau canapelei Mobilier mixt, particularități constructive, tehnologice de fabricație. Procesul tehnologic al fabricării mobilei curbate. Prezentarea produselor f materii prime folosite. Depozitarea ; croirea și fasonarea; tratarea materialului supus curburii (termică, în C.I.F. în diferite substanțe chimice, în cîmp ultrasonici. Factorii ce influențează procesul de tratare. Curbarea ; eforturi ce se produc m timpul curbării. Principii tehnologice la curbare ; condiții ce se cer respectate în timpul curbării. Instalații de curbare, curbarea ramelor, curbarea picioarelor, curbarea spătarelor și legăturilor. Șabloane folosite la curbare. Organizarea sectorului de curbare. Uscarea pieselor curbate ; regimuri de uscare. Aclimatizare. încleierea ; prelucrarea mecanică a elementelor unui scaun curbat ; șlefuirea, băițuirea, prelucrarea după băițuire. Montarea scaunului (montarea pe benzi și mese Carusel). Finisarea cu nitrolac șl lacuri mate. Linii de finisare. Tapițarea clasică și moderna a scaunelor. Ambalarea și depozitarea scaunelor curbate. Fabricarea mobilei din elemente lamelat-mulate. Prezentarea produselor, 9* materiale, principii constructive. Procesul mulăriț Pregătirea și formarea pachetelor, lare. Condiționarea și prelucrarea mecanică	_________

 tși ambalarea pieselor mulate. Procese tehnologice speciale de decorare a lemnului. Sculptarea (scule, unelte, dispozitive). Intarsierea (confecționare, aplicații), încrustații și alte lucrări speciale. Finisări speciale (intarsie cu staniol, aurirea, bronzarea, pirogravarea, finisarea cu.masă plastică). Procesul tehnologic al fabricării binalelor. Materii prime la uși și ferestre. Ferestre ; ferestre duble, ferestre cuplate. Tehnologia fabricării ferestrelor lamelate j operațiuni de croire, prelucrare mecanică,

 materii prime stratificării. și mu-Finisarea

 constructive. Procesul tehnologic al

 Instalații pentru presare, a semifabricatelor.

 123

 asamblarea ramelor, șlefuirea, prelucrarea lăcașurilor pentru accesorii, ш.оп, finisarea. Ferestre finisate la producători. Uși; prezentarea diferitelor tipuri · Tehnologia fabricării foilor de uși (rame dublu placate) ; linii semiautomate pen ·? ■

 ■ TEHNOLOGIA EXPLOATĂRILOR FORESTIERE

 Ж	· · , ‘	* » ·	4 · · ·»··	I t ' f · I ’ ·

 Dezvoltarea sectorului de exploatare a pădurilor în țara noastră. Exploatarea lemnului pînă în anul 1944. Exploatarea lemnului în anii construcției socialiste. Realizări în perioada 1971—1975. Principalele caracteristici ale dezvoltării industriei lemnului celulozei și hîrtiei în cincinalul 1976—1980. Funcțiile și produsele pădurii. Funcția de producție. Funcția de protecție. Produse principale, finale, intermediare, accidentale. Structura procesului de producție al exploatării pădurii. Procesul de recoltare a lemnului, procesul de colectare a lemnului fasonat, procesul lucrărilor în depozite. Factorii care condiționează procesul de producție al exploatării pădurilor. Profile tehnologice în exploatările forestiere. Profilul tehnologic de exploatare a lemnului în sortimente definitive la cioată : profilul tehnologic de exploatare a lemnului în trunchiuri și catarge ; profilul tehnologic mixt ; profilul tehnologic de exploatare a arborilor cu coronament Pregătirea lucrărilor de exploatare a pădurii. Tehnica verificării actelor de punere în valoare la lucrările de teren. Predarea și primirea parchetelor spre exploatare. Organizarea șantierului de exploatare a pădurii. Organizarea de ansamblu a parchetului. Organizarea tehnică a parchetului de exploatare. Organizarea muncii : formațiuni de muncă, brigada complexă cu plata în acord global. Scheme tehnologice de exploatare : la recoltare, la colectare cu mijloace mecanice. Devizul de exploatare. Măsuri de protecție a muncii în cadrul organizării șantierului de exploatare. Tehnica executării operațiilor de recoltare a lemnului cu mijloace mecanice și manuale (doborîrea și fasonarea lemnului). Utilaje de fabricație românească folosite la recoltarea lemnului. Exploatarea tehnică a ferăstrăului mecanic. Folosirea ferăs-trăului mecanic. Folosirea ferăstrăului mecanic în lucru. Descrierea, întreținerea și repararea ferăstraieior mecanice „Retezat44 și „Drujba 4“. Măsuri de protecție a muncii la doborîrea arborilor. Măsuri de protecție a muncii la fasonarea lemnului. Produsele exploatării pădurilor. Criterii și principii de sortare a lemnului. Tehnica sortării arborilor doborîți. Sortarea trunchiului. Sortarea lemnului mărunt. Sortimente de lemn brut. Sortimente principale de lemn rotund și despicat de rășinoase, foioase, diverse esențe tari și moi. Condițiile calitative pe care trebuie să le îndeplinească produsele forestiere. Colectarea lemnului cu animale. Amplasarea drumurilor de tras. Condițiile tehnico-economice ce se impun. Execuția drumurilor de tras. Colectarea lemnului cu animalele. Colectarea lemnului cu mijloace mecanice. Avantajele mecanizării, indici de mecanizare realizați și sarcini în cincinalul 1976—1980. Utilaje de fabricație românească folosite la colectarea lemnului. Colectarea lemnului cu trac-1 torul, schema de colectare. Principalele caracteristici tehnice de exploatare ale tractorului : U-650, U-651, T.A.F.-65. Exploațarea și întreținerea tractoarelor. Măsuri de protecție a muncii la colectarea lemnului cu tractorul. Colectarea lemnului cu funicu-lare pasagere (FPU-500, FP-2, Wyssen, Ciucaș). Tehnica de lucru cu funicularele pasagere. Montarea și demontarea funicularelor pasagere. Calculul productivității la colectarea lemnului cu tractoarele și funicularele. Măsuri de protecție a muncii la colectarea lemnului cu funiculare. Depozitarea lemnului. Elemente tehnice și economice. Organizarea depozitelor. Construcții și instalații folosite în depozite. Exploatarea și tehnica de lucru cu : automacaralele, încărcător cu furci, frontale (IFRON), macarale capră, instalații cu cablu. Tehnica manipulării lemnului. Structura proce-®u\и^1еЬЛо1°Л1С-	manipulare și încărcare a lemnului. încărcarea lemnului cu tro-

 liul TA-2A. încercarea lemnului cu automacaralele. încărcarea lemnului cu încărcătoare cu brațe frontale. Măsuri de protecție a muncii la lucrările din depozite Utilizarea rațională a masei lemnoase. Necesitatea utilizării raționale a resurselor forestiere. Exploatarea intensiva a masei lemnoase. Indici de utilizare a masei lemnoase și sarcini în legătura cu valorificarea . complexă a masei lemnoase în cincinalul 1976-1980. Urmărirea și căile· de creștere a indicilor de utilizare. Consumuri tehno o-gice la recoltarea lemnului și pierderi la recoltarea și manipularea lemnului Măsuri pentru reducerea consumurilor tehnologice și a pierderilor de exploatare a lemnului Economisirea lemnului. Condițiile de lucru în exploatările forestiere și devizul de exploatare. încadrarea parchetelor în condițiile de lucru. Norme si tarife folosite în exploatările forestiere. Evidența gestiunii în exploatările forestiere Evidența materialelor lemnoase, Evidența materialelor tehnice. Evidența producției Evidența muncii și a muncitorilor. Exploatarea produselor forestiere accesorii. Importanța economică a produselor accesorii. Tehnica recoltării și valorificării principalelor produse accesorii ale pădurii.

 < T	9	·

 124



 И TEHNOLOGIA FILATURII

 pazele filării fibrelor textile. Operațiile de bază din filatură ; etapele transformării materiei prime în fir ; caracteristicile tehnologice ale firelor ; neregularitatea firelor ; torsiunea. Analiza operațiilor din filatură. Amestecarea ; destrămarea-cură-țirea ; cardarea ; pieptănarea ; laminarea ; torsiunea și răsucirea ; înfășurarea. Fi* ' latura de bumbac. Materia primă folosită. Procesele tehnologice de filare a firelor de bumbac și de tip bumbac, Amestecarea (rețete, randament, economicitate). Destrămarea și Curățirea. Schema fluxului tehnologic : Lada alimentatoare-amestecă-- toare; mașini de destrămare prin smulgere și prin lovire; mașina bătătoare; mașini și dispozitive auxiliare ; circulația aerului în atelierul de bataj ; caracteristicile calitative ale păturii ; cauzele defectelor și remedierea lor. Cardarea fibrelor de bumbac și de tip biunbac : carda de bumbac ; funcționare ; schema procesului tehnologic ; mecanismele cardei ; garniturile cardei ; montarea, curățirea și ascuțirea garniturilor ; reglaje ; deburajul ; caracteristicile calitative ale benzii. Defectele benzii ; cauzele și remedierea lor. Dublarea și 'laminarea benzilor : importanța dublării și laminării ; laminorul de bumbac ; descriere și funcționare ; laminorul rapid ; mecanismele și dispozitivele principale ale laminorului; reglaje; caracteristicile calitative ale benzii ; defectele benzii, cauzele și remedierea lor. Pieptănarea bumbacului : rolul operației de pieptăn are ; pregătirea pentru pieptă-nare ; reunitorul de benzi ; mașina de pieptănat ; descriere și funcționare ; fazele ciclului de pieptănare ; mecanismele principale ale mașinii de pieptănat ; reglajele principale ; caracteristicile calitative ale benzii pieptănate ; defectele benzii ; cau-; zele și remedierea lor. Torsul preliminar : rolul torsului preliminar : flaierul de bumbac ; clasic și de mare întindere ; funcționare ; mecanismele principale ale flaie-rului ; reglaje, mecanismele auxiliare ; pneumostop ; suflător de scamă ; caracteristicile calitative ale semitortuluL defecte, cauze și remedierea lor. Torsul final з rolul torsului final ; mașina cu inele; funcționare; mecanismele principale la mașina cu inele ; mecanisme auxiliare ; reglaje ; caracteristicile calitative ale firelor ; defecte, cauze și remedierea lor. întocmirea unui buletin de analiză privind parametrii principali ai firelor. Operații finale în filatura de bumbac: bobinarea, dublarea, răsucirea, formarea sculurilor. ; gazarea și mercerizarea ; producerea aței de cusut. Planul de filare în filatura de bumbac. Controlul tehnic în filatură. Caracteristicile semifabricatelor pe faze. Organizarea muncii, tehnica securității, protecția muncii și paza contra incendiilor. Filarea fibrelor chimice în stare pură pe utilajul actual din filaturile dé bumbaç, Particularități impuse de caracteristicile fibrelor, adoptări ale utilajului. Filatura de lină. Materia primă folosită^ Procesele tehnologice ale filării firelor de lînă și de tip lînă. Filatura de lînă cardată ; caracteristicile firelor de lînă cardată ; recepția, sortarea șî destrămarea preliminară a lînii da tunsoare ; spălarea și uscarea lînii ; curățirea lînii de impurități vegetale, îndepărtarea mecanică ; carbonizarea : pregătirea lînii regenerate ; efectuarea amestecului ; destrămarea ; lupul amestecător ; cardarea în filatura de lînă cardată ; sortimente de carde folosite ; dispozitive de destrămare preliminară ; carda preliminară ; sisteme de transport între carde ; carda mijlocie ; cgrda finisoare ; aparatul divizor, filarea în filatura de lînă cardată ; mașina de filat cu acțiune periodică ; seif actorul ; fazele unui ciclu de funcționare ; laminarea ; reglaje ; defectele de calitate ale firului ; cauzele și remedierea lor mașina de filat cu acțiune continuă ; mașina cu inele pentru lînă cardată. Particularități cu privire la obținerea firelor de yigonie. Filatura de vigonie. Obținerea produselor nețesute de tip lînă. Filatura de lînă pieptănată : caracteristicile firelor de lînă pieptănată ; amestecarea ; cardarea ; carda dublă ; dublarea și laminarea înaintea pieptănarii ; laminorul cu cîmp de ace duble, părți componente, funcționare; pieptănarea, mașina de pieptănat; descrierea șl funcționarea ’ uniformizarea benzilor ; laminarea cu reglare automată a laminării ; spălarea și netezirea benzilor ; amestecarea și laminarea finală ; obținerea pretoriului sau semi-tortului. Filarea. Mașina de filat cu inele ’ funcționare; reglaje; calitatea fibrelor; defecte, cauze și remedieri. Operații finale în filatura de lînă pieptănată. Aburirea, dublarea, răsucirea. Particularități cu privire la obținerea firelor de lînă semipiep' tănată. Metode de control tehnic în filatura de lînă. Organizarea muncii, tehnica securității și protecția muncii și paza contra incendiilor. Filatura fibrelor Jiberiene· Materia primă folosită în filatura fibrelor liberiene. Procedee și sisteme de filare. Pregă tirea materiei prime pentru filare. Pieptănarea fibrelor lungi | antipieptănarea manuală; mașina de pieptănat; funcționare; reglaje. Cardarea fibrelor scurte șt formarea benzii : oarda preliminară ; carda fină pentru cîlți. Formarea benzii de fibre lungi : mașina puitoare ; funcționare. Subțierea și uniformizarea benzilor : mașina de dublat și uniformizat ; Laminoare clasice și rapide. Pieptănarea fibrelor scurte

 125

 — cîlțl : producerea semitortului ; flaierul de in și cînepă ; funcționar	, t, ·

 Torsul final: torsul ud și uscat: mașini de tors ud și uscat; funcționai ♦ P'	·

 finale: bobinarea moale ; depanarea firelor ude; fierberea și albirea 1	,	'

 Prelucrarea fibrelor liberiene aspre și fabricarea produselor răsuci^ e. tehnic fibrelor chimice în amestec cu fibrele liberiene. Planuri de. filare.^ C°n r în filatura fibrelor liberiene. Calitatea fibrelor. Defecte. Cauze și re Organizarea muncii, tehnica securității, protecția muncii și paza con r

 TEHNOLOGIA ȚESĂTORIEI

 Generalități. Evoluția țesătoriei în cadrul industriei textile din R.S.R. Perspective de dezvoltare. Materii prime folosite în țesătorii. Dependența proprietăților țesăturilor de natura și caracteristicile materiilor prime folosite. Modul de prezentare a firelor în țesătorie. Criterii de clasificare a țesăturilor. Procese tehnologice utilizate în țesă-torie. Proces tehnologic — operație — fază. Proces tehnologic de preparare a urzelii și bătăturii. Procese tehnologice de fabricare a țesăturilor de bumbac, lînă, mătase etc. Particularitățile proceselor tehnologice de fabricare a plușurilor, catifelelor, articolelor tehnice, covoarelor etc. Pregătirea firelor pentru țesere. Bobinarea. Diferite sisteme de bobinat, caracteristici, randament, economicitate. Tipuri de mașini de bobinat paralel și îri cruce. Caracteristici tehnice. "Parametri tehnologici. Calculul capacității de producție. Defecțiuni și posibilități de remediere a defectelor de la mașinile de bobinat. Noutățile tehnice din procesul de bobinare, din uzinele în care s-a efectuat practica în producție. Reunirea și răsucirea firelor. Scopul operației de reunit și utilajul cu care se realizează această operație. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de reunit. Reglaje. Calcule. Scopul operației de răsucire. Mașini de răsucit Caracteristici tehnice și parametri tehnologici. Calcule. Defecte, remedieri. Reguli de protecția muncii. Urzirea. Diferite sisteme de urzit. Caracteristici, rentabilitate. Uti- · laje folosite la operația de urzit. Caracteristicile tehnice ale mașinilor. Indici tehnico-economici. (Importanța completării corecte a unei fișe de însoțire a bucății. Actul de naștere a bucății de urzeală.) Calculul capacității de producție. Scheme cinematice. C’alcule. Defecțiuni posibile în operația de urzit. Remedieri. Reglaje. Protecția muncii la urzitor. încleierea firelor de urzeală. Scopul și importanța încleierii firelor de urzeală. Utilajul cu care se realizează încleiatul. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de încleiat. Defecte și remedieri, reglaje. Noutăți tehnice în procesul de încleiere. Protecția muncii la mașinile de încleiat. Năvădirea urzelilor. Definiția operației de năvădire. .	Innodarea și lipirea urzelilor. Mașini moderne

 de lipit și înnodat urzeli. Canetarea. Diferite sisteme de canetat, caracteristici, randament, economicitate. Tipuri de mașini de canetat, caracteristici tehnice, parametri tehnologici. Calculul capacității de producție. Defecțiuni și posibilități, de remediere a defectelor de la mașinile de canetat. Noutăți tehnice în procesul de canetare, din întreprinderile în care s-a efectuat practica în producție. Mașini de țesut. Mișcarea de înaintare a urzelii și țesăturii. Diferite sisteme de debitare a urzelii și înfășurare a țesăturii. Tipuri 'de regulatoare pozitive și negative, caracteristici, randamente. Reglaje. Calcule referitoare la regulatoare. Mișcarea verificală a urzelii. Diferite sisteme de rosturi, clasificare, solicitarea firelor. Mecanisme utilizate pentru formarea rostului, cu pedale și came, cu ițe, cu simplă și dublă mișcare, Jacard și Verdol. Baterea cartelelor după model ; importanța baterii corecte a cartelelor. Mișcarea de introducere a firului de bătătură în rost. Mecanisme pentru lansarea suveicii cu bătaie de sus, jos, mixte cu arcuri. Mecanisme speciale de introdus firul în bătătură în rost, cu graifăre, cu jet de apă, cu jet de aer. Mecanisme cu căsuțe schimbătoare, circulare, verticale pentru realizarea țesăturilor cu efecte de culori în bătătură. Mecanisme de siguranță. Mecanisme pentru prevenirea ruperii firelor de urzeală individuale și în masă. Mecanismele pentru controlul de bătătură. Alimentarea automată a mașinilor de țesut cu bătătură. Mecanisme pentru schimbarea țevii. Mecanisme pentru schimbarea suveicii. Montarea urzelilor. Principii de reglarea mașinilor de țesut. Diagrama ciclică a mașinilor de țesut. Indici tehnico-economici. Indici de consum de materii prime și auxiliare. Indici de utilizare. Indici de calitate. Probleme de ansamblu ale proceselor tehnologice de fabricație. Sisteme de organizare și conducere a întreprinderilor textile. Organizarea științifică a producției. Probleme generale de protecția și securitatea muncii. Textile nețesute. Procedee de obținerea nețesutelor. Aspecte economice ale nețesutelor.

 126



 I

 ■ TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR

 Caracteristicile tehnologice ale lirelor utilizate în industria tricotajelor. Fire naturale — bumbac, lină, mătase, parametrii și condiții tehnice, gama de finețe, utilizare. Fire chimice, artificiale și sintetice.. Fire sintetice texturate. Procesele de textu-rare. Fire de cauciuc. Fire elastomero și fire metalice. Procese tehnologice utilizate în tricotaje. Procese tehnologice — operație — fază. Flux tehnologic. Procesul tehnologic de fabricare a lenjeriei și îmbrăcămintei tricotate din fire de bumbac. Particularități ale proceselor tehnologice de fabricare a îmbrăcămintei exterioare din fire de lină și fire sintetice. Bobinarea. Influența și scopul procesului de bobinare asupra tricotării. Metode de bobinare. Formate. Teoria înfășurării firului la viteză constantă și variabilă. Parametrii : viteză de înfășurare, densitate, tensiuni de înfășurare. Teoria bobinării de pe cops și scul. Utilaje~ moderne utilizate la bobinare. Mașini de bobinat în cruce — de 'producție indigenă. Mașini de bobinat tip rachetă. Mașini de bobinat fire supraelastice. Calcule tehnologice la bobinarea firelor. Defecte, cauze și remedieri. Urzirea. Influența și scopul urzirii asupra procesului de tricotare. Sistemele de urzire utilizate. Urzirea secțională. Urzirea în benzi. Urzirea pentru fire de efect. Principiul de lucru la mașina de urzit secționai — tip Mayer etc. ; mașina de urzit în benzi. Mașina de urzit direct pe sul pentru fire de efect. Calcule tehnologice la urzirea firelor. Defecte, cauze și remedieri. îmbrăcămintea firelor de cauciuc și elastomere. Scop. Principii de îmbrăcare. Utilaje folosite la îmbrăcarea firelor de cauciuc și elastomere. Structura tricoturilor. Structura și elementele de structură a tricoturilor. Reprezentarea elementelor de structură. Relații între elementele de structură. Proprietățile tricoturilor și avantajele economice ale fabricării lor. Proprietățile tricoturilor simple și urzite : elasticitatea, extensibilitatea, conductibilitatea, deșira-bilitatea, contracția, permeabilitatea. Avantajele tehnico-economice ale fabricării 1 tricotajelor, proces tehnologic, consum de materii prime, productivitate, posibilități de folosire a utilajelor, consumul de materiale, de energie electrică. Organe producătoare de ochiuri. Rolul și sincronizarea organelor producătoare de ochiuri. Clasificarea organelor producătoare de ochiuri. Ace de tricotat cu limbă, cu cîrlig, cu două capete, speciale. Platine de buclare, de aruncare, de egalizare, de retragere, de presare, universale etc. Prese : rectilinii, circulare, simple și desenatoare. Conducătoarele de fir, rolul și forma lor în funcție de utilaje. Conducătoare de ace, rolul lor în procesul de tricotare. Organe ajutătoare selectoare, împingătoare, piepteni desenatori. Teoria formării ochiurilor. Procedee de formare a ochiurilor pe ace cu cîrlig, pe ace cu limbă la tricoturile simple și urzite: pe ace cu două capete. Fazele de formare și

 • succesiunea lor. Caracteristicile și clasificarea mașinilor de tricotat. Criterii de clasificare : după felul tricotului, după forma fonturii, după ace etc. Clasificarea mașinilor de tricotat. Caracteristicile mașinilor de tricotat. Finețea mașinilor de tricotat. Definiție. Sisteme de exprimare a fineții. Determinarea fineții mașinilor. Corelația între finețea mașinilor și finețea firelor. Influența fineții mașinilor asupra tricoturilor. Relații între sistemele de exprimare a fineții mașinilor. Aplicații și calcule privind determinarea fineții mașinilor. Producerea tricoturilor pe mașini rectilinii. Mașinile de tricotat rectilinii. Tehnologia mașinilor de tricotat rectilinii, manuale, mecanizate, automate, mașini Lines, mașina Jacard. Posibilități de realizare a tricoturilor : tricot cu o față, patent 1/1 semifang, fang, rip, tricoturi cu deplasare laterală, plise, aJur> поре, tricoturi jacard de culoare și de structură. Procesul de formare a ochiuriloi. Lacătele mașinilor și mecanismele speciale (dungi, deplasare laterală, jacard, ajui) pentru realizarea diverselor legături de tricot. întreținerea și reglarea un aje or. Calcule tehnologice la mașinile rectilinii de tricotat. Influența distanței dintre fonturi asupra caracteristicilor tricoturilor. Probleme de protecția muncii la mașin.e c tricotat rectilinii. Defecte, cauze și remedieri. Producerea tricoturilor pe mașini cir culare cu diametrul mare și ace cu cîrlig. Schema tehnologică a mașinii de tricotat cu maieze. Organele producătoare de ochiuri. Procesul de formare a ochiurilor. Maieza. Schema tehnologică a mașinii circulare cu ace cu cîrlig mobile Harg i a. Organe producătoare de ochiuri, poziția de lucru. Posibilitățile de realizare a tuco-turilor ; tricot cu o față, tricot cu fir de căptușeală, tricoturi cu desen m vani sate, pluș, ajur, Корее, desen prin presare, jacard. Calcule tehnologice speci ice pio-ducerii tricoturilor pe aceste mașini. Producerea tricoturilor pe mașini circulare cu diametrul mare si ace cu limbă. Mașinile circulare. Organe producătoare de ochiuri. Lacătele mașinii, la mașini penfru tricot patent, interlok și mașini cu 2 cilindri. Organe de formare a ochiurilor la mașinile pentru tricot patent, interlok și cu - ci mdri. оы-bilitățile de realizare a tricoturilor : tricot cu o față, patent 1/1, rip, semifang, ang, tricoturi cu desene în dungi, carouri, vanisate, valuri, nopeuri. Tricotul i cu boidurá de început și rînd despărțitor. Tipuri de furnizoare de fir. Principiul de lucru al

 J27

 mecanismului jacard, RTR-8 și RTW-8. Principiul de obținere a blănurilor pe baza de pluș. Principiul de obținere a blănurilor produse din benzi cardate. Operații de finisare a blănurilor. Calcule tehnologice specifice realizării tricoturilor pe mașinile interlok. Producerea ciorapilor pe mașini circulare* Generalități privind fabricarea ciorapilor. Utilajele folosite. Părțile componente ale manșetei. Organe producătoare de ochiuri, Lacătele mașinii cu un sistem și cu 2 sisteme, Producerea cior p r șosetelor pe mașini circulare cu un cilindru tip Ideal. Organele și fazele de formale a ochiurilor la mașina cu un cilindru. Lacătele mașinii, principiul îngustăm și lărgirii. Mecanismul de transmitere a mișcării. Dispozitiv pentru dungi ^ra¥versale' ’ piui de obținere a dungilor transversale, longitudinale, carouri. Producer ș pe mașini circulare cu un cilindru, trei sisteme de lucru și tambure jacard tip Iimac. Amplasarea tamburelor jacard și a sistemului de tricotare fața de cilindrul -Organele producătoare de ochiuri și poziția de lucru. Lacatul acelor. Mecanismul jacard și principiul de lucru la mașina Irmac. Reprezentarea tricotului Jacarcde culoare cu flotare de 1-2-3-pași de ac. Producerea ciorapilor și șosetelor pe mașini circuíale cu 2 cilindri și mecanism jacard. Organe producătoare de ochiuri și poziția de lucru. Lacătele mașinii. Principiul de lucru al mecanismului jacard (D2 ilu) și Super 3 CJL. Producerea ciorapilor fini. Organe producătoare de ochiuri, poziția de lucru. Lacătele acelor și platinelor. Dispozitive speciale. Principiul obțineai manșetei duble. Tipuri de tricot obținute pe aceste mașini. Calcule tehnologice specifice tabn-eării ciorapilor. Defecte, cauze, remedieri. Producerea ciorapilor pe mașini Cotlon. Mașinile Cotton, particularități, caracteristici. Procedee de realizare a ciorapilor pe mașini Cotton. Părțile componente ale ciorapului. Organe producătoare de ochiuri. Sincronizarea mișcărilor mașinii Cotton. Capul mașinii Cotton, Principalele mecanisme ale mașinii. Procesul de formare a ochiurilor. Producerea manșetei duble, îngustarea și lărgirea. Posibilitatea de realizare a tricoturilor ; tricot cu o față, ajurate, mecanisme speciale. întreținerea și reglarea mașinilor. Calcule tehnologice specifice producerii ciorapilor pe mașinile Cotton. Defecte, cauze și remedieri. Producerea îmbrăcămintei exterioare pe mașini Cotton. Avantajele tehnico-economice a realizării articolelor de îmbrăcăminte pe mașini Cotton. Tipuri. Deosebiri față de mașinile Cotton pentru ciorapi. Organe producătoare de ochiuri (capul mașinii Cotton) la mașinile cu o fontură și cu 2 fonturi. Calcule tehnologice specifice producerii articolelor de îmbrăcăminte. Protecția muncii la mașinile Cotton pentru îmbrăcăminte. Tehnologia fabricării tricoturilor pe mașini Ițașel. Organe producătoare de ochiuri, poziția de lucru. Procesul de formare a ochiurilor, schema tehnologică a mașinii Rașel clasică. Principalele mecanisme ale mașinii și diagrama mișcării. Tipuri de zale și modul de întocmire a lanțului. Formarea marginii tricoturilor. Modul de plasare a organelor producătoare de ochiuri la mașina pentru perdele. Principiul obținerii perdelelor. Posibilități de realizare a tricoturilor pe mașini cu 1 sau 2 fonturi, cu una sau mai multe bare cu pásete : lănțișor, șarmez, postav, atlaz, cu fir de căptușeală, tricot cu fir de bătătură, cu desene de culoare etc. Defecte, cauze și remedieri. Tehnologia fabricării tricoturilor pe mașini rapide· Clasificarea mașinilor. Organe producătoare de oçhiuri, poziția de lucru. Procesul de formare a ochiurilor. Deplasarea barei cu pașete în 2 și 3 tipuri. Mecanismele mașinii și diagrama mișcării organelor producătoare de ochiuri. Mecanismele de alimentare cu fire, cu acționare pozitivă și negativă. Calcule tehnologice specifice fabricării tricoturilor. Reglarea utilajului. Aspecte de protecția muncii. Defecte cauze șj remedieri. Aspecte tehnico-economice ale fabricării tricotajelor. Indici de consum — metode de determinare. Indici de utilizare intensivă și extensivă a uti-lajelor. Randamente Stabilirea proceselor tehnologice optime. Transporturi interne. Organizarea științifică a producției.

 9

 TEHNOLOGIA CONFECȚIILOR DIN ȚESĂTURI Șl TRICOTURI

 Generalități, Evoluția confecțiilor în cadrul industriei textile din new o tive de dezvoltare a industriei confecțiilor. Materiale destinate pentru^mbrăcămhitt Materiale auxiliare - căptușeli, întăiituri, ață de cusut, fumiti sarSi^n^ materialelor în întreprinderile de confecții, Recepii^i mateSSfoT^ D?poalterea Иаге. Utilaje și aparate pentru recepția materialelor. Organizarea secție^de reeS' Pregătirea materialelor pentru croit. Procesul de pregătire a materialelor pentru

 128

 croit. Decatarea țesăturilor — mașini de decatat țesături. Odihna tricoturilor. Controlul și sortarea materialelor. Șablonarea și calculul loturilor de material. Croirea materialelor. Procesul de croire industrială. Șpănuirea țesăturilor și tricoturnor. Mașini și utilaje pentru șpănuit. Secționarea șpanului — mașini de secționat șpan. Decuparea detaliilor (semifabricatelor), procesul decupării și utilaje folosite pentru decupat. Croirea prin ștanțare. Calculul capacității de producție la croit. Tehnologia cusăturilor. Cusături manuale — punctate, ascunse, feston, de garnitură. Cusături termochimico — prin lipire și sudare. Cusături mecanice, particularități. Cusătura tighel simplu și în zigzag — procesul de formare — aplicații la confecționarea îmbrăcămintei. Cusătura de împînzire (pichir) — aplicații la confecționarea îmbrăcămintei. Coaserea butonierelor simple și întărite. Coaserea nasturilor și cheițelor. Cusături elastice pentru confecționarea îmbrăcămintei din tricot Mașina simplă de cusut. Mașina de cusut — mecanisme de acționare. Organe de lucru la mașina de cusut. Mecanisme componente la mașina de cusut. Caracteristici tehnice funcționale ale mașinii de cusut, Deservirea, întreținerea și ungerea mașinii de cusut Defecțiuni și posibilități de remediere la mașina de cusut. Reguli de protecția muncii, la mașina de cusut. Mașini speciale pentru cusut. Mașini de cusut tricoturi — mașina triploc, uberdec, lănțișor, kett, flatloc — organe de lucru, mecanisme componente, deservire, întreținere, reguli de protecția muncii ; întrebuințări în procesul de producție. Mașina de împîn^it (pichir), țesături — organe de lucru, mecanisme componente, funcționare, deservire, întreținere, reglaje, aplicații în producție. Mașina de butoniere simple și întărite — organe de lucru, mecanisme componente, deservire, întreținere, caracteristici funcționale. Mașina de cusut nasturi — organe de lucru, mecanisme componente, deservire, întreținere, caracteristici funcționale, reglaje. Mașina de cusut cheițe — organe dé lucru, mecanisme componente, deservire, întreținere, caracteristici funcționale, reglaje. Mașina de montat mîneci — organe de lucru, mecanisme componente, deservire, întreținere, caracteristici funcționale, reglaje. Mașina de montat umeri — organe de lucru, mecanisme componente, deservire, întretineré, caracteristici funcționale, reglaje. Tehnologia confecționării îmbrăcămintei. Etapele procesului de confecționare — prelucrarea detaliilor, asamblarea detaliilor — finisarea îmbrăcămintei. Procesul de confecționare integrală a produselor : pantaloni, sacou, pardesiu și palton pentru bărbați, bluza, fusta, rochia și pardesiul pentru femei, jacheta, scampolo, vesta și puloverul din tricot. La produsele menționate se cere cunoașterea operațiilor de prelucrare și asamblare a detaliilor, cît și operațiile de finisare a produselor în condiții industriale. Controlul tehnic, ambalarea și transportul confecțiilor. Controlul tehnic de calitate — organizare și funcționare. Procedee și metode de control tehnic. Ambalarea confecțiilor — procedee și mijloace de ambalare. Transportul interoperațional — mijloace de transport. Transportul cu monorai. Procesul umidotermic. Scopul și importanța procesului umidotermic. Parametrii procesului umidotermic. Operațiile procesului umidotermic. Utilaje și mobilier pentru procesul umidotermic. Mașina de călcat manual. Presede călcat — descriere, funcționare, deservire. Caracteristici tehnice funcționale la presa de călcat. Creația documentației tehnice. Documentația tehnică industrială ^necesară fabricației. Produsul etalon — procesul de creație. Șabloanele— clasificare, procesul de obținere, calculul suprafeței, destinația în producția industrială. Norma internă — conținut, elaborare, întrebuințări. Norma de consum la materiale de bază și auxiliare. Elaborarea și calculul normei de consum. Procesul tehnologic în confecții — elaborare, calcule, structura procesului tehnologic. Procedee tehnologice industriale. Scopul și importanța procedeelor tehnologice. Procedeul pe bandă rulantă — descrierea procesului de organizare a muncii și a benzii rulante. Organizarea locului de muncă. Procedeul Prod-sincron — avantajele și dezavantajele acestui sistem față de. alte sisteme, organizarea muncii și a locului de muncă. Linii tehnologice — clasificare/ descrierea procesului de muncă. Avantaje. Conveierul secționat — descrierea procesului de muncă, organizarea locului de muncă.

 TEHNOLOGIA FINISĂRII PRODUSELOR TEXTILE

 Perspective în dezvoltarea finisajului din cadrul industriei textile. Materii prime folosite și influența acestora în determinarea procesului tehnologic de finisare. Tehnologia pregătirii materialelor textile, Tehnologia pregătirii și albirii materialelor din bumbac. Operații ce alcătuiesc pregătirea : pîrlirea, descleierea, curățirea țesăturilor prin tratare alcalină la temperatură ridicată. Albirea cu diferite substanțe. Caracteristici. Urmărirea parametrilor' și consecințele nerespectării acestora. Albirea

 0 — Admiterea în învățămîntul superior pe anul ΐϋΐβ

 129

 în proces continuu. Pregătirea materialelor clin fibre li ber iene. Principiul și tehnologia curățirii șl albirii inului. Pregătirea materialelor din. cînepă și iută. Urmărirea parametrilor și consecințelor nerespectării acestora. Noutăți tehnice în procesul de albire» Tehnologia mercerizării. Merccrizarea materialelor textile. Chimismul mercorizării. Efecte obținute prin mercerizare. Influența diferiților factori în procesul mercerizării și consecințele nerespectării acestora. Mercerizarea^ materialelor din bumbac. Morcerizarea altor tipuri de țesături. Tehnologia pregătirii materialelor din fibre proteinice. Pregătirea materialelor din lînă. Comportarea lìmi în procesul de finisare. Spălarea lînii. Piuarea țesăturilor. Fixarea țesăturilor. Albirea lînii, Carbonizarea materialelor din lînă. Influența diferiților factori și consecința nerespectării acestora. Pregătirea materialelor din matase. Comportarea mătăsii la finisare. Degomarea și albirea mătăsii. Pregătirea materialelor din fibre chimice. Pregătirea materialelor din fibre chimice celulozice și necesitatea acestor operații. Caracteristicile fibrelor chimice celulozice, pezancolarea și albirea țesăturilor din vîscoză. Pregătirea materialelor din celofibra sau în amestec celofibră-bumbac. Pregătirea materialelor din triacetat de celuloză. Pregătirea si albirea materialelor din fibre polinozice. Pregătirea materialelor din fibre sintetice. Caracteristici. Spălarea, fixarea și albirea materialelor din fibre sintetice. Substanțe folosite. Urmărirea parametrilor și consecința nerespectării acestora. Pregătirea materialelor din fibre chimice în amestec cu alte fibre. Regim de lucru la diferite amestecuri. Alte operații de pregătire. Pregătirea tricoturilor. îmbunătățirea gradului de alb. Controlul tehnic în secțiile de pregătire. Tehnologia vopsirii materialelor textile. Noțiuni despre culoare și coloranti. Noțiuni de bază privind vopsirea. Procedee de vopsire. Metode de fixare a coloranților în procese continue și discontinue. Vopsirea materialelor textile din fibre celulozice. Vopsirea cu diferite clase de coloranți : direcți, cadă, sulf, azoici formați pe fibră, obținuți pe fibră prin - oxidare, cationici. Tehnologia vopsirii. Factorii care influențează operația și consecințele nerespectării acestora. Rezistențele vopsirilor. Metode de îmbunătățire a acestora. Vopsirea materialelor textile din fibre proteinice. Vopsirea lînii cu coloranți acizi, complexabili, premetalați, alte clase. Vopsirea mătăsii naturale cu diferite clase de coloranți. Vopsirea acetaților de celuloză și a fibrelor sintetice. Vopsirea acetaților de celuloză cu coloranți de dispersie. Vopsirea fibrelor sintetice cu diferite clase de coloranți. Vopsirea materialelor din fire texturate. Vopsirea materialelor mixte și controlul tehnic. Vopsirea materialelor mixte tip semilînă, din lînă și p.n.a., lînă și poliester, fibre celulozice și poliester, alte amestecuri. Controlul tehnic și organizarea muncii în vopsitorie. Măsurarea și reglarea parametrilor tehnologiei. Tehnologia imprimării materialelor textile. Procedee de imprimare. Paste aglutinante și proprietăți. Prepararea pastelor aglutinante și a celor de imprimat. Imprimarea directă a materialelor din fibre celulozice. Imprimarea cu coloranți de cadă, cuvosoli, azoici, insolubili formați pe fibră de oxidare, ftalocianicici, reactivi, pigmenți. Principii de bază, compoziția pastei de imprimat, procedee. Imprimarea directă a lînii și a mătăsii naturale. Imprimarea cu coloranți acizi, premetalați, de crom. Principii de lucru. Parametrii. Imprimarea directă a acetatului de celuloză și a fibrelor sintetice. Imprimarea cu coloranți de dispersie, imprimarea poliamidelor cu coloranți acizi, imprimarea poliacrilonitrilu-lui cu coloranți bazici și a poliesterului cu coloranți de dispersie. Defecțiuni, cauze, remedieri. Imprimarea materialelor mixte. Imprimarea prin corodare. Agențî de corodare. Corodări albe și colorate pe materiale celulozice, proteinice, sintetice. Imprimarea prin rezervare. Principii de bază. Imprimarea prin rezervare a materialelor celulozice. Aplicații speciale în imprimerie. Semitonuri, creponări. imprimarea prin devorare. Tehnologia apretării materialelor textile. Scop. Principii. Apretare chimică, apretare mecanică. Apreturi obișnuite. Substanțe folosite. Defecte de apretare, prevenire, remediere. Apreturi speciale. Apreturi rezistente Ia spălat. Apreturi pentru neșifonabilizare. Hidrofugarea țesăturilor. Impermeabilizaren. Tratamente care măresc rezistența. Ignifugaren. Stoarcerea și uscarea. Eliminarea apei prin presare, centrifugare, aspirare. Metode de uscare : cu aer cald, prin conductibilitate, cu radiații infraroșii și prin pierdere dieléctrica. Scămoșarea. Principiu.* Scămoșarea cu scaieți. Scămoșarea cu garnituri metalice. Regim de lucru, defecte. Tunderea. Principiu, scop. Regim de lucru. Defecte, prevenire, remediere. Călcarea. Principiu și efecte obținute la calandre obișnuite și speciale. Plisaren. Călcarea stofelor de lînă la presa cu albie, la presa cu cartoane, la calandru! eu pîslă. Călcarea tricoturilor. Operații finale. Operații pentru micșorarea tendinței de contracție la țesături din fibre celulozice. Sanforizarea. Operații pentru micșorarea tendinței de contracție la stofele din lînă. Decalarea finală, micșorarea tendinței de împîslire ; fixarea chimică. Re-

 130

 oim de lucru defecte prevenire, remediere. Tehnologii speciale. Cașerarea și du-Marea cu folii ele spume. Eledroplușarea. Finisarea cu solventi organici (operații de curățire, aplicarea de apreturi speciale, vopsirea m solvenți organici).

 И TEHNOLOGIA CONFECȚIILOR DIN PIELE ȘI ÎNLOCUITORI

 Caracteristicile tehnologice ale pielei și înlocuitorilor de piele Influența caracteristicilor fizice și mecanice asupra procesului de confecționare șr РигДаге a mcal tare a. încălțămintei. Influența caracteristicilor Jizico-mecamce ațesat	J P

 procesului de confecționare și de purtare a incalțamin .	nnrtnre a încăl

 cilor înlocuitorilor de piele asupra procesului de confecționare și purtare a nea țâmintei. Solicitările la care sînt supuse piesele încălțămintei. Solicitai ile la care sînt supuse piesele părții de sus a Inca^ămintei. Reguli de a egere a ma cria e or și de așezare a pieselor părții de sus pe material. Solicitările la care sînt s p .. piesele părții de jos ale încălțămintei. Reguli de alegere a mat?riauh’’ zare a pieselor părților de jos pe material. Utilizarea economica am	a

 croire. Clasificarea deșeurilor din piele, cauzele producerii lor, calculul deșeurilor. Reguli de utilizare economică a materialelor la croire, calculul normei de consum pentru fiecare număr și pentru numărul mediu. Deșeurile la croirea pieselor din țesături, calculul acestor deșeuri, calculul normei de consum. Utilizarea rațională a înlocuitorilor de piele. Desfășurarea croirii suprafeței pieilor in industria de pielărie. Aparate de măsurat. Mașini de măsurat aria (schițe tehnologice). Croirea manuală, scule, reguli de croire. Mașini de croit : principii de funcționare. Probleme tehnologice la croire, la mașini cu funcționard continuă și discontinuă. Prelucrarea pieselor în industria confecțiilor din piele. Egalizarea, subțierea marginilor, scămoșarea, șlefuirea, presarea marginilor pieselor, tăierea, cretarea pieselor și despicarea lor, întărirea și măsurarea pieselor. Rol, mijloace de realizare, probleme tehnologice specifice fiecărei operații, probleme legate de procesul de confecționare. Prelucrarea pieselor pentru încălțămintea din prefabricate. ϊ* i i. o 1 ranțe la subțierea pieselor din prefabricate : cauze, posibilități de evitare. Prelucrarea încălțămintei din prefabricate în R.S. România. Umezirea și uscarea în industria confecțiilor din piele. Sisteme de umezire. Influența variației umidității asupra proprietăților pielei. Metode de uscare. Uscarea în aer liber. Uscarea în aer cald. Uscarea în aer cu temperatură inferioară de uscare a temperaturii pieilor. Uscarea cu raze infraroșii. Formarea în industria confecțiilor din piele. Formarea prin alungire. Operațiile de tragere pe calapod. Principiul de funcționare al mașinilor de tras. Formarea prin presare. Formarea prin laminare. Formarea prin ciocănire. îmbinarea prin coasere, prindere, lipire, vulcanizare. Cusături folosite, îmbinările prin coasere. Solicitările la care sînt supuse îmbinările prin coasere. Rezistența materialelor de îmbinare și a aței din cusătură. Coaserea pieselor de fețe. Principiul de funcționare al mașinilor de cusut. Probleme tehnologice la coaserea pieselor de fețe. Coaserea pieselor de talpă. Principiul de funcționare al inasinii de cusut pe dinăuntru, formarea cusăturii, probleme tehnologice. Principiul cíe funcționare al mașinii de cusut talpă pe dinăuntru; formarea cusăturii, pro-? e??e tehnologice. îmbinarea prin prindere. Realizarea îmbinărilor prin prindere. Îmbinarea prin lipire. Reprezentare. Solicitările la care sînt supuse îmbinările prin hpire, Determinarea rezistenței îmbinării. Factorii care influențează asupra îmbinării prin lipire. Probleme tehnologice la lipire. îmbinarea prin vulcanizare. Principiul formarii și îmbinării prin vulcanizare. Alegerea materialelor pentru încăl-_aminte vulcanizată. Procesul vulcanizării în matriță. Finisarea încălțămintei, 'imsarea pieselor de, fețe. Spălarea fețelor. Refacerea peliculei de acoperire. Fini-sæea Părții de jos. Finisarea marginii tălpii și a tocului. Finisarea tălpii. Mașini fo-jO. e la finisarea părții de jos. încălțăminte din cauciuc și mase plastice. încălțăminte din cauciuc. Calitatea încălțămintei. Controlul calității pe faze de fabricație,. .Controlul calității încălțămintei finite, racteristicile sistemelor de confecții. Procese elor de transmisie. Dimensionarea curelelor muchie.. Confecționarea curelelor lato. Confecționarea curelelor rotunde și cole tehnice. Confecționarea picherelor,

 Sisteme de confecție. Ca-tehnologice. Tehnologia curelate. Dimensionarea'’ curelelor pe Confecționarea curelelor pe muchie, răsucite. Tehnologia diverselor arti-rp.,	. ,	----- <......... Confecționarea garniturilor de etanșare.

 ’	i,rhcolelor de marochinărie. Principii de proiectare a articolelor de ma-

 roemnane, Tehnologia articolelor do marochinărie ționare a mănușilor. Tehnologia de moderne în industria confecțiilor din

 curentă. Tehnologia de contee-confecționare a mingilor de sport. Tendințe piele. Tendințe în folosirea unor materiale noi.

 ì»

 Probleme de mecanizare și automatizare a proceselor tehnologice. Stabilirea proceselor tehnologice la fabricarea încălțămintei. Norma internă. Organizarea lansării producției. Analiza activității în atelierele de croire, pregătire, coasere, ștanță, prelucrare a pieselor ștanțate, tragere, tălpuire, finisare. Principiile de amplasare a fabricilor de încălțăminte. Probleme de amplasare a fabricilor de confecții din piele și înlocuitori. Alegerea tipului de clădire industrială. Amplasarea clădirilor pe teritoriul întreprinderii. Amplasarea atelierelor de producție în clădirea producției. Organizarea operativă a atelierelor de producție. Sistemele clasice de organizare a proceselor tehnologice. Sisteme moderne de organizare.

 ® TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII CAUCIUCULUI ȘI A MASELOR PLASTICE	.	'

 Evoluția industriei cauciucului și a maselor plastice în cadrul industriei R.S.R. Perspective de dezvoltare. Materii prime folosite în industria cauciucului. : polimeri, plastifianți, ingrediente, acceleratori, activatori, agenți de vulcanizare, coloranți, agenti porògeni, caracteristici tehnologice ; mod de obținere. Operații tehnologice de bază în prelucrarea cauciucului. Pregătirea materiei prime și auxiliare ; procedee de piastifiere ; plastifierea mecanică și termooxidativă ; plastifierea cu agenti chimici ; pregătirea plasiifianților ; pregătirea ingredientelor (macerarea, cernerea, uscarea) ; pregătirea materialelor textile ; dozarea amestecurilor ; criterii de elaborare a compoziției pentru amestecuri ; calculul greutății specifice á amestecului ; tipuri de compoziții ; modul de dozare automată. Executarea amestecului pe valț. Valțuri : caracteristici ; tehnici ; părți componente ; regimul de funcționare ; reglaje ; executarea diferitelor tipuri de amestecuri pe valț ; calculul capacității de producție ; protecția muncii la valțuri. Executarea amestecurilor în malaxoare capsulate. Malaxoare capsulate ; caracteristici ; părțile componente ale malaxorului ; regimul de funcționare ; calculul capacității de producție ; executarea amestecurilor cu malaxor ; avantajele malaxoarelor capsulate față de valțurile de amestecare. Linii tehnologice moderne pentru pregătirea, transportul, dozarea și executarea amestecurilor/. Linia cț'e dozare automată ; fflux tehnologic, transportul și depozitarea materialelor pulverulente ; dozarea ; principiul de comandă automată ; răcire ; depozitare.· Calandrarea. Calandre ; părți componente ; instalații auxiliare la calandrare (alimentarea calandrelor, răcirea, depozitarea) ; tragerea foilor de cauciuc la calandru, defectele calandrării și remedierea lor ; cauciucarea și fricționarea țesăturilor ; defecte ce pot apărea ; calculul capacității de prelucrare ; protecția muncii la calandre. Profilarea. Mașini de profilat — părți componente ; caracteristici ; funcționarea mașinii de profilat ; caracteristicile amestecurilor de profilat ; calculul capacității mașinii ; defectele profilării și remedierea lor ; protecția muncii la mașina de profilat. Soluții și dispersii de cauciuc. Clasificarea soluțiilor : utilaje pentru fabricarea soluțiilor ; proces tehnologic de obținerea soluțiilor, defectele soluțiilor și remedierea lor ; protecția muncii la fabricarea soluțiilor. Impregnarea și cauciucarea textilelor. Impregnare : scop ; realizare ; mașini de impregnat ; procedee moderne de impregnare a țesăturilor , sintetice ; cauciucarea țesăturilor ; mașini utilizate la cauciucare ; defecțiuni la cauciucarea ^țesăturilor ; calculul capacității de producție a mașinilor ; protecția muncii la mașina de gumat. Vulcanizarea. Procesul de vulcanizare ; teorii asupra procesului de vulcanizare ; procedee de vulcanizare la cald — la rece; utilaje folosite pentru vulcanizare ; vulcanizarea în autoclava, reguli de funcționare, vulcanizare cu prese, regim de funcționare ; mașini de vulcanizare continuu cu tambur ; procedee moderne de vulcanizare. Aparate de măsură și control. Probleme tehnico-economice specifice ; controlul tehnic al întregului proces de producție și pe faze ; organizarea științifică ; indici tennico-economici ; calculul producției și productivității muncii.

 MASE PLASTICE

 Caracteristici generale și particularități alo compușilor macromoleculari. Structura polimerilor ; natura, proprietățile mecanice ; proprietăți plastice ; proprietăți elastice, electrice, termice, optice ; dizolvarea și plastifierea maselor plastice ; proprietăți chimice ale materialelor plastice ; modificări chimice ale maçromoleculelor; degradarea chimică, termică, oxidat ivă; stabilizarea materialelor plastice; stabilizarea polietilene!, poliesterol, polimeri vinilici, poliamide ; fenoplasto, amino-plaste, poliesteri — acetat de celuloză ; materii prime necesare ; procese tehnologice de obținere ; întrebuințări — prelucrare. Materialo auxiliare necesare pre~ lucrării materialelor plastice. Plastifianți, lubrifianți, materiale de umplutura, dizol-

 132



 о

 ·*-

 vanți, adaosuri speciale ; generalități, caracteristici, moçl de obținere și folosire. Tehnologiile folosite pentru prelucrarea materialelor plastice. Amestecarea ; pregătirea materialelor ; malaxaren, granularen, vălțuirea ; tehnologia rnalaxării, granu-lării și vălțuirii ; măsuri de tehnica securității ; defecte ce po,t apărea în procesele tehnologice. Calandrarea. Tipuri de calandre, procesul tehnologic de calandrare ; capacitatea de producție ; dispozitive de protecția muncii ; reguli de protecția muncii. Estrudere. Mașini de extrudere, tipuri constructive; regimul termic al mașinii de extrudere, dispozitive auxiliare, automatizarea mașinilor de extrudere ; tehnologia extruderii ; granularen, extruderea țevilor și a diferitelor profile; extrude-rea — sulfarea ; protecția muncii. ..Formarea prin injecție a materialelor plastice. Mașini, clasificarea lor, mașini de injecție acționate hidraulic, mașini de injecție acționate mecanic. Tipuri uzuale de mașini de injecție. Elemente principale ale mașinilor, sisteme de încălzire ; tehnologia procesului de injecție pentru diferiți polimeri ; calculul productivității mașinilor ; măsuri de protecția muncii ; tehnologia prelucrării pastelor, procedee de prelucrare și instalațiile necesare; procedee de acoperire a pieselor metalice și nemetalice cu materiale plastice. Tehnologia imprimării materialelor plastice. Procedee de imprimare ; principii tehnologice, utilaje folosite, măsuri de protecția muncii. Presarea materialelor plastice. Noțiuni de bază în tehnologia presării, utilaje 'folosite ; matrițe pentru formare prin transfer ; tehnologia presării materialelor . termoplastice prin comprimare ; măsuri de protecția muncii. Sudarea și lipirea materialelor plastice. Procedee de sudare ; utilaje folosite, măsuri de protecția muncii ; lipirea materialelor plastice, termoplastice și termo-reactive ; adezivi’ folosiți ; controlul fabricației. Încercările materialelor plastice, încercări privind determinarea proprietăților mecanice,, termice, optice și electrice ; încercări privind degradarea și îmbătrînirea polimerilor ; încercările semifabricatelor și produselor finite..

 •<·

 BIOCHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE

 ■	_·/**·«.’.	· ·	’·	f	< · ·	·. ·

 Obiectul și importanța studiului biochimiei produselor alimentare. Lipide. Originea și rolul lipidelor în organisme. Structura și proprietățile acizilor grași saturați. Structura și proprietățile acizilor grași nesaturați. Compoziția și structura chimică a gliceridelor. 'Proprietățile fizice și chimice ale grăsimilor. Determinarea substanțelor grase. Determinarea caracteristicilor fizice ale grăsimilor (punct de topire, indice de refracție, viscozitate). Determinarea caracteristicilor chimice ale grăsimilor (indici de aciditate, de saponificare, de iod, de peroxizi). Compoziția și proprietățile ceridelor. Compoziția și proprietățile steridelor. Compoziția și proprietățile fosfatidelor. Glucide. Originea și rolul în organism. Sinteza hidraților de carbon în plante. Monoglucide (monozaharide). Structura chimică. Proprietăți fizice și chimice. Pen-toze. Glucoza. Galactoza. Fructoza. Oligoglucide (oligozaharide). Structură chimică. Proprietăți > fizico-chimice. Zaharoza-Lactoza-Rafinoza. Poliglucide (polizaharide). Structură chimică. Proprietăți fizico-chimice. Amidonul. Glicbgenul. Dextrinele. Celuloza. Hemnicelulozele. Materiile pectice. Heterozide. Structura chimică și pro-prin metode fizice (densimetric, refractometric polarimetrie) și metode chimice (iodometric, Bertrand, Schoorl). Protide. Originea și rolul protidelor prietăți. Structura Peptone.

 în organism. Aminoacizi. Structura chimică și pro-naturali alifatici, aromatici și heterociclici. Peptide.

 , Anserina. Glutationul. Albumoze. și structura chimică. Proprietăți fizico-histone, albumine, globuline, gliodine. glu-cromoproteide, fosfoproteide, nucleoproteide.

 Aminoacizi naturali alifatici, v.. chimică și proprietăți. Cernozina. Proteide. Compoziția chimice. Holoproteide protamine, teline, scleroproteine. Heteroproteîde _______________v ,

 Determinarea azotului total, proteic și neproteic. Determinarea gradului de hidroliza a proteinelor : amoniacul ușor hidrolizabil, amoniacizii. Bio catalizatori. Caracterul fenomenelor biocatalitice. Vitaminele hidrosolubile (complexul B. vitamina C c? Și liposolubile (A.D.E.K.F.), Răspîndire, proprietăți, rol fiziologic. Enzima. Structură și proprietăți. Principalele enzimo ; hidrolaze' (esterase, carbohidraze, amidaze, proteaze), transferaze, oxidoreductaze, liaze sinteaze, izomeraze-racemazc. Hormoni, Rolul fiziologic al principalilor hormoni sexuali, cortico-suprarenali, hipofizari, tiroidieni, insuline, 'Metabolism. Metabolismul glucidelor, lipidelor și protidelor la plante șj animale. Uleiuri eterice. Principalele uleiuri eterice din produsele alimentare, proprietățile și rolul lop. Alculoizi, Principalii alcaloizi din produsele alimentare, proprietățile și rolul lor. Substanțo tonante. Substanțe tanante din produsele alimentare ; proprietățile și rolul lor. Antibiotice și fitoncide. Rolul lor în produsele alimentare. Pigmenți! naturali și coloranti! alimentari. Folosirea lor în produsele alimentare. Compozi(ia chimica a alimentelor și valoarea lor alimentară. Calculul valorii calorice a alimentelor. Biochimia produselor obținute în industria

 Compoziția

 133

 extractivă. Zahărul. Compoziția chimică a materiei prime, sfecla/ Procesele chimice la obținerea zahărului. Caracteristicile fizico-chimice ale zahărului. Amidonul, dextrina, glucoza. Procesele biochimice la obținerea lor. Caracteristicile fizico-chimice. Produse zaharoase — caracteristici fizico-chimice. Grăsimile alimentare animale și vegetale. Procesele biochimice care au loc la fabricarea uleiurilor. Caracteristicile fizico-chimice ale grăsimilor. Transformările biochimice ale grăsimilor. Controlul analitic al produselor industriei extractive. Valoarea alimentară a produselor industriei extractive. Biochimia produselor obținute în industria fermentativa. Berea. Compoziția chimică a materii loi’ prime și auxiliare, orzul, hameiul. Procesele biochimice la fabricarea berii. Bolile și defectele berii. Caracteristicile fizico-chimice ale berii. Vinul. Compoziția chimică a materiei prime : strugurii. Procesele biochimice la obținerea vinului. Bolile și defectele vinului. Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor. Băuturi alcoolice distilate. Caracteristici fizico-chimice. Controlul analitic a produselor industriei fermentative. Valoarea alimentara a produselor industriei fermentative. Biochimia produselor obținute în industria laptelui și cărnii, peștelui și ouălor. Laptele și produsele lactate. Caracteristicile fizico-chimice ale laptelui. Procesele biochimice la obținerea produselor lactate acide, a untului și brînzeturilor. Caracteristicile produselor lactate acide, a untului și brînzeturilor. Controlul analitic al produselor din industria laptelui. Valoarea alimentară a produselor lactate. Carnea. Compoziția chimică și transformările biochimice ale cărnii. Controlul analitic al cărnii. Ă^aloarea alimentară a cărnii. Peștele. Compoziția chimică și transformările biochimice la pește. Valoarea alimentară a peștelui. Ouăle. Structura și compoziția chimică a oului. Procesele biochimice la ouă. Valoarea alimentară a ouălor. Biochimia produselor de morărit șî panificație. Cerealele, structura și compoziția chimică. Procesele biochimice care au loc în boabele de cereale. Făina. Caracteristici fizico-chimice. Procesele biochimice la făină. Pîînea. Procesele biochimice care au loc în timpul fabricării pîinii. Bolile pîinii. Controlul analitic la produsele de morărit și panificație. Ă^aloarea alimentară a produselor de panificație. Biochimia fructelor și legumelor. Fructele și legumele. Compoziția chimică a fructelor și legumelor. Procesele biochimice la fructe și legume. Valoarea alimentară a fructelor și legumelor. Conservele de fructe și legume. Procesele biochimice la obținerea conservelor de fructe și legume. Controlul analitic al conservelor sterilizate.

 TEHNOLOGIA INDUSTRIEI EXTRACTIVE

 TEHNOLOGIA ULEIULUI

 Compoziția chimică și proprietățile uleiurilor vegetale. Schema tehnologică generală pentru obținerea și prelucrarea uleiurilor vegetale produse în țara noastră. Materii prime oleaginoase. Plante oleaginoase cultivate în R. S. R. (floarea-soarelui, ra-piță, soia, in, ricin, dovleac). Plante oleaginoase străine (arahidele, susanul, măslinul, palmierul). Alte materii prime (germenii de porumb, cînepă, bumbacul). Recepția materiilor prime în fabrică. Curățirea semințelor oleaginoase. Scopul și metodele de curățire. Utilaje folosite (descriere, principii de funcționare, reguli de exploatare, norme de protecția muncii). Uscarea materiilor prime. Scopul uscării, comportarea semințelor la uscare. Utilaje pentru uscarea și răcirea semințelor. Depoziùirea materiilor prime. Tipuri de depozite. Instalații ele descărcare și transport. Condiționarea și controlul sentințelor depozitate. Decojirea semințelor oleaginoase. Scopul decojirii și metode de decojire. Utilaje folosite pentru diferite feluri de semințe. Controlul operației de decojire. Norme de protecția muncii. Măcinarea materiilor prime oleaginoase. Scopul și metode de măcinare. Utilaje folosite la măcinare. Indicatorii tehnico-economici și de calitate ai operației de măcinare. Norme de protecția muncii. Prăjirea măcinătorii. Transformări în material în timpul prăjini Prăjitorul (construcție și mod de funcționare). Dimensionarea tehnologică Norme de protecția muncii. Présarea măcinăturii. Teoria procesului de presare Presele mecanice — construcție, mod de funcționare. Uleiul brut de presă caracteristici Norme de protecția muncii la presare, Obținerea uleiurilor vegetale prin extracție Solveați folosiți. Teoria procesului de extracție. Pregătirea materialului Fxtractîa în baterie. Extracția în flux, de.sinet. Distilarea miseelei. Recuperarea solventului de miscelă și șrot. Prelucrarea șrotului, Descrierea utilajelor folosite în aceste operații și modul lor de funcționaro. Schema generală a instalației de obținere a uleiului brut de extracție. Norme do protecția muncii. Rafinarea uleiurilor brute Rafinarea uleiului brut do presă (operații — schema). Rafinarea uleiului brut de extracție (schema de rafinare discontinuă ; schema do rafinare în flux continuu). Dezmucilaginarea (scopul, metode, utilaje folosite). Dezacidifierea (scopul, metode"

 134

 etape). Mecanismul dezacidifierii alcaline. Utilaje folosite în procedeul discontinuu și în cel continuu. Dezacidifierea prin · distilare, esterificare, solventare. Neutralizarea în miscela. Norme de protecția muncii. Uscarea uleiului și necesitatea uscării. Utilaje folosite. Decoloraren uleiurilor (metode de decolorare, materiale folosite, utilaje folosite). Vinterizarea uleiurilor (teoria procesului, procesul de vinterizare în flux continuu). Dezodorizarea uleiurilor (procedee, utilaje folosite). Ambalarea și depozitarea uleiurilor. Procedee de ambalare, depozitare și tranșpoi’t. Obținerea uleiurilor hidrogenate. Chimismul procesului de hidrogenare catalitica. Obținerea hidrogenului prin electroliză. Metode de hidrogenare. Indici de calitate pentru uleiurile hidrogenate. Utilaje folosite. Norme de protecția'muncii. Fabricarea margarinei și a grăsimilor vegetale comestibile. Materii prime și auxiliare folosite. Instalații folosite la fabricarea margarinei. Indici de calitate pentru margarina. Ambalarea și depozitarea margarinei și a grăsimilor vegetale comestibile. Valorificarea subproduselor și a deșeurilor. Schema de obținere a furfurolului. Obținerea concentratului de fosfoțide. Prelucrarea soapstock-ului. Recuperarea uleiului din pă-mîntul décolorant. < · .

 TEHNOLOGIA ZAHÀRULUI ,

 ·· *

 Compoziția chimică și proprietățile zahărului. Materii prime pentru obținerea zahărului. Sfecla de zahăr —- modul de dezvoltare, compoziția chimică. Conservarea sfeclei prin însilozare. Tipuri de silozuri. Pregătirea sfeclei în vederea prelucrării. Descărcarea sfeclei la fabrică, depozitarea în canale — tipuri de canale. Instalații de transportai ridicat sfecla. Spălarea sfeclei. Principiul de funcționare al mașinii de spălat, modul de deservire. Instalații de decantare și epurare a apelor de trans-port.~ Cîntărirea sfeclei — cîntarul chronos. Obținerea tăițeilor din sfeclă. Mașindt de tăiat (descriere, mod de funcționare). Cuțite și port-cuțite (tipuri de montare, caracteristici). Obținerea zemii de difuzie. Principiul obținerii zahărului prin difuzie. Difuzia clasică . sistem Robert ; difuzia continuă R.T., difuzia continuă B.M.A.-(schema instalațiilor,x mod de funcționare, caracteristici tehnice, automatizare). Bilanțul de materiale al difuziei, produsele instalațiilor de difuzie, caracteristicile acestora.-Pierderile de zahăr la difuzie, factorii care influențează aceste pierderi. Purificarea zemii de difuzie. Compoziția zemii de difuzie, necesitatea purificării. Metode de purificare. Predefecarea (scopul, metode de predefecare, utilaje folosite controlul operației). Defecarea. Rolul defecării, aparate folosite, controlul defecării. Saturația I. Rolul saturației, condiții de lucru, utilaje folosite, controlul operației. Saturația a И-a. Scopul saturației a Π-a, utilaje folosite, condiții de lucru. Filtrarea zemii în timpul purificării. Scopul filtrării. Utilaje folosite, descriere și mod de funcționare. Sulfitarea zemii. Rolul sulfitării. Obținerea bioxidului de sulf. Purificarea prin schimbători de ioni., Decalcefierea zemii cu schimbători de ioni. Principiul de funcționare al instalației. Descrierea instalației și a modului de lucru. Scheme de purificare. Evaporarea. Scopul operației. Tipuri de evaporatoare, descriere, mod de funcționare. Instalații de evaporare cu multiplu efect. Descrierea instalației, mod de lucru, principii de reglare automată. Modificări în zeamă în timpul fierberii. Curățirea instalației de evaporare. Norme de protecția muncii. Fierberea și cristalizarea siropurilor. Solubilitatea și cristalizarea zahărului în soluții impure, creșterea cristalelor, factorii care influențează viteza de creștere. Aparate de fierbere și utilaje auxiliare, descriere, mod de funcționare. Obținerea masei groase produs I și a zahărului alb tos. Etapele fierberii și cristalizării, centrifugarea, preclusele obținute în urma centrifugării, centrifuge* folosite, principiul de funcționare, descriere. Uscarea, răcirea, sortarea, ambalarea zahărului. Obținerea masei groase produs final. Formarea și creșterea cristalelor, descărcarea în refrigerenți. Tipuri ae refrigerenți. Rolul operației de răcire în refrigerenți. Centrifugarea masei de produs final· Produse, obținute în urma centrifugării. Rafinarea zahărului. Obținerea zahărului cubic. Scheme de fierbere și cristalizare. Instalații pentru prepararea varului ars, a laptelui de var și a bioxidului de carbon. Tipuri de cuptoare, spălătorul de gaze, aparatul de preparare a laptelui de var. Descrierea utilajului, modul de funcționare. Subproduse rezultate la fabricarea zahărului din sfeclă : borhotul. Prelucrarea și utilizarea borhotului în diferite scopuri. Melasa. Compoziția chimică. Utilizările melasei. Schema de separație a zahărului prin procedeul Steffen.

 \

 TEHNOLOGIA AMIDONULUI, GLUCOZEI ȘI DEXTRINEI

 Compoziția chimică și proprietățile produselor. Schema generală de fabricație. Materii prime folosite în țara noastră. Cartoful, porumbul, griul, orezul (structura, varietăți și .soiuri). Fabricarea amidonului din cartofi. Pregătirea materiei prime pentru prelucrare. Transportul cartofilor, spălarea și cîntărirea. Utilaje folosite

 135

 țmod de funcționare). Mărunțirea cartofilor — instalații folosite. îndepărtarea sucului celular — procedee faiosite. Extracția amidonului. Tipuri de site. Scheme tehnologice (clasică și modernă). îndepărtarea substanțelor, celulozice fine. Purificarea și concentrarea suspensiei de amidon. Scheme de purificare și concentrare. Instalații moderne. Fabricarea amidonului din porumb. Pregătirea materiei prime : curățirea, cîntărirea, îhmuicrea porumbului, măcinarea în trepte. Utilaje folosite (descriere, mod de lucru). Degerminarea porumbului (procedee). Extragerea amidonului (principiile de bază, utilaje folosite). Scheme tehnologice. Purificarea și concentrarea suspensiei de amidon. Scheme tehnologice de purificare. Utilizarea produselor rezultate. Uscarea amidonului. Deshidratarea suspensiei. Principiile generale ale procesului. Procedeele folosite. Descrierea instalațiilor -— avantaje și dezavantaje. Cernerea și ambalarea amidonului. Fabricarea glucozei lichide. Pregătirea materiei prime ; condiții de calitate pentru suspensia de amidon. Hidroliza acidă a amidonului. Teoria procesului. Aparatura folosită, modul de lucru. Procedee moderne de zaharificare. Neutralizarea. Metode. Aparatura folosită. Purificarea siropului. Materiale și tratamente folosite. Metode moderne de purificare/ Concentrarea siropului. Procedee folosite. Scheme tehnologice de purificare și concentrare. Norme de protecția muncii. Fabricarea glucozei tehnice (solidă). Particularitățile procesului tehnologic, caracteristicile produsului obținut. Fabricarea glucozei cristalizate (dex-troza). Procedee clasice și moderne, caracteristicile produsului. Fabricarea dextri-nei. Principii generale de fabricare. Acidularea și depozitarea amidonului, preusca-rea și torefierea. (Scopul acestor operații, condiții de desfășurare, metode și utilaje folosite). Răcirea, umectarea, cernerea și ambalarea dextrinei. (Scheme principale de fabricație). Sortimente de dextrine. Valorificarea subproduselor și a deșeurilor din industria amidonului/ ; .

 TEHNOLOGIA INDUSTRIEI FERMENTATIVE

 t *	* * ’ '..%

 TEHNOLOGIA SPIRTULUI SI A DROJDIEI DE PANIFICAȚIE

 Materii prime folosite la fabricarea industrială a spirtului ; proprietăți. Tehnologia fabricării spirtului din materii prime amidonoase. Schema tehnologică. Recepția și depozitarea materiilor prime amidonoase, curățirea și sortarea. Fabricarea sladului (malțului verde). Fierberea materiilor prime amidonoase. Zaharificarea plămezilor amidonoase. Fermentarea plămezilor zaharificate. Utilaje folosite și parametri de lucru. Norme de igienă și protecția muncii. Tehnologia fabricării spirtului din melasă. Schema tehnologică. Recepția și depozitarea melasei. Prepararea plâmëzii din melasă. Prepararea plămezii de drojdie. Fermentarea plămezilor de melasă.' Utilaje folosite și parametri de lucru. Norme de igienă și protecția muncii. Distilarea plămezilor fermentate. Procedee de distilare. Utilaje folosite. Norme de igienă și protecția muncii. Rafinarea alcoolului brut. Procedee de rafinare. Utilaje folosite. Fabricarea alcoolului absolut. Randamentul fabricilor de spirt. Calculul randamentului teoretic al fabricării spirtului din diverse materii prime : amidonoase și zaharoase. Controlul tehnic de calitate al alcoolului etilic. Tehnologia fabricării spirtului din materii prime celulozice și reziduuri de vinificație (tescovină, drojdie). Fabricarea spirtului, prin sinteză. Tehnologia fabricării drojdiei de panificație. Materii7 prime utilizate. Schema tehnologică. Utilaje folosite. Norme de igienă și protecția muncii. Controlul tehnic de calitate al drojdiei de panificație.

 TEHNOLOGIA BERII

 Materii prime folosite la fabricarea berii'. Compoziție chimică și proprietăți fizico-chimice ; recepție și depozitare ; condiționare. Utilaje folosite ; norme de protecția muncii. Malțificarea orzului : înmuierea și spălarea orzului ; germinarea orzului ; uscarea malțului verde ; curățirea și lustruirea malțului. Utilaje folosite, clasice și moderne : parametri de lucru. Brasajul. Măcinarea malțului șl a cerealelor nemalți-ficate, Plămădirea și zaharificarea mustului de malț. Filtrarea mustului. Fierberea cu hamei ; îndepărtarea conurilor de hamei. Utilaje folosite, procedee tehnologice și fenomene care au loc (fizice, chimice și biochimice) în timpul b pasajului. Răcirea mustului. Fenomene care au loc, Utilaje clasice și moderne folosite la prerăcirea și răcirea mustului. Limpezirea și sterilizarea mustului. Utilaje folosite. Fermentarea și maturarea berii. Fermentarea primară și secundară. Utilaje, instalații și parametri de lucru la fermentare, Procedee moderne de fermentare și maturare. Norme de igienă și protecția muncii. Condiționarea și stabilizarea berii. Ambalarea berii. Utilaje de spălat stjcle și de umplere (la sticlă și la butoi). Randamentul fabricilor de bere. Analiza berii.	<

 136

 TEHNOLOGIA VINULUI

 Materia primă. Strugurii. Structura și compoziția chimică a strugurilor și influența diferiților factori asupra calității vinului. Culesul, transportul și depozi-tarea strugurilor. Scheme tehnologice de fabricare a diferitelor sortimente de, vin. Obținerea mustului. Zdrobirea și dozdrobirca strugurilor. Scurgerea, mustului ravâc; presarea bostinei — tipuri de prese. Limpezirea mustului, corectarea musturilor. Folosirea bioxidului de sulf în vinificație. Fermentarea alcoolică a mustului. Factorii care influențează fermentația alcoolică. Utilizarea drojdiilor selecționate în vinificație. Conducerea procesului de fermentație ; utilaje folosite. Prepararea vinurilor albe» roșii, și speciale, fícheme tehnologice, utilaje și instalații folosite. Fazele de dezvoltare și formare a vinului. Operații de pivniță. Limpezirea vinului — procedee de limpezire. Tratarea termică a vinului. Stabilizarea biologică a vinurilor. Îmbutelierea vinurilor. Norme de igienă și protecția muncii la fermen-. tatia mustului, depozitarea vinului și îmbutelierea. Tehnologia băuturilor alcoolice, a vermuturilor și a coniacurilor. Materii prime și auxiliare folosite la fabricarea băuturilor alcoolice, vermuturilor și a coniacurilor. Fabricarea vermutului și vinului pelin. Rețete de fabricație, parametri de lucru, utilaje și instalații, fabricarea coniacului. Operații tehnologice, utilaje și instalații. Fabricarea băuturilor : țuică și rachiuri de fructe, votcă, rom și lichioruri. Controlul tehnic de calitate al băuturilor alcoolice. Tehnologia oțetului. Procedee de fabricare a oțetului. Materii prime și auxiliare. Scheme tehnologice de fabricare a oțetului, utilaje folosite. Controlul tehnic de calitate. Norme de igienă și protecția muncii. Tehnologia băuturilor răcoritoare. Tipuri de băuturi răcoritoare. Materii prime și auxiliare folosite la fabricarea băuturilor răcoritoare. Scheme tehnologice, utilaje folosite. Controlul tehnic de calitate. Norme de igienă și protecția muncii.

 g TEHNOLOGIA PRODUSELOR CULINARE ROMÂNEȘTI

 ‘	' n	» ■	'	· >’1

 Componentele chimice ale alimentelor : * importanța acestora pentru organism. Calitatea alimentelor și metodele de verificare a calității. Conservarea alimentelor. Materii prime de origine vegetală : legume, fructe, cereale și produse din cereale, glucoza, zahărul : compoziție chimică, valoare alimentară, clasificare, întrebuințări. Materii prime de origine animală : laptele și produsele lactate, ouăle, carnea și produsele din carne, peștele și produsele din pește, crustacee, moluște, batracieni : clasificare, valoare alimentară, întrebuințări. Materii auxiliare : condimente, arome, coloranți, afinãtori ài produse gélifiante (clasificarea și rolul lor în alimentație). Grăsmile alimentare : întrebuințări, rolul lor în alimentație. Sosurile de bază folosite în bucătăria românească : feluri, importanță în alimentație. Gustări reci și calde : din ouă, brînzeturi, carne, pește, legume. Preparate care se servesc ca felul întîi : lichide (supe, ciorbe, borșuri), preparate din pește, carne, crustacee, ouă, brînzeturi, paste făinoase, legume. MîncărUri : din legume, carne și subpro-Fripturi : din carne de măcelărie, păsări și vînat. Garnituri”: din legume,^ crupe, paste făinoase. Salatele care însoțesc preparatele culinare. Dulciuri de bucătărie reci și calde : din fructe, lapte, ouă, brînză, paste făinoase.

 И TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII CĂRNII SI A LAPTELUI

 I. Tehnologia fabricării produselor din carne

 Dezvoltarea industriei cărnii în țara noastră. Tehnologia tăierii animalelor. Întreprinderi de tăiere a animalelor. Pregătirea animalelor pentru tăiere. Scheme tehnologice de tăiere a animalelor. Schema tehnologică de tăiere a păsărilor. Ope-tehnologice de abator. Controlul cărnii după tăiere. Norme de protecția muncii. Carnea ca materie primă în industria produselor din carne. Carnea ca produs alimentar. Structura cărnii. Caracteristicile organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnii proaspete. Transformările din carne după tăierea animalelor. Caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, microbiologice ale cărnii alterate. Grăsimile animale. Proprietăți fizico-chimice alo grăsimilor. Alterarea grăsimilor. Substanțe ce împiedică alterarea. Tehnologia prelucrării grăsimilor animale. Indici tehnico-economici, Conservarea cărnii. Cauzele alterării alimentelor. Metode și principii de conservare a cărnii și grăsimilor : conservarea prin frig\ uscare, sarare, afumare, Iradiere, cu ajutorul antibioticelor. Concentrarea, pasteurizarea și sterilizarea. Alto metode de conservare. Indiei tehnico-economici. Norme do protecția muncii. Valorficarea subproduselor do abator. Pepsina, cheag, făină furajeră etc. Preparate din carne. Schema tehnologică de fabricare a preparatelor din carne.

 137

 Recepția materiilor primo. Depozitarea cărnii în frigorifere. Tranșarea, dezosarea și alegerea cărnii. Prepararea șrotului și brațului. Repararea compoziției pentru preparate din carne. Pregătirea membranelor. Umplerea și legarea. Uscarea și depozitarea. Defecte de fabricație. Indici tehnico-economici. Norme de protecția muncii. Fabricarea prospăturilor. Preparate din carne afumate și fierte, neafumate, coapte în cuptor. Preparate din carne proaspete nefierte și neafumate. Preparate de carne cu singe. Preparate de carne specialități, pastrame și fripturi, tobe, răcituri, cu aspic în forme. Preparate din carne seiniafumate. Salamuri semiafumate. Cîrnați semiafumați, salamuri semiafumate de durată. Preparate de carne afumate. Afu-mături și salamuri afumate. Preparate dietetice și medicamentoase. Concentrate de carne. Sortimente (extracte de carne, supe concentrate etc.). Tehnologia de fabricație. Tehnologia conservelor de carne. Materii prime și auxiliare folosite la fabricarea conservelor din carne. Operațiuni tehnologice generale în fabricile de conserve. Tehnologia conservelor mixte (carne cu legume sau sosuri de legume). Tehnologia fabricării pateurilor și hașeurilor. Conserve de pasăre, conserve de vinat, specialități. Controlul tehnic al conservelor de carne. Indici tehnico-economici. Tehnologia semiconservelor de șuncă. Tehnologia de fabricare a semiconservelor și specialităților (șuncă, cotlete, crenvurști etc.). Indici tehnico-economici. Valorificarea deșeurilor și semiproduselor din industria cărnii. Măsuri igienico-sanitare. Igiena individuală. Condiții igienico-sanitare de funcționare ale întreprinderilor de * industrializare a cărnii. Tehnica dezinfecției, dezinsecției și deratizării. Cauzele toxiinfecțiilor alimentare și măsurile igienico-sanitare de prevenire. Legislația sani-taro-veterinară din R.S.R.

 vederea măririi Produse lactate us-de protecția muncii, lactate acide. Prepa-acide.

 II. Tehnologia laptelui și a produselor lactate

 Evoluția industriei laptelui și perspectivele ei în țara noastră. Rolul și importanța idustriei laptelui în economia națională. Laptele, materie primă pentru industria laptelui. Compoziția chimică a laptelui. Proprietăți fizice și aciditatea laptelui. Microorganismele din lapte. Defectele laptelui. Factorii 'care influențează compoziția și caracteristicile laptelui. Controlul de calitate. Lapte falsificat. Colectarea laptelui. Organizarea zonei de colectare. Recepția laptelui la colectare. Tratarea laptelui în zona de colectare. Controlul de calitate. Laptele de consum. Recepția laptelui la fabrică. Curățirea laptelui. Normalizarea laptelui. Răcirea și depozitarea laptelui. Ambalarea laptelui. Lapte de consum în ambalaje nerecuperabile. Controlul calitativ, al laptelui de consum. Materiale auxiliare folosite în industria laptelui. Coloranti emulgatori. Conserve din lapte. Principiu de conservare. Laptele sterilizat. Tratamentele* în conservabilității laptelui. . Produse lactate concentrate, cate (praf). Produse dietetice pentru copii. Norme Controlul calitativ al conservelor de lapte. Produse rarea maielelor. Procesul tehnologic de fabricare a produselor lactate Iaurtul. Laptele bătut. Laptele acidofil. Chef irul. Controlul fabricației.- Cumis. Smîn-tîna. Smîntînirea laptelui. Recepția, pasteurizarea și răcirea smîntînii. Sortimente de smîntînă. Fabricarea untului. Schema tehnologică a fabricației. Recepția si sortarea laptelui. Smîntînirea laptelui. Recondiționarea laptelui. Pasteurizarea laptelui. Maturarea fizică. Maturarea biochimică. Maiele pentru unt. Baterea untului. Fabricarea continuă a untului. Ambalarea și depozitarea untului. Fabricarea diferitelor sortimente de unt. Controlul calitativ al smîntînii si untului. Fabricarea brînzeturilor. Materia primă. Schema tehnologică generală de preparare. Pregătirea laptelui în vederea închegării. închegarea laptelui. Prelucrarea coagululuf Formarea și presarea brînzeturilor. Sărareâ brînzèturilor. Maturarea brînzeturilor Defectele brînzeturilor și eliminarea lor. Parafinarea brînzeturilor, sortarea si transí portu! Norme de consum în fabricarea brînzeturilor. Controlul calitativ. Tehnologia fabric in diferitelor sorturi de brmzeturi. Tehnologia generală a brînzeturilor fabricate direct, din lapte. Tehnologia brînzeturilor moi: brînza de vaci telemea fetta, roefort. Tehnologia brînzeturilor semitari: brînzeturi tip trapist olanda Tehnologia brînzeturilor tari : șvaițer, parmezan. Tehnologia brînzeturilor opărite fră-mîntate, topite, afumate și fără coajă. înghețate și băuturi din lapte Tehnologia înghețatei. Sortimente de înghețată. Condiții de calitate a înghețatei Băuturi din lapte. Valorificarea subproduselor. Laptele smîntînit. Zara. Zerul. Subproduse lactate praf pentru scopuri furajere. Spălarea și dezinfectarea în industria laptelui Substanțe folosite pentru spălare și dezinfectare. Controlul soluțiilor de spălare. Pregătirea și controlul soluțiilor de dezinfectare. Spălarea și dezinfectarea utilajelor .și ambalajelor. Măsuri igienico-sanitare, de P.C.I. în industria laptelui

 am ba la j e J or. M ă suri

 de P.C.I. în industria laptelui.

 ■ TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR

 Fenomene de alterare a alimentelor. Alterarea de origine fizico-chimică, alterarea microbiologică și alterarea produsă de agenți biochimici Principiile științifice ale conservării. Procedee generale de conservare. Bioza. Analioza. Cenoanalioza. Alioza. Procedee generale de conservare. Conservareii alimentelor în stare proaspăta, prin reducerea conținutului de apă, prin deshidratare, prin concentrare, prin sărare și afumare. Conservarea chimică a alimentelor, prin acidifiere,, cu ajutorul zahărului, prin sterilizare, cu ajutorul radiațiilor ionizante. Materii prime și auxiliare. Materii prime fructe și Îegumc : structura celulei vegetale, compoziția chimica, varietăți de fructe și legume ce se pretează pentru conservare. Materii auxiliare: apa, sarea, substanțe îndulcitoare, grăsime, acizi alimentari, preparate pecticc, gelatine. condimente, coloranti? Ambalaje folosite în industria conservelor. Recipienti din metal, sticlă, material plastic și hîrtie. Tehnologia conservării fructelor și legumelor. Scheme tehnologice de conservare a legumelor și fructelor. Utilaje folosite în industria conservelor de fructe și legume. Tehnologia produselor conservate prin sterilizare. Conserve de legume în saramură, în bulion, de legume gătite și de fructe (compoturi, gemuri, dulcețuri). Tehnologia sucului de tomate. (Schemă și proces tehnologic). Tehnologia concentratelor de fructe și legume. (Schemă). Tehnologia produselor conservate prin uscare. (Schemă). Tehnologia produselor conservate cu ajutorul antisepticelor (semifabricate). Valorificarea produselor diverse. (Norme). Valorificarea subproduselor din industria conservelor de legume și fructe. (Schemă). Linii moderne de fabricație în industria conservelor de legume și fructe. (Schema tehnologică). Controlul de calitate. Materie primă, materiale și produse finite. Indici tehnico-economici la conserve de legume și fructe. Randamente. Norme de perisabilități, uzuale și departamentale. Consumuri specifice. Măsuri de combaterea și prevenirea incendiilor. Norme de tehnica securității muncii.

 ■	PRELUCRAREA PEȘTELUI

 9

 • Compoziția chimică a peștelui. Importanța industrială și valoarea peștelui. Valoarea alimentară a produselor conservate din pește. Compoziția chimică a peștelui. Transformările ce se produc în carnea peștelui după moarte. Valorificarea peștelui sub forma vie. Valoarea alimentară a celor rotai importante specii de peste. Fabricarea și păstrarea produselor de pește refrigerate și congelate. Cauzele alterării produselor de pește și combaterea lor. Influența temperaturilor joase asupra acestor cauze. Refrigerarea peștelui. Păstrarea peștelui cu ajutorul ghetei. Semicongelarea peștelui. Congelarea peștelui. Producerea frigului pe cale artificială. Metode de congelare a peștelui. Clasarea peștelui. Păstrarea peștelui congelat.· Mijloace de transport, ambalarea și transportul produselor refrigerate și congelate. Decongelarea peștelui. Fabricarea conservelor din pește. Â^aloarea alimentară a conservelor. Materia primă (pește congelat, pește proaspăt, alte animale de apă). Materialele auxiliare. Ambalajele metalice. Conserve sterilizate (marinate și în uleiuri). Defecte de fabricație. Depozitarea, ambalarea și transportul conservelor. Sărarea peștelui. Sarea^ piopi ietățile ei. Cherhanaua, utilaje de sărare. Metode de sărare (sărare uscată, umedă et<.). Ambalaje pentru sărat. Scăzăminte prin sărare. Ambalarea păstrarea și transportul peștelui sărat. Defectele peștelui sărat. Sărarea icrelor de pește. Afumarea peștelui. Afumarea la cald, la rece și afumări speciale. Amba-area, depozitai ea și transpoi tul peștelui afumat. Durata de folosința a peștelui afumat. Pieparaiea fainei de pește, a unturii de pește, a cleiului de pește și extragei ea guanmei . (conform schemei și procesului tehnologic). Semiconservele din pese, lehnologia, utilajele și metodele de ambalare a semiconservelor, preparatelo! și semiprepai ațelor culinare de pește. Pește proaspăt sau congelat preambalat. Pește afumat. Marinate de pește. Salamuri și tobe din pește. -Preparate culinare din pește. Salate, creme, maioneze de pește. Paste de pește. Ambalarea semicon-sei’velor și semipreparatelor culinare din pește. Aspecte microbiologice ale semiconservelor și preparatelor culinare. Conservarea peștelui prin uscare si biofilizare.

 ■	TEHNOLOGIA MORARITULUI Șl A PRODUSELOR

 DE PANIFICAȚIE

 Pregătirea cerealelor pentru măciniș. Recepția șl depozitarea. Pregătirea cerealelor (curățirea și separarea de corpurile străine). Prelucrarea cerealelor pe cale uscată și pe cale umedă. Condiționarea cerealelor (la rece, la cald, rapidă). Calculul

 termic al coloanelor de condiționare. Măcinarea cerealelor. Pregătirea procesului tehnologic de măcinare. Operațiile principale ale procesului tehnologic. Măcinarea la valțuri (suprafața tăvălugilor de măcinare, numărul, forma și indicarea riflu-rilor, poziția tăvălugilor, distanța dintre tăvălugi, conicitatea și diametrul tăvălugilor). Influența însușirilor structurale și mecanice ale cerealelor asupra procesului de măcinare. Norme de protecției muncii. Cernerea. Sortarea și curățirea grișurilor. Tehnologia cernerii. Norme de protecția muncii. Mașini de griș. Măcinișurile. Tipuri de măcinișuri ; caracteristici. Procesul de șrotare. Șroturi de categoria I și И. Regimul de lucru al pasajelor de șrotuire. Prelucrarea grișurilor și dunstu-rilor. Sortarea grișurilor și dunsturilor. Procesul de desfacere al grișurilor și dunsturilor. Măcinarea propriu-zisă. Măcinarea produselor (grișuri și dunsturi) de categoria I și II. Materii prime folosite în industria panificației, Făina, apa, sarea. Grăsimi. Lapte, ouă, drojdie. Recepția cantitativă și calitativă (analiza făinii, analiza drojdiei, apei, sării etc.). Condițiile de depozitare a materiilor prime în funcție de caracteristicile fiecărui produs. Transportul materiilor prime. Pregătirea materiei prime pentru fabricație. Cernerea. Amestecarea. Pregătirea drojdiei, sării, apei și materiilor grase. Pregătirea celorlalte materii. Prepararea aluatului pentru fabricarea pîinii. Dospirea. Frămîntarea. Fermentarea. Prelucrarea aluatului. Norme de protecția muncii. Coacerea pîinii. Procesele care au loc în aluat în timpul coacerii. Durata coacerii și aprecierea coacerii. Norme de protecția muncii. Depozitarea și păstrarea pîinii. Răcirea și factorii care o condiționează. Modificarea calității pîinii în timpul păstrării ei. Fabricarea pîinii de secară. Procesul de fabricație pentru pîinea de secară simplă și cu adaos de făină de grîu. Fabricarea covrigilor. Procesul tehnologic de fabricație. Calitatea pîinii și a produselor de panificație. Valoarea alimentară a produselor. Norme de calitate. Metode de verificare a calității. Metode de îmbunătățire a calității produselor.’ Defecte de calitate și posibilități de remediere. Măsuri igienico-sanitare. Măsuri de P.C.I.

 X	*	'	»

 INSTALAȚII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA

 9	**	/	.	·

 Circuite de cale. Caracteristici principale. Condiții de siguranță impuse. Circuite

 de cale cu curent alternativ, cu frecvența de 50 Hz. Circuite de cale utilizate în stațiile de pe secțiile de circulație electrificate în 75 Hz. Electromecanismul de macaz ЕМ-І. Elemente componente : motorul electric, ambreiajul de fricțiune, am-breiajul de tatonare, comutatorul automat, zăvorîrea interioară. Schema electrică bifilară (circuit comandă, control și manevrare). Semnale electrice luminoase. Semnale pe catarg, semnale pitice, semnale în consolă. Sistemul optic. Indicatoare de linie și direcție. Semnale pentru treceri de nivel. Masa și coloana de manevră. Părți componente. Executarea manevrelor de la coloana și masa de manevră. Apa-ratajul interior. Aparat de comandă. Relee fișe. Relee fișă cod. Relee cu borne. Redresoare, transformatoare, rezistențe. Cablajul interior. Alimentarea cu energie electrică. Surse de alimentare. Panoul de conectare automat. Funcționarea instalației : redresoare, acumulatoare, circuitul de obținerea tensiunii control macaz, circuitul de alimentare a semnalelor' circuite de cale și luminoschemă. Specificul instalației pe linii electrificate. Schemele electrice ale instalațiilor tip CR-2. Schema

 releelor de direcție și ajutătoare de direcție. Schema releelor de începere, terminare și a releelor comune de manevră. Schemele focurilor semnalului de ieșire, intrare și manevră. Conectarea becurilor de control și a soneriilor de avertizare acustică de luminoschemă. Schemele electrice ale instalațiilor tip CR-3. Schema releelor de butoane și a releelor automate de buton. Schema releelor de direcție. Schema releelor de stabilire și comandă pe plus și minus a macazurilor. Schema releelor de începere. Schema becuriloi' din butoanele de comandă. Schema de concordanță și a releelor de începere-terminare și camera de manevră. Schema releelor KS. Schema releelor de parcurs și a releelor de manevră unghiulară. Schema releelor de comandă a semnalelor. Schemele focurilor de semnale 'intrare, ieșire, prevestitor, repetitor. Schema indicatoarelor de linie și direcție, 4 Particularitățile instalațiilor CED pe linii electrificate și pe secțiile cu centralizare dispecer. Protecția circuitelor de cale. Schema de comandă a macazurilor. Schema releelor de controlul parcursurilor. Schema releelor de comandă a semnalelor. Schema releelor de înzăvorîre a parcursurilor și despiedicare artificialii automata.

 MO



 ■ TELEFÓNIE AUTOMATA CU APEL SELECTIV ȘI TELEGRAFIE

 Telefonie mannaia. Capsula receptorică, microfonul, transformatorul telefonic. Inductorul, soneria polarizată. Schemele aparatelor BL și BC folosite la căi ferate. Relee. Chei telefonice. Jacuri. Fișe. Cordoane. Centrale telefonice manuale BL și BC Repartitoare. Prize de pâmînt. Electroalimentare. Masa de verificare. Linii de interconexiune. Instalații speciale pentru circulația trenurilor. Pupitrul IDM. Instalații de semnalizare electroacustică între stații și contoane. Telefonie cu apel selectiv. Instalații telefonice cu apel selectiv. Instalații telefonice cu apel selectiv inductiv Tesla. Post central și secundar. Sisteme telefonice, cu apel selectiv centralizat în frecventă vocală. Telegrafie. Principiul transmisiilor telegrafice. Instalații telegrafice. Teleimprimatorul mecanic T 51 — cutia de comandă. Aparate auxiliare pentru teleimprimatoare. Perforatorul. Transmițătorul. Receptorul. Aparate și metode de măsură în telegrafie. Comutația automată. Preselectorul. Comutatorul de direcție.- Selectorul de grupă și selectorul de linie. Telefonie automată. Centrala telefonică automată pas cu pas. Elemente componente. Preselector, selector de grupă, selector de linie. Postul telefonic automat. Translația de legătură cu rețeaua PTT. Semnalizarea generală la centrale telefonice automate. Aparatele de verificare a centralelor, telefonice automate. Organizarea rețelelor automate la căile ferate.	· ,	z

 ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA AUTOVEHICULELOR

 Uzura pieselor. Cauzele uzurii și influența diferiților factori asupra uzurii pieselor automobilului. Scopul și rolul lucrărilor de întreținere și de reparare a automobilelor. Lucrările de întreținere ce se execută automobilelor. Scopul lucrărilor. Lucrările ce se execută. Sculele, utilajele și instalațiile ce se folosesc. Măsuri de protecția muncii la lucrările de întreținere. Recondiționarea pieselor prin prelucrări mecanice. Metode și procedee de prelucrare. Calitatea suprafeței pieselor, precizia prelucrării pieselor. Repararea prin metoda dimensiunilor de reparație cit și prin metoda dimensiunilor nominale. Măsuri de' protecția muncii la prelucrările mecanice ale pieselor. Recondiționarea pieselor prin sudură. Metode și procedee de reconditio-nare. Caracteristicile utilajului principal pentru operațiile de sudură. Măsuri de protecția muncii și norme P.C.I. Recondiționarea pieselor prin metalizare. Noțiuni despre metalizare. Pregătirea suprafețelor pieselor. Condițiile de formare, structura stratului de metalizare. Procesul tehnologic de metalizare și prelucrare finală. Instalații, utilaje și aparate de metalizare cu gaze și electrice. Măsuri de protecția muncii și norme P.C.I. Recondiționarea pieselor prin deformare .plastică. Procesele fizico-mecanice ale deformării. Procedee de deformare plastică la cald și la rece. Tehnologia recondiționării pieselor prin deformare plastică. Măsuri de protecția muncii și norme P.C.I. Recondiționarea pieselor prin acoperiri electrolitice. Noțiuni despre electroliză, electroliți, electrozi, formarea. ionilor, Procesele tehnologice de cromare, nichelare, arămire etc. Concluzii generale, avantaje și dezavantaje. Măsuri de protecția muncit Repararea blocurilor cilindrilor și chiulaselor. Solicitări, uzuri și defecte. Metode de reparare prin : sudură, peticire, rectificare, alezare, șlefuire, honuire etc. Prescripții tehnice de reparare a blocurilor de cilindri și chiulaselor — utilaje, aparate, dispozitive și instrumente folosite la repararea și verificarea blocurilor și chiulaselor. Măsuri de protecția muncii. Repararea grupului piston-bielă. Solicitări, uzuri și defecte. Tehnologia reparării și recondiționării grupului piston-bielă. Utilaje, aparate, dispozitive și instrumente folosite pentru verificarea și prelucrarea pieselor ansamblului piston-bielă. Jocuri și prescripții tehnice de reparare și montaj. Măsuri de protecția muncii. Repararea arborilor cotiți și lagărelor. Solicitări, uzuri și defecte. Procese tehnologice de recondiționare a arborilor cotiți și lagărelor. Utilaje, dispozitive și aparate folosite la reparare șl montare. Jocuri și prescripții tehnice de reparare și montare muncii. Repararea și întreținere defecte. Tehnologia reparării pieselor mecanismului de distribuție. Utilaje, aparate

 i lagărelor și arborilor cotiți. Măsuri de protecției ι mecanismului de distribuție. Solicitări, uzuri și к și dispozitive utilizate pentru verificarea și prelucrarea pieselor mecanismului de

 141

 distribuție. Jocuri și prescripții tehnico de reparare și montare a pieselor. Punerea la punct a distribuției, lucrări do întreținere. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea instalației de alimentare a motoarelor. Uzuri și defecte. Tehnologia reparării pompei de benzină, a carburatorului, pompei de injecție și in lectorului. Prescripții tehnice de reparare, montare și reglare a instalației de alimentare. Instalații, aparate și dispozitive pentru verificare și reglare. Lucrări de întreținere și reglare. Măsuri de protecția muncii și norme P.C.I. Repararea si întreținerea instalațiilor de aprindere. Uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării instalației de aprindere. Prescripții tehnice de reparare, montare și reglare a instalației de aprindere. Punerea la punct a aprinderii. Lucrări de întreținere și reglare. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea instalației de ungere a motoarelor. Uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării instalației de ungere a motoarelor. Prescripții tehnice de reparare a motoarelor. Lucrări de întreținere. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea instalației de răcire a motoarelor. Uzuri și, defecte. Tehnologia reparării instalației de răcire. Prescripții tehnice de reparare și montare. Lucrări de întreținere. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea ambreiajului. Solicitări, uzuri și defecte. Tehnologia reparării ámbreiajului. Prescripții tehnice pentru repararea pieselor și controlul lor. Utilaje, scule și dispozitive folosite pentru repararea și verificarea pieselor ambreiajului. Lucrări de întreținere și reglare a ambreiajelor. Repararea și întreținerea schimbătorului de viteze. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării pieselor schimbătorului de viteze. Prescripții tehnice de reparare, control și montare. Lucrări de întreținere și reglarea cutiilor de viteze. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea transmisiei cardanice. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării pieselor. Prescripții tehnice de reparare și montaj. Echilibrarea arborilor. Lucrări de întreținere la transmisia cardanică. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea punții din spate. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării. Utilaje, scule și dispozitive utilizate. Prescripții tehnice de reparare și montaj. Lucrări de întreținere și reglare a punții din spate.. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea punții din față și a roților. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării punților din față. Utilaje, scule și dispozitive utilizate la repararea și verificarea punților din față. Prescripții tehnice privind repararea, controlul și reglarea punții din față ; jocurile de montaj. Lucrări de întreținere și reglare a punților. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea cadrului și suspensiei. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia reparării cadrului și suspensiei. Prescripții tehnice privind controlul și repararea cadrului, și suspensiei. Lucrări de întreținere. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea mecanismului de direcție. Solicitări, uzuri șî defecțiuni. Tehnologia reparării mecanismului de direcție. Utilaje, scule și dispozitive utilizate. Lucrări de întreținere și reglare a mecanismului de direcție. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea instalațiilor de frînare. Solicitări, uzuri și defecțiuni. Tehnologia, reparării ansamblelor și subansamblelor instalației de ’ frînare. Scule și dispozitive utilizate. Prescripții tehnice pentru repararea, controlul si reglarea frînelor. Lucrări de întreținere și reglare a frînelor. Măsuri de protecția muncii. Repararea și întreținerea echipamentului electric al automobilului. Defecțiunile echipamentului electric al automobilului. Tehnologia reparării bateriei de acumulatori, dinamului, electromotorului, ruptorului-distribuitor etc. Aparate, scule și dispozitive utilizate. Prescripții tehnice pentru repararea, verificarea si reglarea echipamentului electric al automobilului. Lucrări de întreținere la echinamentul electric al automobilului. Măsuri de protecția muncii și norme P.C.I. P

 REPARAREA VAGOANELOR

 Ciclul de reparații. Periodicitatea reparării și scoaterii vagoanelor din circulație Diagrame tehnologice. Revizia și repararea osiilor montate. Defecte la osii Revizii’ ce se efectuează la osiile montate. Tratarea osiilor dubioase. Revizia si repararea cutiilor de unsoare. Cutii de unsoare, cu cuzineți și cu rulmenți, defecte,‘mod de remediere Căptușirea cuzineților, prelucrare marcare. Ungerea vagoanelor cu cutii de unsoare cu cuzineți și cu rulmenți. Repararea arcurilor și resoartelor de suspensie Defectele arcurilor, în foi și cauzele lor. Repararea și probarea arcurilor în foi. Repararea arcurilor elicoidale și volute. Recepția arcurilor, sarcina do probă. Repararea șasiu-rilor vagoanelor. Uzuri și defecte la șasiuri. Procesul tehnologic do reparare. Măsurarea șasiului, toleranțe admise. Recepția lucrărilor efectuate la șasiu. Repararea aparatului de ciocnire. Defectele aparatului de ciocnire, uzurile admise. Condiții impuse aparatelor de ciocnire, repararea și recepția lor. Repararea aparatului de trac-

 142

 (lune și legare. Vătămări și uzuri la aparatul de tracțiune și legare. Condițiile impuse acestor aparate. Cîrligul de tracțiune, bare de tracțiune, cupla de legale. Repararea boghiurilor. Defectele boghiurilor și fazele principale de reparare. Repararea cadi ului boghiului. Montarea boghiurilor, recepția lucrărilor efectuate la boghiuri. Repararea (rinelor de mină și automate. Defectele (rinelor. Reviziile care se executa la instalația de frînă. Repararea elementelor frînei automate., Revizia și lepaia-roa distribuitoarelor de aer. Probele ce se execută ,la instalațiile de nina. Repararea cutiei vagoanelor de marfă. Defectele și constatarea

 rarea vagoanelor de marfă descoperite, platformă, acoperite și cisterna. Calini a-rea și verificarea vagoanelor cisternă. Recepția lucrărilor. Repararea cutiei vagoanelor de călători. Reparațiile la exterior, la acoperiș și interior. lipuri de reparații periodice ale vagoanelor. Repararea ușilor, ferestrelor, punților de intercomumcațn și a burdufurilor. Repararea instalației de încălzit la vagoane. Defecte la instalația de încălzire : cu sobe, cu apă caldă și cu aburi. Defecte la robinete, la acuplările de aburi, radiatoare, conducte etc. Repararea instalațiilor sanitare. Defecte și reparații la instalații sanitare. Vopsirea vagoanelor. Vopsirea exterioară și interioară. Executarea inscripțiilor, tehnologia de aplicare a vopselelor. Primirea vagoanelor 111 reparații și recepția lor după reparație. Predarea m circulație a vagoanelor reparate. Termen de garanție, defecte apărute în termen de garanție, tratarea acestora.

 ■ REPARAREA LOCOMOTIVELOR

 Defectele locomotivelor Diesel. Defecte de ordin constructiv, defecte cauzate de funcționarea locomotivei, de felul de exploatare și de întreținere. Defecte produse de uzuri,, coroziuni, îmbătrînire, obosirea materialului, fluaj. Metode de detectare și cercetare a defectelor. Metoda de detectare a crăpăturilor și fisurilor. Reviziile și reparațiile locomotivelor. Schemele reviziilor și reparațiilor locomotivelor. Lucrările principale ce se execută în cadrul reviziilor și reparațiilor la locomotive. Măsuri ce se iau cu ocazia introducerii locomotivelor la reparații. Repararea motoarelor Diesel și a mașinilor auxiliare. Repararea carterului și blocului de cilindri, a chiulaselor, a supapelor de admisie și evacuare, a cămășilor cilindrilor, a pistoanelor, a arborelui cotit, a bielelor motorului. Măsuri de protecția muncii și norme PCI. Repararea părților secundare. Repararea mecanismului de distribuție, a sistemului de injecție, a sistemului de ungere, a sistemului de răcire. Repararea transmisiei mecanice. Defectele și repararea transmisiei mecanice. Repararea transmisiei hidraulice. Defectele și repararea transmisiei hidraulice (atacuri de osii și axe cardanice). Repararea transmisiei electrice. Demontarea și curățirea mașinilor electrice. Defectele transmisiei electrice. Repararea transmisiei electrice. Repararea cutiei locomotivelor. Defectele cutiei, măsurarea, repararea și vopsirea cutiei locomotivelor. Repararea boghiurilor. Măsurarea, repararea și legarea boghiurilor. Repararea suspensiei. Demontare, defecte. Repararea cutiilor de unsoare. Demontarea și repararea cutiilor de unsoare. Repararea osiilor montate. Defectele osiilor simple, ale roților, bandajelor. Defectele roții și coroanei dințate a angrenajului de la osia motoare. Controlul osiilor cu defectoscopul. Repararea instalației de frînă. Defectele și repararea timoneriei frînei și a frînei de mină. Defectele și repararea compresorului. Repararea transformatorului. Defecțiuni frecvente. Schimbarea uleiului. Remedieri. Repararea aparatajului de protecție a locomotivelor electrice. Repararea pantografului. Repararea săniilor și comenzii pantografului. Probarea și reglarea locomotivelor după reparație.

 ■ VEHICULE DE TRANSPORT ÎN COMUN

 Noțiuni generale despre vehicule de transport în comun. Destinația și clasificarea vehiculelor de transport în comun. Părți principale ale vehiculelor de transport în comun. Parametrii principali ai vehiculelor de transport în comun. Parametrii principali ai autobuzului — turismului. Parametri statici. Parametri dinamici. Parametri economici. Parametri de confort. Parametri principali ai troleibuzului. Parametri statici. Parametri dinamici. Parametri economici. Parametri de confort. Parametri principali ai tramvaiului. Parametri statici. Parametri dinamici. Parametri economici. Parametri de confort. Dinamica vehiculelor de transport în comun. Rularea roților. Forța de aderență a roții. Propulsia vehiculelor de transport în comun. Rezistențele care se opun la înaintarea vehiculelor de transport în comun Forța de rezistență la autodeplasare. Rezistența de urcare în rampă. Rezistența opusă de aer la înaintarea vehiculelor do transport în comun. Forța de inerție care apare la deplasarea vehiculelor de transport în comun, Bilanț de tracțiune al vehiculelor

 143

 de transport în comun. Bilanț energetic al vehiculelor de transport în comun. Accelerarea^ vehiculelor. Repartizarea greutății pe osii. Stabilitatea vehiculelor în linie dreaptă și viraj. Transmisia vehiculelor de transport în comun. Rolul și. părțile componente ale transmisiei. Ambreiaj — rol — deschidere — clasificare — funcționare. Cuplaje intermediare. Transmisii cardanice. Cutii do utilaje — clasificare — părți principale — descriere — funcționare — determinarea rapoartelor de transmitere. Puntea din spate la vehicule de transport în. comun. Construcția punții din spate. Randamentul mecanic al transmisiei. Tehnica securității muncii.

 Organe de deplasare — șasiul — suspensia vehiculelor transportului în comun. Organele de deplasare ale vehiculelor de transport în comun. Roți cu pneuri — tipuri și dimensiuni. Roți de tramvai. Demontarea și montarea roților. Dispozitive și metode pentru mărirea aderenței roților cu pneuri. Organele de deplasare ale tramvaielor. Șasiul vehiculelor transportului în comun. Suspensia vehiculelor transportului în comun. Puntea din față a vehiculelor transportului în comun. Tehnica securității muncii. Organele de conducere a vehiculelor de transport în comun. Mecanisme de direcție. Construcția organelor mecanismului de direcție. Funcționarea mecanismului de direcție cu volum. Unghiurile de așezare a roților de direcție și a pivoților. Construcții moderne ale mecanismului de direcție. Echipamentul de lucru la tramvaie. Bara și cîrligul de tracțiune. Caroseria și utilajul auxiliar. Caroseria vehiculelor de transport în comun. Tehnica securității muncii. Echipamentul electric. Generatoare de curent. Generatoare de curent continuu. Generatoare de curent alternativ. Instalația de iluminat și semnalizare luminoasă. Semnalizarea sonoră. Claxon. Aparate de măsură și control. Aparate auxiliare. Schemele ihstalațiilor electrice ale vehiculelor de transport în comun. Tehnica securității muncii. Studiul comparativ al vehiculelor de transport în comun. Studiul comparativ al motoarelor. Studiul comparativ al transmisiei. Ștudiul comparativ al organelor de deplasare de conducere — al echipamentului de lucru — al echipamentului electric. Studiul comparativ privind domeniul de folosire. Tendințe noi în construcția vehiculelor de transport în comun. Sporirea vitezei medii de deplasare. Mărirea capacității de transport. Sporirea siguranței circulației. Creșterea economicității. Reducerea operațiilor de întreținere. Creșterea gradului de confort. Reducerea prețdlui de cost al fabricației. Tendințe noi în construcția motoarelor, transmisiei șasiului, caroseriei, instalațiilor electrice etc. încercarea, controlul și rodajul vehiculelor de transport în comun. Verificări și controale în procesul de fabricație. Determinarea calității dinamice. Determinarea caracteristicilor de consum. Verificarea durabilității vehiculelor de transport în comun. Rodajul vehiculelor de transport în comun. Rodajul motoarelor. Rodajul transmisiei Rodajul vehiculului de transport în comun. Tehnica securității muncii. întreținerea vehiculelor de transport în comun. Controlul tehnic — întreținerea și reparațiile curente la vehicule de transport în comun. Tehnica securității muncii.

 * ч‘ ’ I ț , ' · V	’t · t	. *	«

 DRUMURI

 7	* · z I « , * ‘ « 4 ·	. V · ■ f 'J fc	%

 1. INFRASTRUCTURA DRUMURILOR

 Elementele geometrice ale drumului în plan. Aliniamente, curbe arc de cerc, curbe de tranziție, supraînălțarea și suprâlărgirea în curbe, vizibilitatea în curbă. Elementele geometrice ate drumului în profil longitudinal. Linia roșie, linia neagita. declivități, declivitatea maximă admisibilă, stabilirea pasului de proiectare, racordarea declivităților, cote obligatorii. Elementele geometrice ale drumului în profil transversal. Tipuri caracteristice de profile transversale, calea și acostamentele, drumuri cu două benzi de circulație, autostrăzi. Stabilirea traseului drumului. Criterii în alegerea unui traseu, caracteristicile traseelor în diverse regiuni, studiul axei zero, recunoașterea pe teren, studiile pe teren. Calculul terasamentelor. Calculul suprafeței profilelor transversale, calculul volumelor de terasament, mișcarea pămînturilor. Executarea lucrărilor do terasament. Lucrări pregătitoare, pă-'mînturi bune pentru terasamențo, executarea mecanică și manuală a săpăturilor, «executarea umpluturilor și compactarea lor. Deformarea terasamentelor. Tipuri, cauze și mijloace de prevenire. Consolidarea terasamentelor. Protejarea taluzelov. îmbunătățirea calității pămînturilor din cornul drumului sau din fundație, colectarea și evacuarea anelor de la suprafață sau din adînclme. sprijinirea maselor de pămînț, apărarea malurilor, lucrări de artă. Controlul, măsurătorile și recepția lucrărilbr de infrastructură.

 I	*	v

 144

 2.	SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR	-

 Funcțiile, alcătuirea și tipurile de suprastructură. Materialele folosite la construcția suprastructurii. Agregate din roci și din pămînturi, lianți minerali și bituminosi, f vierul. Drumuri de tip inferior. Drumuri naturale și amenajate, drumuri profilata, drumuri din pămînturi îmbunătățite și stabilizate. Drumuri de tip intermediar. Drumuri împictruite, macadamul. Drumuri moderne. Drumuri suple și drumuri rigide. Drumuri moderne cu îmbrăcăminți provizorii. Tratamente superficiale, covoare asfaltate. Drumuri moderne cu îmbrăcăminți semipermanente. Macadam cimentat, macadamuri asfaltico, materiale aurobate. Drumuri moderne cu îmbrăcă-nnnți permanente asfaltice. Betonile si mortare asfaltice. asfalt turnat, tehnologia de execuție. Drumuri moderne cu îmbrăcăminți permanente din beton cu ciment. Alcătuirea îmbrăcăminții, alcătuirea rosturilor, tehnologia de execuție, dale din beton prefabricate. Pavaje. Pavaje din pavele normale, abnorme și calupuri, tratarea rosturilor. Dimensionarea sistemelor rutiere. Sisteme rutiere nerigide, sisteme rutiere rigide. Executarea străzilor. Funcțiile și particularitățile geometrice, traficul, încrucișări de străzi, parcaje. încadrarea îmbrăcăminții. încadrarea părții carosabile la drumuri și străzi, borduri, benzi de încadrare. Lucrări accesorii. Instalații pentru dirijarea și siguranța circulației, plantații.

 3.	ÎNTREȚINEREA ȘI EXPLOATAREA DRUMURILOR

 Cauzele care produc uzura și degradarea drumurilor. Clasificarea lucrărilor de întreținere și reparații. Indicii de exploatare a drumurilor. Viteza de circulație, sarcina de calcul’, capacitatea de utilizare a îmbrăcăminții, viabilitatea drumurilor. Factorii care reduc capacitatea. Indicii de aglomerare. Măsuri de exploatare capabile să sporească capacitatea drumurilor. Lucrări de întreținere și reparații comune ; tuturor drumurilor. întreținerea zonei drumului, a taluzelor, a acostamentelor, întreținerea lucrărilor de colectare și evacuarea" apelor, întreținerea lucrărilor de consolidare, întreținerea lucrărilor de anărare a malurilor. întreținerea împietruiri-lor. întreținerea îmbrăcăminții moderne. întreținerea construcțiilor de drumuri în timpul iernii. Siguranța circulației pe drumuri în timpul iernii. Marcaje, instalații de orientare, reglementarea și semnalizarea circulației.

 \ Â* *

 „ ’ ’ 4

 ■ TEHNICA MĂSURĂRII LUNGIMILOR, SUPRAFEȚELOR, UNGHIURILOR SI TIMPULUI

 Măsuri de lungime. Măsuri cu repere. Măsuri terminale. Calibre. Sonde. Aparate de măsurat și trasat cu vernier. Vernierul. Șublere. Verificarea șublerelor. Aparate de măsurat cu șurub micrometrie. Micromètre. Verificarea micrometrelor. Aparate de măsurat cu amplificare mecanică. Comparatoare cu cadran (cu roți dințate). Aparate cu pîrghii. Aparate cu pîrghii și roți dințate. Aparate cu arc. Verificări. Aparate optico-mecanice de măsurat lungimi. Optimetre. Ultra-optimetrul. Opticatorul. Microluxul. Verificări. Aparate de măsurat direct lungimi. Aparatul Abbet vertical și orizontal. Mașina optică de măsurat. Microscopul de atelier. Microscopul universal și accesorii. înterferdmetre. Interferometrul Jamin, Michelson, Fabry-Perot. Comparatorul interferențial. Verificarea calelor plan paralele prin metode de interferență. Compararea măsurilor cu repere cu măsurile terminale. Comparatoare pneumatice pentrti lungimi. Principiul de funcționare. Tipuri de aparate. Comparatoare electrice pentru lungimi. Comparatoare cu contact, rezistive, inductive, capacitive, fotoelectrice. Măsurarea rugozității suprafețelor. Criterii de evaluare a rugozității și aparate pentru măsurare. Măsurarea și verificarea unghiurilor și conurilor. Verniere circulare. Cale unghiulare. Raportoare. Nivele. Rigla de sinus și tangentă. Goniometrie. Verificări. Măsurarea rectilinității și planeității. Instrumente, aparate mecanice și optice. Măsurarea filetelor. Măsurarea filetelor cilindrice exterioare și interioare. Măsurarea filetelor conice. Măsurarea roților dințate. Instrumente și aparate pentru măsurare și control, Criterii de precizie. Automatizarea măsurătorilor. Aparate bazate pe metoda pasivă și activă do control, Metode fotoeléctrico și radioactive de control activ fără contact, Fenomene periodice utilizate în tehnica măsurării timpului. Oscilațiile unui pendul. Oscilațiile sistemului balansier circular-arc. Oscilațiile, cristalului de curăț. Măsurarea timpului. Cronometre (mecanice, elee-» trice, electronice). Orologii cu cuarț, Orologii atomice, Transmiterea timpului. Transmiterea prin radio, semnale orare, Transmiterea prin fir, rețele orare. Verificarea cronometrelor. Măsurarea frecvenței, Freeventmeire cu lamele vibrante, eu logometru, heterodină. cu rezonanță și digitale. Compararea frecvențelor cu osciloscopul. Măsurarea turațiilor. Tahometre centrifugale, cronometrice, electrice. Stvoboscoape.

 10

 «

 145

 Măsurarea vitezelor liniare. Vitezometru pentru autovehicule. Anemometre. Măsurarea accelerațiilor. Accelerometro mecanice și electrice. Măsurarea accelerației căderii libere. Măsurarea vibrațiilor. Vibrometro mecanice și electrice.

 ■ ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

 Eroziunea solului. Eroziunea solului ca proces natural. Clasificarea eroziunii. Eroziunea produsă de apă și formele eroziunii produsă de apă. Eroziunea produsă de vînt. Factorii care influențează desfășurarea procesului de eroziune . a solului. Măsuri și lucrări de prevenire și combatere a eroziunii solului pe terenurile arabile. Organizarea antierozională a teritoriului. Lucrări agrotehnice și sisteme de cultură antierozionale. Plantații silvice antierozională^ Lucrări hidroameliorative de combatere a eroziunii solului (rol, clasificare, execuție, exploatare, întreținere). Măsuri și lucrări de prevenire și combatere a eroziunii solului în plantațiile de vița și pomi. Organizarea antierozională a teritoriului. Lucrări agroameliorative. Lucrări hidroameliorative (rol, clasificare, execuție, exploatare, întreținere). Măsuri și lucrări de prevenire și combatere a eroziunii solului pe pășuni. Organizarea antierozională a teritoriului. Măsuri agroameliorative. Măsuri hidroameliorativeг Combaterea eroziunii de adîncime. Lucrări de combatere a eroziunii solului în bazinul hidrografic, la obîrșia ogașelor și ravenelor, pe firul formațiunilor în adîncime : longitudinale și transversale. Rol, execuție, exploatare, întreținere. Pantă de compensație. Lucrări de prevenire și combatere a eroziunii eoliene și a altor forme de degradare a solului. Fixarea nisipurilor prin mijloace mecanice, biologice și chimice. Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren. Regularizarea rîurilor. Regularizarea albiei minore. Consolidări de mâluri. Principii și metode de regularizarea albiilor. Elemente de bază ale regularizării albiei. Materiale de construcție folosite în lucrările de regularizare. Lucrări de apărare directă a malurilor. Lucrări de apărare indirectă a malurilor (execuție, exploatare, întreținere). Regularizarea debitelor cursurilor de apă. Necesitatea regularizării debitelor. Elementele lucrărilor de regularizare a debitelor. Realizarea regularizării debitelor. Îndiguirea terenurilor inundabile. Stabilirea traseului digurilor. Stabilirea și calculul distanței între diguri și a elementelor unui dig. Lucrări auxiliare, execuția și întreținerea digurilor. Lucrări auxiliare. Materialul folosit la construcția digurilor. Pregătirea terenului pe traseul digului. Scheme folosite la executarea mecanizată a lucrărilor. Măsuri de întreținere curentă și periodică. Măsuri de apărare pe timpul apelor mari. Desecarea terenurilor prin canale deschise. Elementele componente ale sistemelor de desecare. Elementele componente ale rețelei de desecare deschise. Execuția, exploatarea și întreținerea canalelor deschise. Construcții și instalații pe rețeaua de canale. Drenarea terenurilor agricole. Elemente componente ale rețelei de drenaj. Construcții pe rețeaua de drenaj orizontal. Execuția drenajului orizontal și a construcțiilor de pe rețea. Alte metode de desecare. Drenajul vertical. Desecarea prin colmatare. Desecarea biologică. Irigarea culturilor agricole. Sistemul de irigație. Regimul de irigație. Norma de irigație și norma de udare. Elementele componente ale sistemelor de irigație. Surse de apă și calitățile apei de irigație. Metodele de captarea apei. Pompe și stații de pompare. Rețele de aducțiune și de evacuare. Construcții pe rețeaua de irigații. Metode de udare și tehnica udării culturilor. Udarea prin scurgere la suprafață. Utilaje necesare. Udarea prin aspersiune. Instalația de aspersiune cu conducte îngropate sub presiune, elemente componente, exploatarea instalațiilor Udarea prin submersiune. Udarea subterană, pierderi de apă prin infiltrație și combaterea lor. Exploatarea și întreținerea lucrărilor și instalațiilor de pe rețeaua de irigație. Exploatarea prizelor, a stațiilor de pompare, a rețelei de aducțiune și de distribuție, a construcțiilor de pe rețeaua de irigație. Lucrări de întreținere curentă și periodică. Lucrări de reparații accidentale și capitale. Amenajări speciale. Amenajări piscicole. Amenajarea orezăriilor.

 TOPOGRAFIE

 Ridicări planimetrico

 Forma și dimensiunile Pămîntului. Poziția unui punct pe elipsoidul de referință. Sisteme de proiecție folosite în măsurătorile terestre, Scara planului si hărților.* Mod de folosire. Planuri și hărți. Erorile în măsurătorile topografice. Cauzele producerii erorilor. Calculul erorilor medii. Precizia unei măsurători. Eroarea limită, toleranța. Ridicări cu panglica topografică. Jalonarea aliniamentelor în diferite situații. Erori și corecții la măsurarea directă a distanțelor. Reducerea distanțelor la orizont. Ridicări în plan cu echerele topografice și panglica. Ridicări și coborîrl de perpendiculare. Metode folosite în diverse situații pe terenuri libere sau acope-

 146

 rite. Determinarea poziției punctelor prin abscise și ordonate. Măsurarea unghiurilor. Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale folosind diverse tipuri de instrumente. Metode pentru măsurarea unghiurilor orizontale. Măsurarea unghiurilor verticale. Erori la măsurarea unghiurilor. Precizia măsurării unghiurilor. Triangulaba topografică. Scop. Formele rețelei do triangulație topografică. Caracteristici, . proiectarea, marcarea și, semnalizarea punctelor. Observațiile ce se fac într-un punct de triangulație. Măsurarea bazelor. Calculul orientărilor șî. lungimea laturilor. Calculul coordonatelor punctelor de triangulație. Metoda intersecției. Determinarea pozițiilor punctelor prin metoda intersecției înainte, pe cale analitică și trigonometrică. Intersecția înapoi, rezolvarea analitică, trigonometrică și grafo-analitică. Cazuri de aplicare. Alte procedee de rezolvare : Martinian, Cassini, Coblins, Marek, Hansen. Cazuri de aplicare a intersecției laterale (combinate) și operațiile într-o stație, pentru determinarea punctelor. Calculul coordonatelor punctelor determinate prin metoda intersecției folosind mașina de calcul. Metoda drumuirii. Scop, principii, condițiile de aplicare a unei drumuiri. Operații de teren și calcule de birou pentru ridicarea unei suprafețe de teren, folosind metoda drumuirii în circuit închis și drumuirea sprijinită, cu exemple pentru cazurile cînd se folosesc astfel de drumuiri. Drămuirea cu punct nodal, caracteristici, modul de aplicare pe teren. Metoda radierii. Operații de teren și calcule. Folosirea metodei radierii ca metodă independentă și ca metodă auxiliară. Ridicări cu planșeta topografică. Metode folosite în diverse situații pe teren. Ridicări cu busola topografică. Metode și procedee de ridicări topografice folosind busola topografică cu indicarea condițiilor de teren cînd aceste metode se aplică. Măsurătorile tahimetrice. Scop, precizia în raport cu metodele planimetrice. Operațiile de teren și calcule folosite la determinarea poziției punctelor, folosind ridicările tahimetrice.

 Ridicări nivelitice

 Nivelmentul. Definiția și sco.pul nivelmentului. Suprafețe de nivel, cote absolute, cote relative, diferențe de nivel. Principiul nivelmentului. Metode de nivelment. Nivelmentul geometric. Clasificare. Metoda radierii. Calculul cotelor punctelor, exemplu. Metoda drumuirii de nivelment geometric. Calculul cotelor punctelor. Exemple. Nivelmentul geometric longitudinal și transversal. Calculul cotelor. Nivelmentul geometric al suprafețelor. Operații de teren și calculul cotelor punctelor. Precizia nivelmentului geometric. Toleranțe. Nivelmentul trigonometric. Operațiile de teren și de birou pentru determinarea diferențelor de nivel și cotele punctelor prin nivelment trigonometric pentru distanțe mici și distanțe mari. Metoda drumuiriijși metoda radierii. Precizia, erori, toleranțe la nivelmentul trigonometric. Nivelmentul barometric. Principii. Metode folosite și operațiile de teren și birou. Precizia. Nivel-nîentul apelor. Lucrările de teren și calculele folosite pentru determinarea reliefului fundului unei ape de lățime mică sau mare. Transmiterea cotelor peste o apă. întocmirea profilului longitudinal al unei ape. Culegerea datelor de pe teren și calcule, Datele necesare calculului capacității volumetrice a unei ape. Profilul transversal. Nivelmentul· terenurilor accidentale. Nivelmentul versanților. al văilor torenților, al unui bazin hidrografic. Panta. Modul de exprimare șî problemele ce se rezolvă pe plan și pe teren cu ajutorul pantei. Trasarea unei linii de pantă cțată. întocmirea planurilor topografice, planimetrice și nivelitice. Reprezentarea pe plan a punctelor planimetrice ridicate pe teren folosind coordonatele polare și rectangulare. Metode pentru reprezentarea reliefului. Procedee pentru trasarea curbelor de nivel. Reprezentarea formelor principale de relief prin curbe de nivel. Calculul suprafețelor. Determinarea suprafețelor ridicate pe teren folosind metode analitice, mecanice, grafice. Multiplicarea, mărirea și reducerea planurilor tipografice. Multiplicarea planurilor topografice, metode folosite. Instrumente, materiale, principii de bază și operațiunile care se execută. Reambularea planurilor topografice. Operațiunile de teren și birou pentru reambularea planurilor topografice. Parcelări și rectificări de hotare. Parcelarea grafică în triunghi, trapez, patrulater și poligoane prin “drepte ce trec printr-un punct obligat. Parcelarea prin drepte paralele cu una din laturi în triunghi și trapez. Parcelări numerice. Detașarea unei suprafețe cu o dreaptă ce trece printr-un punct dat în triunghi și poligon. Detașarea unei suprafețe cu o dreaptă paralelă cu o direcție dată prin metoda analitică și trigonometrică. Detașarea paralelă în serie, în trapez și în patrulater. Detașarea paralelă cu o linie frîntă. Rectificarea unui hotar pe calo grafică și. analitică. Trasarea căilor de comunicație. Elementele curbei de racordare. Trasareă curbelor de racordare. Metode folosite. Calculul și pichetarea punctelor intermediare ale curbelor de racordare. Trasarea axului căilor de comunicație pe teren. Lucrări topografice folosite la întocmirea și aplicarea proiectelor de organizare a teritoriilor. Operații topografice pentru trasarea lucrărilor proiectate. Trasarea drumurilor. Lucrări topografice Ia

 147

 io*

 «

 proiectarea și construirea lucrărilor de hidrotehnica agricolă. Condiții ce se cor planurilor topografice pentru calculul normelor do apa ale lacurilor de acumulare. Ridicarea cursurilor de apa și a întinderilor mari de apa. Calculul cotelor medii șî de proiectare pentru lucrări de hidroameliorații. Trasarea construcțiilor hidrotehnice, trasarea barajelor de greutate șl de pămînt.

 TRACTOARE, EXPLOATAREA ȘI REPARAREA LOR

 Funcționarea motoarelor cu ardere interna. Funcționarea motoarelor cu aprindere prin scìntele și cu aprindere prin comprimare. Ciclurile teoretice și reale ale motoarelor cu ardere internă. Mecanismul motor. Caracteristici constructive șl funcționale ale organelor componente. Elemente constructive și procedee tehnologice folosite. Uzuri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele defecțiunilor. Metode de recondiționare. Mecanismul de distribuție. Caracteristici constructive și funcționale ale organelor componente. Diagrama fazelor de distribuție. Reglarea supapelor — verificarea fazelor de distribuție. Uzuri șî defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Instalația de alimentare. Combustibilii folosiți la motoarele cu ardere internă. Schemele de alimentare la ' motoarele cu. aprindere prin scìntele și la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la tractoare.' Caracteristici constructive și funcționale ale organelor componente. Uzuri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Verificarea și reglarea organelor instalației de alimentare la M.A.S. și M.A.C. Instalația de aprindere. Caracteristicile scìnteli electrice : momentul aprinderii și avansul aprinderii. Caracteristici constructive și funcționale ale organelor componente de la instalațiile de aprindere, cu baterie de acumulatori și magnetou. Schemele de funcționare ale instalațiilor de aprindere, cu baterie de acumulatori. Defecțiuni ale organelor componente, metode de recondiționare, reglarea aprinderii, verificarea și încercarea organelor componente. Instalația de ungere. Caracteristicile constructive și funcționale ale organelor componente. Schemele de ungere ale motoarelor de tractoare. Uzyri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Reglarea instalației de ungere. Lubri-fianți pentru motoare și ·.transmisii, proprietățile lor. Instalația de răcire. Caracteristicile constructive și funcționale ale organelor componente. Schemele de răcire ale motoarelor de tractoare. Uzuri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Verificarea instalației de răcire. Instalația de pornire a motoarelor. Caracteristicile constructive și funcționale ale organelor componente de la sistemul de pornire cu electromotor și sistemul de pornire cu motor termic auxiliar. Măsuri de ușurare a pornirii motoarelor pe timp rece. Procesul pornirii. Uzuri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Reglarea instalației de pornire. * Reguli de protecție a muncii. Transmisia tractoarelor. Scheme cinematice ale transmisiilor de la tractoarele pe roți și pe șenile. Caracteristicile constructive și funcționale ale organelor componente. Elemente constructive și funcționale. Uzuri și defecțiuni ale organelor componente. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Reglarea transmisiei tractoarelor. Rodajul transmisiei. Reguli de protecția muncii. Organele de deplasare. Caracteristici constructive și funcționale ale organelor de deplasare și. propulsie de la tractoare pe roți și șenile. Reglarea écartamentu-lui roților la tractoare. Unghiurile de așezare a roților de direcție și influența lor. Uzuri și defecțiuni. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționase. Reguli de protecția muncii. Organe de conducere. Caracteristici constructive și funcționale ale organelor componente ale mecanismului de direcție. Reglarea direcției. Caracteristici constructive și funcționale ale orgadelor componente ale mecanismului de frînare. Reglarea instalațiilor de frînare la tractoare. Factorii care influențează distanța minimă de frînare. Elemente constructive și funcționale. Uzuri și defecțiuni. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Reguli de protecția muncii. Echipamentul de lucru. Caracteristicile constructive și funcționale ale echipamentului de lucru (bara de tracțiune, roata de curea, priza de putere, instalația hidraulică). Verificarea și reglarea echipamentului de lucru. Uzuri și defecțiuni. Cauzele uzurilor. Metode de recondiționare. Utilizarea instalației hidraulice în acționarea diferitelor mașini agricole, dispozitive hidraulice de aderență. Elemente constructive noi la echipamentul de lucru al tractoarelor, Reguli de protecția muncii. Instalația electrică. Caracteristicile constructive și funcționale ale instalațiilor electrice cu generator de curent continuu șl generator de curent alternativ. Scheme ale instalațiilor electrice de la tractoare și automobile. Verificarea, încercarea șl reglarea instalației ețectrice. Defecțiuni, cauzele defecțiunilor și remedierea lor. Reguli de protecția muncii. Tractoare folosite în

 148

 agricultură. Tipuri, caracteristici tehnice, parametrii, domeniul de utilizare, studiul comparativ, alegerea lor. Proprietățile de tracțiune ale tractorului. Aparate și instalații folosite pentru determinarea caracteristicii reale de tracțiune. Influența condițiilor de lucru asupra proprietăților de tracțiune. Metode folosite pentru îmbunătățirea proprietăților de tracțiune ale tractoarelor. Consumul și economia de carburanți șl lubrifianți. Stabilirea consumului de lubrifianți și combustibili. Căile de reducere a consumului de combustibil și lubrifianți. Tehnica securității muncii. Deranjamentele tractoarelor. Principalele deranjamente și cauzele lor. Remedierea deranjamentelor care se produc la transmisie, organe de deplasare, organe de conducere, echipamentul de lucru și echipamentul electric. Deservirea tehnică a parcului de tractoare. Periodicitatea întreținerilor tehnice și a reparațiilor. întreținerea tehnică zilnică, întreținerile periodice și revizia tehnică.

 CULTURA PĂDURILOR

 silvicultura;

 Pădurea cu caracteristicile ei, zonarea funcțională a pădurilor, 'arborele ca element fundamental al pădurii. Ecologie forestieră. Factorii ecologici : climatici, edafici, orografici, biotici și antropeici. Răspîndirea pădurilor. Răspîndirea vegetației forestiere, zonele de vegetație din R. S. România și succesiunea vegetației. Studiul arboretelor. Caracteristicile arboretului. Tipologia forestieră. Principalele formațiuni și tipuri de pădure din R. S. România. Regenerarea pădurilor. Condiții premergătoare regenerării. Regenerarea naturală și regenerarea artificială. îngrijirea și conducerea arboretelor. Descrierea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor. îngrijirea semințișurilor și tăierile de îngrijire, degajări, curățiri și rărituri. Lucrările de îngrijire cu caracter special. Organizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor.^ Regime și tratamente. Tratamentele regimului codru. Tratamentele regimului crîng. Conversiunea. Aplicarea diferitelor tratamente în pădurile țării noastre.

 - - * *

 TEHNICA CULTURILOR SILVICE

 Semințe forestiere. Fructele și semințele forestiere, caracteristicile mai importante ale conurilor, fructelor și semințelor forestiere, fructificaba arborilor forestieri, alegerea arboretelor și arborilor pentru recoltarea semințelor forestiere, rezervații pentru semințe și producerea semințelor4 selecționate. Recoltarea conurilor, fructelor și semințelor forestiere, prelucrarea conurilor, fructelor și semințelor forestiere, păstrarea semințelor forestiere, calitatea semințelor forestiere și determinarea principalilor indici calitativi.· Pregătirea semințelor pentru semănat, livrarea, ambalarea și transportul semințelor. Măsuri de tehnica securității muncii la lucrările de recoltarea și prelucrarea conurilor, fructelor și semințelor forestiere. Pepiniere forestiere. Lucrările premergătoare înființării unei pepiniere, lucrările privind pregătirea și ameliorarea solului în pepiniere. Cultura și îngrijirea puieților în pepiniere, scosul, păstrarea, ambalarea și transportul puieților. Organizarea lucrărilor în pepinieră. Cultura în pepiniere a principalelor specii de rășinoase și foioase, indigene și exotice. Măsuri de tehnica securității muncii la lucrările din pepinieră. împăduriri. Lucrările premergătoare pregătirii solului, pregătirea solului pentru împăduriri, pregătirea solului în diferite condiții din țara noastră. Stabilirea speciilor pentru împăduriri, formule și scheme de împădurire, împăduriri prin semănare directă, plantare și butășiri directe, întreținerea culturilor, organizarea lucrărilor de împăduriri. Măsuri de tehnica securității muncii la lucrările dé împădurire. Cultura principalelor specii indigene și exotice în realizarea lucrărilor de împădurire. Cultura speciilor de interes industrial și de interes ornamental, inclusiv răchitării. Refacerea și substituirea arboretelor cu productivitate scăzută, ameliorarea arboretelor. împădurirea terenurilor în pantă și a altor categorii de terenuri în scop de protecție și ameliorarea solului, perdele forestiere de protecție, zone verzi, plantații în aliniamente.

 ■ AGROFITOTEHNIE

 Fitotehnie

 Problemele producției agricole în R.S, România în lumina documentelor de partid și de stat. Zonarea producției agricole. Grîul, secara, orzul, ovăzul. Importanță răs-pîndire, soiuri, Cerințe față de factorii de vegetație. Tehnologia culturii : rotația culturii, fertilizarea terenului, pregătirea diferențiată a terenului, sămînța și semănatul lucrări de întreținere, cultura irigată, boli și dăunători — combaterea. Recoltarea pro-

 149

 âucțta, depozitarea șl păstrarea. Orezul. Importanța, soiuri, cerințele orezului față de mediul înconjurător, amenajarea unei orezarii. Agrotehnica orezului, regimul de irigare, cultura orezului pe soluri salinizate. Porumbul. Importanța, răspîndi-rea. sistematica : specii, subspecii, varietăți, soiuri, H.S., H.D. : c ^311ii ț . ■ f . ci d ^з f t i 11 de vegetație. Tehnologia culturii : rotația culturii, fertilizarea terenului, pregătirea terenului, semănatul, lucrări de întreținere. Boli și dăunători — combatere.. Recoltarea, păstrarea, producția, cultura irigată a porumbului. Mazărea, fasolea, soia, bobul. Importanța, răspîndire, soiuri, cerințe față de factorii de vegetație. Tehnologia culturii, boli și dăunători — combatere. Producția și depozitarea producției. Floarea-soa-rcluL Importanța, soiuri, condiții de vegetație, zonele de cultură din R.S. România. Tehnologia culturii, boli și dăunători. Producția. Inul și cînepa. Tehnologia culturilor. Sfecla de zahăr pentru rădăcini. Se va trata după schema culturii porumbului, acor-dîndu-se atenția cuvenită soiurilor poliploide, rotației cultûrii, pregătirii diferențiate a terenului. Pregătirea seminței — sămînță monogermă. Sfecla de zahăr pentru sămînță. Planta premergătoare, pregătirea terenului pentru plantarea butașilor, lucrări de întreținere, recoltarea, treieratul și producția. Boli și dăunători — combatere. Cartoful. Caractere morfologice. Soiuri. Cerințele cartofului față de factorii de. vegetație, zonele de cultură. Tehnologia culturii : rotația, pregătirea și fertilizarea terenului. pregătirea materialului de plantat, preîncolțirea tuberculilor de sămînță, plantarea. lucrări de întreținere. Boli și dăunători — combaterea lor. Recoltarea cartofului. Păstrarea cartofului și producția. Tutunul. Importanța culturii. Tehnologia culturii : rotația, pregătirea și fertilizarea terenului, producerea răsadului, transplantarea tutunului, îngrijirea culturii. Recoltarea, uscarea și fermentarea frunzelor. Gra-minee anuale de nutreț. Porumbul pentru masă verde, fîn și siloz. Sorgul de nutreț. Tehnologia culturii. Lupinul, bobul, soia. Tehnologia culturii pentru nutreț. Borcea-gul de toamnă și primăvară. Tehnologia culturii. Leguminoase perene de nutreț. Lucerna, trifoiul, sparceta. Tehnologia culturii. Bostănoasele. Dovleacul și pepenele furajer. Tehnologia culturii. Conveierul verde. Organizarea conveierului verde, importanța. diferite tipuri de conveier. Alegerea sortimentului de culturi în funcție de zonă, perioada de folosire, speciile și numărul de animale. Calculul suprafețelor Ocupate de diferite culturi, folosirea culturilor pentru pășunat și fîn. Nutrețul murat. Importanța, metoda de conservare a furajelor, construcții pentru murat. Ameliorarea plantelor și producerea semințelor. Problemele ameliorării. Producerea de.sămînță la grîu, porumb, floarea-soarelui, cartof și sfeclă. Recunoașterea culturilor. Producerea de sămînță. Pășuni și finețe. Vegetația pajiștilor naturale. Măsuri pentru sporirea producției pajiștilor. Folosirea pajiștilor ca pășune. Folosirea pajiștilor ca finețe (importanța fînețelor, recoltarea, uscarea și păstrarea finului și aprecierea calității finului).

 ■ HORTICULTURA

 L Legumicultura	4

 Răsadnițele și producerea răsadurilor de legume. Materialele de construcție, tehnica confecționării răsadnițelor și inventarul necesar pentru producerea răsadurilor. Materialele de natură organică folosite pentru încălzirea răsadnițelor. Pămînturile întrebuințate la producerea răsadurilor de plante legumicole (felul, prepararea și amestecarea lor). Răsadnițe încălzite pe cale tehnică (caracteristici, pregătirea lor pentru semănat). Semănatul și îngrijirea culturilor în răsadnițe. Cultura legumelor în cîmp. Alegerea terenului pentru cultura plantelor legumicole, organizarea și amenajarea lui. Folosirea rațională a terenului în cultura plantelor legumicole (rotația, asola-mentul, culturi succesive și asociate). Semănatul plantelor legumicole în cîmp' (calculul necesarului de sămînță, pregătirea semințelor, metode de semănat). Plantarea răsadurilor la locul definitiv (condițiile și pregătirea răsadului, tehnica plantării). Lucrările do îngrijire a culturilor legumicole în cîmp (lucrările de îngrijire comune lucrări de îngrijire speciale, îngrășarea, combaterea bolilor și dăunătorilor). Irigare^ culturilor legumicole. Cultura legumelor rădăcinoase. Morcovul, pătrunjelul telina de rădăcini, ridichile. Cultura legumelor bulboase. Ceapa, usturoiul. Cultura legumelor din grupa vèi’zei. Varză albă, varză roșie, conopidă. Cultura legumelor verdețuri : spanacul, salata. Cultura legumelor solano-fructoase : tomatele, vinetele ardeiul. Cultura legumelor cucurbitaceo : castravetele, pepenele verde, pepenele galben Cultura legumelor perene : sparanghelul. Cultura forțată a plantelor legumicole. Procedee agrotehnice de producere a legumelor timpurii în cîmp. Particularitățile răsadnițelor și serelor pentru cultura forțătă a plantelor legumicole. Sistemele de încălzire folosite în răsadnițe și sere, Culturi succesive și asociate în sere si răsadnițe Dirijarea factorilor de vegetație. Pregătirea serelor șl răsadnițelor pentru' cultura forțată. Particularitățile lucrărilor de îngrijire a culturilor legumicole în sere si răsadnițe Cultura forțată a tomatelor, a ardeiului, a vinotelor, a castraveților. '

 150

 IL Pomicultura

 Producerea materialului saditor pomicol. Părțile componente ale pepinierei și raportul dintre ele. Portaltoii speciilor pomac.ee. Portaltoii speciilor drupacee. Școala de puieți portaltoi (pregătirea terenului, semănatul și îngrijirea puieților). Sisteme și metode de altoire a pomilor. Lucrările aplicate în cîmpul I al școlii de pomi altoiți. Lucrările aplicate în cîmpul II al școlii de pomi altoiți Lucrările aplicate în cîmpul Ш al școlii de pomi altoiți. Scoaterea din pepinieră, clasarea, ambalarea și stratificarea pomilor. înființarea plantațiilor de pomi. Alegerea lotului pentru livadă (factorii de care se ține seama la amplasarea unei livezi). Amplasarea și gruparea speciilor și soiurilor pe teren. Pichetatul (sisteme de pichetat și tehnica pichetatului). Plantarea pomilor. Agrotehnica plantațiilor de pomi. Tăierea și formarea coroanei pomilor. Principalele forme de coroană ale pomilor. Tăierea de formare a piramidei etajate rărite. Tăierea de formare a piramidei mixte. Formarea palmetei cu brațe oblice. Sisteme de întreținere a solului în livadă. Particularitățile aplicării îngrășămintelor în plantațiile de pomi (felul îngrășămintelor, epoci și metode de administrare). Cultura specială a mărului (aria de răspîndire, cerințe față de factorii de, mediu, particularitățile biologice și agrotehnice) și principalele soiuri de măr raio-nate în țara noastră. Cultura specială a părului și principalele soiuri de peri raio-nate în țara noastră. Cultura specială a prunului și principalele soiuri de prun raionate în țara noastră. Cultura specială a piersicului și principalele soiuri de piersic raionate în țara noastră. Cultura specială a cireșului și principalele soiuri de cireș raionate în țara noastră.

 III.	Viticultura

 Producerea materialului saditor viticol. Organizarea sectorului pepinieristic viticol (părțile componente ale pepinierei și raportul dintre ele). înființarea plantațiilor de portaltoi. Agrotehnica aplicată în plantațiile de portaltoi. Recoltarea, fasonarea si păstrarea coardelor portaltoi. Altoirea viței de vie (pregătirea materialului și tehnica altoirii). Stratificarea vițelor în vederea forțării. Forțarea vițelor (amenajarea localului și conducerea forțării). Organizarea și pregătirea terenului pentru școala de vițe. Plantarea și îngrijirea vițelor în școală. Scoaterea, clasarea și păstrarea vițelor altoite. Metode noi în producerea materialului săditor viticol. înființarea plantațiilor de vii. Organizarea Hși pregătirea terenului în vederea plantării. Pregătirea materialului și plantarea vițelor la locul definitiv. Mijloacele de susținere a viței de vie și instalarea lor. Agrotehnica plantațiilor de vii roditoare. Sisteme de tăiere practicate în viticultura țării noastre. Stabilirea sarcinii de producție a viței de vie în vederea tăierii. Tehnica tăierii la vița de vie ; tăierea de amplificare, de compensare și de regenerare. Conducerea viței de vie în forme obișnuite și înalte. Operațiunile în verde aplicate viței de vie. Lucrările solului și aplicarea îngrășămintelor în plantațiile de vii. Cauzele apariției și metodele de completare a golurilor în vii. Ampelografia. Specii și soiuri de portaltoi. Riparia glorie, Berlandieri X Riparia Kober 5 BB și Teleki 8 B, Selecțiile Crăciunel. Soiuri pentru struguri de masă (Perla de Csaba, Chasselas doré, Muscat de Hamburg, Italia, Afuz-ali). Soiuri pentru struguri de vin: Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Traminer roz, Pinot gris. Grasă de Cotnari, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Tămîioasă românească, Muscat Ottone!. Vinificație. Compoziția chimică și evoluția procesului de maturare a strugurilor. Fer-mentația alcoolică a mustului și conducerea ei. Tehnologia preparării vinurilor albe seci. Tehnologia preparării vinurilor roșii. Compoziția chimică și determinarea principalelor componente ale vinului. îngrijirea, cpndiționarea și stabilizarea vinurilor. Bolile și defectele vinurilor și combaterea lor.

 PATOLOGIE VETERINARA

 Noțiuni de microbiologie, fiziopatologie și anatomie patologică. Noțiuni despre bacterii (structură, formă, grupare, dimensiuni) : particularitățile structurale (capsulă spor, cili) ; fiziologia bacteriilor (compoziție chimică, reșpirație, nutriție, înmulțire)’ Cultivarea, însămînțarea bacteriilor și colorarea lor (metode uzuale și speciale). Noțiuni despre rickettsii, virusuri și ciuperci patogene (morfologie, fiziologie și biologie). Influența factorilor de mediu asupra bacteriilor (factori fizici, chimici, biologici, antagonism bacterian). Infecția microbiană (factorii determinanti, factorii de mediu, predispoziția, evoluția procesului infecțios). Surse și cui do infecție ; transmiterea infecțiilor, Noțiuni de imunologie : imunitatea naturală, dobîndită ; vaccinurile, serurile imune. Antigen, anticorp. Alergia, substanțe revelatoare. Procese patologice fundamentale» Tulburările locale alo circulației sanguine (anemia, congestia, hemoragia, tromboza, embolia, infarctul) ; tulburările metabolismului în țesuturi : atrofiile, dis-

 151

 1»

 troínle ; necroza și gangrena, Procese de adaptare reactivă și de reconstrucție. Procese progresive simple (hipertrofia, hiperplazia, regenerarea, cicatrizarea) ; procese progresive complexe (inflamațiile ; cauze, semne, denumire, evoluție și urmări : exteriorizare» intervenție).

 Bolile infecțioase ale animalelor domestice

 Bolile infccțioase comune mai multor specii de animale. Antraxul, pasteurelozele, bruce lozele, tuberculoza, tetanosul, necrobacilozele, leptospirozele, actinomicoza, febra aftoasă. turbarea, boala lui Aujeszky, rickettsioza, pararickettsioza. Bolile infecțioase ale animalelor tinere : colibaciloza, salmoneloza, difteria vițeilor, piosepti-cemia și streptococia mînjilor, bronhopneumonia septică a vițeilor, gripa purceilor, dizenteria purceilor și a mieilor. Bolile infecțioase ale cabalinelor : morva, gurma, influența calului, Bolile infecțioase ale rumegătoarelor ; cărbunele enfizematos, avorturile infecțioase, mamitele infecțioase la vacă, leucoza bovină, agalaxia contagioasă a oilor, mamita gangrenoasă a oilor, ectima contagioasă a oilor, anaerobiozele oilor, orhiepididimita infecțioasă a berbecilor. Bolile infecțioase ale porcilor : pesta porcină, pesta africană, rujetul, influența porcilor, boala edemelor, rinită atrofica infecțioasă, g'astroenterita infecțioasă a porcilor. Bolile infecțioase ale păsărilor : pesta și pseudopesta aviará, holera aviará, tifoza aviará, diareea albă bacilară a puilor, dif tero variola aviará, leucozele aviare, coriza contagioasă a păsărilor, hepatita virotică a bobocilor de rață microplasmóza. Bolile infecțioase ale albinelor : loca americană, loca europeană. Bolile infecțioase ale viermilor de mătase : pe-brina, gălbinarea, flașeria.	'

 Studiul bolilor se va face după următoarea schemă.: denumirea și definiția bolii, răspândirea geografică, pagubele economice produse, importanța sanitară, etiologia, speciile receptive, surse și căi de infecție, patpgeneza, perioada de incubație, simptomele, modificările anatomopatolog ice, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, măsurile de prevenire și combatere.

 caracterele morfo-productive generale (Rasa

 Friză, Rasele Roșii de lapte, Rasa Jersey). Rasele mixte importate (Rasa Simmental,

 « *1	л TL ’	/ a	1	a	« 4 . —-2^ —	— -	—	L

 В ZOOTEHNIE

 9 · ‘ \	·.·· «-	· .	· · w w· · V * V·	4 * f	· . 4	· ’	1

 CREȘTEREA BOVINELOR

 Situația actuală și perspectivele creșterii bovinelor în țara ^noastră. Importanța bovinelor în economia producției animale. Realizările obținute în domeniul creșterii bovinelor în țară noastră. Sarcinile trasate prin documentele de partid și de stat în domeniul creșterii bovinelor. Râsele de taurine din Republica Socialistă România. Criterii de clasificare ă raselor de taurine. Clasificarea raselor de taurine în țara noastră. Evoluția (dinamica) structurii de rasă a taurinelor din țara noastră. Rasele locale (autohtone) primitive ; caracterele morfo-productive generale (Rasa Sură de stepă și rasa de munte). Rasele de lapte importate la noi în țară (Rasa Friză, Rasele Roșii de lapte,. Rasa Jersey). Rasele mixte importate (Rasa Simmental, Rasa Schwyz, Rasa Pinzgau). Rasele de carne importate (Rasa Charolaise, Aberden-Augus, Hereford, Santa GertrUda). Rasele locale ameliorate ; caractere generale (Rasa Bălțătă românească. Rasa Brună, Rasa Pinzgau de Transilvania, Vaca de Dorna, Taurinele Roșii dobrogene). Direcții, obiective și principii generale în orientarea dezvoltării creșterii taurinelor. Direcții de exploatare a taurinelor. Obiectivele urmărite în dezvoltarea creșterii taurinelor în țara noastră. Principiile actuale, și de perspectivă în dezvoltarea și organizarea creșterii și exploatării taurinelor în țara noastră (concentrarea, specializarea, intensivizarea, industrializarea și integrarea producției). Căi și metode pentru sporirea numerică rapidă efectî-

 taurine (natalitatea, mortalitatea și sacrificările de necesitate la de reformă de la prăsilă a vițelelor și junincilor,

 vacilor și vițelelor, pregătirea materialului de reproducție, urmărirea

 Augus, Hereford, Sânta GertrUda). Rasele locale ameliorate ; caractere generale I

 Dorna, Taurinele Roșii dobrogene). Direcții, obiective orientarea dezvoltării creșterii taurinelor. Direcții de exploatare a taurinelor'. Obiectivele urmărite în dezvoltarea creșterii taurinelor în țara noastră. Principiile actuale, și de perspectivă în dezvoltarea și organizarea creșterii și exploatării taurinelor în țara noastră (concentrarea, specializarea, intensivizarea, industrializarea și integrarea producției). Căi și metode pentru sporirea numerică rapidă a efectivelor de taurine. Factorii care condiționează ritmul de sporire a efectivelor de taurine (natalitatea, mortalitatea și sacrificările de necesitate la vitei, procentul de reformă de la prăsilă a vițelelor și junincilor, reforma de necesitate și mortalitate la vaci). Organizarea reproducției vacilor și vițelelor (planificarea activității vacilor și vițelelor, pregătirea materialului de reproducție, urmărirea activității de reproducție a vacilor și vițelelor). Tehnologici creșterii tineretului taurin de prăsilă. Căi și metode în sporirea producției taurinelor. Interdependența dintre nivelul productiv, baza ereditară și condițiile de creștere și exploatare. Căile gene-raie-pepb’u sporirea continuă a nivelului productiv la taurine. Căi si metode pentru îmbunătățirea continuă a potențialului genetic (ameliorarea taurinelor). Mijloacele (factorii) ameliorării íauHnelor. Mijloace de modificare a frecvenței genelor ‘ selecția, migrația, nutriția, acțiunea întîmplărli (drlftul genetic) J Mijloace sau ’căi de modificare a frecvenței gonotipurllor î dirijarea fenotipică a îinperecherilor (împerecheri heterogeno și omogene), dirijarea genotipica a împerecherilor (consangvi-nizarc). Căi șl metode pentru îmbunătățirea tehnologiilor de exploatare a taurinelor pentru producția do lapte. Importanța economică a producției de lapte.

 152

 ì

 Obiectivele principale în producția de lapte la taurine, la noi în țară. Factorii care influențează producția de lapte la vaci. Tehnologiile de exploatare a vacilor de lapte : tehnologia de hrănite ; tehnologia de întreținere (adăpostire, îngrijire corporală, mișcare etc.) ; tehnologia de mulgere. Tehnologii de hrănite a vacilor de lapte: pe parcursul lactației, în repaus mamar; Tehnologii de adăpostire și îngrijire ; Sisteme de întreținere ; Sisteme organizatorice de exploatare. Tehnologii de muls : mulsul manual ; mulsul mecanic. Tehnologii de muls mecanic. Organizarea și retribuția muncii în fermele de vaci de lapte. Exploatarea taurinelor pentru producția de carne. Importanța economică a producției de carne și obiectivele principale în domeniul producției de carne. Factorii care influențează producția totală și individuală de carne. Producția de piele $1 subprodusele de abator : importanță și factori de influență. Tendințe actuale și de perspectivă în producția de carne la taurine pe plan mondial și la noi în țară. Sisteme de îngrășarea taurinelor : intensive, semiintensive, extensive '(clasificare și caracteristici generale). Tehnologii de îngrășare în cadrul sistemelor de îngrășare. Aprecierea comercială a taurinelor pentru producția de carne. Organizarea și retribuția muncii în întreprinderile și fermele de îngrășare.

 \ * '

 · l . , k -.	< . ' .	,

 CIRCULAȚIA BĂNEASCA, CREDITUL ȘI TEHNICA BANCARĂ

 Organizarea și planificarea circulației bănești în R.S.R. Balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației. Planul de casă al economiei naționale. Organizarea și planificarea creditului bancar pe termen scurt în R.S.R. Principiile, felurile, obiectele creditului bancar. Planul de credite al economiei naționale. Creditarea industriei : stabilirea necesarului de fonduri la unitățile economice. Acordarea și rambursarea creditelor prin cont curent, cü creditarea prin conturi separate a stocurilor și cheltuielilor peste normativ și a documentelor ele decontare. Acordarea și rambursarea creditelor prin cont curent, cu creditarea prin acest cont a stocurilor peste normativ și a documentelor de decontare. Verificarea garanției creditelor. Creditarea în condiții restrictive. Tehnica operativă și evidența la Banca Națională a R.S.R. Organizarea muncii operative și de evidență. Organizarea evidenței contabile a Băncii Naționale a R.S.R. Evidența analitică și sintetică.*Confruntarea evidenței analitice cu evidența sintetică. Documentele de bancă, circuitul lor, controlul bancar intern. Conturi- curente și de disponibilități deschise clienți-lor băncii. Felul conturilor. Funcția conturilor. Calcülareà dobînzilo'r. Decontările reciproce între unitățile Băncii Naționale a R.S.R. Tehnica de lucru și evidențele privind circuitul unui aviz OIS (sediul A — sediul В — serv, control OIS). închiderea anuală a conturilor privind OIS. Operațiuni de decontări fără numerar, însemnătatea decontărilor fără numerar. Principiile și formele decontărilor fără numerar. Tehnic%de lucru și evidențele privind decontarea prin factură-talon, dispoziție de plată și de încasare, cecuri de decontare. Operațiunile de casă și emisiune ale Băncii Naționale a R.S.R. Organizarea activității de casierie. Tehnica de lucru privind încasările și plățile în numerar. Tehnica de lucru și evidentele privind operațiunile de emisiune (alimentarea cu sume bănești a fondului de rezervă, punerea și retragerea numerarului din circulație). Executarea de casă a bugetului de stat’ de către Banca Națională a R.S.R. Evidența sintetică a veniturilor bugetului republican și local. Tehnica de lucru privind încasarea veniturilor bugetului republican și local. Evidența sintetică a creditelor bugetare și a cheltuielilor bugetului republican și local.

 CONTABILITATE TEORETICĂ

 Obiectul șî metoda contabilltfiții. Documentele. Noțiunea si importanța lor pentru evidența contabilă. Structura, tipizarea, verificarea șl corectarea lor Evaluare·! Necesitatea și importanța ei în economia socialistă. Formele de evaluare folosite în contabilitate. Generalizarea prin bilanț. Bilanțul, instrument de generalizare a'situatei economice și financiare a unităților economice. Prezentarea prin bilanț a mii-oaeelor economico și « surselor de formare a acestora. Modificările posturdor de bilanț ca urmare a operațiunilor economice. Contul si regulile de funcționare*» conturilor. Contul și elementele iui. Felurile șl formele conturilor. Oglindirea în conturi a posturilor din bilanț și a operațiunilor economice. Regulile de funcționare a conturilor. Corespondenții conturilor. Dubla înregistrare, corespondenta conturi lor. Analiza contabilă și articolul contabil. Clasificarea conturilor. Clasificarea conturilor după modul de funcționaro. Clasificarea conturilor după conținutul lor eco notnic : conturile de mijloace economice ; conturile de surse economice · conturile

 153

 de procese economice ; conturile de regularizare a mijloacelor și proceselor economice ; conturile în afara bilanțului. Forme de înregistrare în contabilitate. Forma de înregistrare. „Maestru șah“. Forma de înregistrare pe jurnale. Balanțele de verificare» Noțiunea, importanța, forma și felurile balanțelor de verificare. Identificarea erorilor de înregistrare și corectarea lor. Calculați». Noțiunea de calculație și felurile ei. Principiile calculației. Inventarierea. Inventarierea, lucrare de stabilire a existențelor de mijloace și de surse ale întreprinderii, importanța ei. Tehnica lucrării de inventariere. Punerea de acord a rezultatelor inventarierii cu datele evidenței contabile. Bilanțul anual. Lucrări pregătitoare întocmirii bilanțului ; conținutul și reguli generale de întocmire.

 A

 ■ statistica teoretica

 Obiectul și metoda statisticii. Caracteristicile și sarcinile statisticii socialiste. Ramurile statisticii. Cercetarea statistică. Problemele cercetării statistice. Etapele, scopul și sarcinile cercetării statistice. Observarea statistică. Conținutul,~ importanța și felurile observării statistice ; sistemul dărilor de seamă. Recensămintele ca formă specială de observare. Verificarea autenticității datelor obținute prin observarea statistică. Prelucrarea datelor statistice : conținutul și importanța prelucrării datelor statistice. Centralizarea datelor, gruparea statistică, serii statistice. Tehnica prelucrării materialului statistic. Mărimi relative. Indicatori absoluți și indicatori derivați. Mărimile relative și importanța lor. Forme de exprimare a mărimilor relative și felurile lor. Legătura dintre mărimile absolute și cele relative și necesitatea folosirii lor combinate. Mărimi medii. Conținutul și importanța mărimilor medii. Felurile mediilor (medie aritmetică, armonică,, geometrică, patratică și cronologică) și tehnica calculării lor. Indicatorii variației. Conținutul, importanța și felurile indicatorilor variației. Indicatori simpli (absoluți) ai variației : amplitudinea variației, abaterea fiecărei variante a caracteristicii de la nivelul mediu al caracteristicii. Indicatorii sintetici (derivați) ai variației ; abaterea medie liniară, abaterea medie patratică și coeficientul de variație. Indicii. Conținutul și importanța indicilor în cercetarea statistică. Felurile și sistemele de indici : cu bază fixă și cu bază în lanț ; individuali și de grup (forma agregată și forma medie) ; indicii volumului fizic, indicii prețurilor, și indicii valorici ; indicii prețului de cost ; indicii productivității muncii ; indicii retribuției medii. Serii dinamice. Conținutul, importanța și gruparea seriilor dinamice. Sistemul de indicatori care caracterizează seriile dinamice. Prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de tabele statistice și grafice. Tabelele statistice : conținut, importanță, elemente componente și feluri. Reprezentările grafice : conținut, importanță, elemente componente. Feluri de reprezentări grafice și procedee de construire. Analiza și generalizarea datelor statistice. Conținutul și importanța analizei statistice. Principii și metode de analiză statistică. Generalizarea datelor statistice.

 COMERȚ EXTERIOR

 Comerțul exterior al R. S. România. Exportul și importul de mărfuri : conținut, importanță. Tendințe noi în structura importului și exportului de mărfuri. Comerțul invizibil al R. S. România. Cooperarea economică și tehnică internațională a R. S. România : scopul și modul de realizare. Societățile mixte de cooperare economică și tehnico-științifică : scop, caracteristici, avantaje. întreprinderile de comerț exterior : sarcini, rol, subordonare. Sarcinile de comerț exterior ale unităților producătoare și prestatoare de servicii. Convențiile comerciale internaționale : cadru juridic, principale tipuri de convenții comerciale. Importanța acordurilor pe termen lung. Operațiuni de export-import. Formele de contactare a partenerului de afaceri și obținerea referințelor comerciale și bancare. Bursele și licitațiile de mărfuri. Tipuri, de operațiuni comerciale. Fazele operațiunilor de export-import. Comisionul. Primele de export. Contractele comerciale de export-import : tipuri, elemente principale. Contractele tip : produsele pentru care există, reguli de încheiere, clauze de livrare. Documentele comerciale care se întocmesc cu ocazia unei operațiuni de export-import. Reclama comercială ; forme și căi de realizare. Cercetarea pieței externe în activitatea de comerț exterior. Marketingul. Metode moderne de marketing : referendumul poștal, ancheta telefonică, interviurile individuale, experimentul (plata de probă). Decontările valutare externe. Principalele posibilități de plată uzitate în decontările internaționale. Acreditivul — instrument de plată în relațiile comerciale internaționale. Sistemul de plăți în comerțul invizibil (operațiuni necomerciale). Asigurarea în comerțul internațional : modalități de asigurare; Tehnica operațiunilor vamale. Sistemul vamal al R. S. România. Alte

 • * \

 154

 mijloace dé politică comercială. Transporturi și expediții internaționale de mărfuri. Organizarea activității de expediții internaționale în R. S. România. Contractul do transport maritim : conținut, mod de redactare, caracteristici, tipuri. Documente uzuale în transportul maritim. Contractul de transport în traficul feroviar internațional (scrisoarea de trăsură). Alte căi de efectuare a transporturilor și expedițiilor internaționale de mărfuri.

 ■ MERCEOLOGIA PRODUSELOR INDUSTRIALE

 Materiale de construcție. Lianți minerali : varul, ipsosul, cimentul (materii prime, proprietăți generale, condiții de calitate, verificarea calității, ambalare, marcare, depozitare, transport). Sticla și mărfuri din sticlă. Materii prime și influența lor asupra calității produselor de sticlă ; studiu asupra sticlei (structură, compoziție chimică, proprietăți generale, defecte, varietăți) ; mărfuri din sticlă {sortiment, condiții de calitate, verificarea calității, ambalare, marcare, depozitare, transport, manipulare). Mărfuri chimice. Acizi minerali (acidul sulfuric, clorhidric, azotic) ; baze (hidroxidul de sodiu și amoniacul); săruri (carbonatul de sodiu și sulfați). Se vor studia : materii prime, condiții de calitate, verificarea calității, ambalare, marcare. depozitare, transport. Materii colorante. Generalități, clasificare. Coloranti organici : acizi, bazici, direcți, de mordansare, de sulf, de developare. Caracteristici tinctoriale, sortiment, simbolizare, ambalare și marcare ; pigmenți anorganici naturali și artificiali. Cauciuc și materiale plastice. Cauciucul natural și sintetic — proprietăți ; mărfuri din cauciuc (sortiment, condiții de calitate, ambalare, marcare, depozitare) ; materiale plastice — importanța lor economică ; materiale plastice obținute din polimeri naturali ; materiale plastice obținute prin polimerizare și prin policondensare (sortiment, proprietăți, întrebuințări) ; mărfuri din materiale plastice. Metale și aliaje. Proprietăți generale ; coroziunea și mijloace de protecție contra coroziunii ; metale și aliaje feroase (fonta și oțelul) ; metale și aliaje neferoase (aluminiul, cuprul, zincul,.. plumbul și nichelul) ; mărfuri metalice (semifabricate pentru construcție, unelte manuale, articole de uz casnic). Lemnul : structură, proprietăți generale, defecte ; produse semifabricate din lemn · obișnuit, ameliorat fizico-mecanic și ameliorat fizico-chimic ; mobilă (materii prime, fabricare, sortiment, condiții de calitate, verificarea calității, marcare, ambalare, depozitare, transport). Mărfuri textile. Fibre textile (naturale) și fire obținute prin procedee chimice : compoziție chimică, structură ; proprietăți generale ; identificarea fibrelor ; noțiuni despre obținerea, structura, proprietățile, defectele și sortimentul firelor ; țesături defecte, clasificare, proprietăți generale ; sortimentul țesăturilor de bumbac, in, lînă, mătase și tip mătase (caracteristici generale, sortare pe calități, verificarea calității, formare, marcare, ambalare, depozitare si transport) ; confecții din țesături : materii prime, măsuri, defecte, sortiment, condiții de calitate, verificarea calității, sortare, marcare, ambalare, depozitare și transport ; confecții din tricoturi (se vor studia aceleași probleme ca la confecții din țesături). Mărfuri din piele și înlocuitori. Pielea (structură, topografie), semifabricate din piele ; proprietăți generale, defecte, sortimente, întrebuințări ; înlocuitori de piele pe bază de țesături, cauciuc și materiale plastice, mărfuri din piele (articole de încălțăminte) ; clasificare, sortare, sortiment, condiții de calitate, verificarea calității. marcare și ambalare. Mărfuri electrice. Mărfuri electrotehnice (surse chimice de curent electric, conductoare și izolatoare electrice, aparataj de întrerupere, comutare, conectare, siguranță și semnalizare, articole pentru iluminat) ; mărfuri electrocasnice. Se vor studia particularitățile constructive, principiul de funcționare, sortiment, condiții de calitate, verificarea calității, marcare, ambalare și depozitare. Mărfuri electronice. Piese pentru aparate electronice ; radioreceptoare și aparate de televiziune ; picupuri și magnetofoane. Se vor studia : principii de funcționare, caracteristici tehnice, sortiment, condiții de calitate, verificarea calității, marcare și ambalare.	.	’

 ■ BAZELE PROGRAMĂRII CALCULATOARELOR

 1. Limbajul FORTRAN. Formularul de programare. Constante întregi și reale, reprezentare internă. Variabile, tablouri do variabile ; declararea tipului variabilelor ;. declararea dimensiunilor tablourilor. Expresii aritmetice, relaționale, logice. Clasificarea instrucțiunilor. Instrucțiuni de atribuire. Instrucțiunile STOP și END. Instrucțiuni do salt condițional ; IF aritmetic și 1F logic. Instrucțiuni de salt necondiționat. Instrucțiunea do ciclare DO; Instrucțiunea CONTINUE. Cicluri incluse în cicluri. Instrucțiuni do intrare-ieșlvo-: READ, WRITE, instrucțiunea FORMAT. Codurile X, T, H, I, F, E. Instrucțiunea NAMELIST. Instrucțiunea DATA.

 155

 Generalități despre fișiere. Tipuri de fișiere în FORTRAN. Instrucțiunile DEFINE FILE și USED FILE. Fișiere secvențiale. Instrucțiunile READ și WRITE cu și fără IO RM AT. Instrucțiunile ENOFILE, REWIND, BACK SPACE. Fișiere cu acces direct. Instrucțiunile READ, WRITE, FIND. Segmentarea programelor în FORTRAN. Cartelele de comandă TREE, SEG, ENTSEG. 2. Limbajul COBOL. Diviziuni, seețiuni, paragraf. Descrierea formularului de programare. Diviziunea IDENTIFICATION. Paragrafele diviziunii. Diviziunea ENVIRONMENT. Secțiunea CONFIGURATION ; paragrafele secțiunii. Secțiunea INPUT-OUTPUT. Paragraful FILE-CONTROL ; fraza SELECT (clauzele frazei). Paragraful I-O-CONTROL ; clauzele paragrafului. Diviziunea DATA. Secțiunea FILE — rubrici de descriere a fișierelor FD ; elemente de descriere a datelor (clauzele PICTURE, USAGE, VALUE, BLANK WHEN ZERO, JUSTIFIED, REDEFINES, SYNCHRONIZED, OCCURS, numere de nivel). Secțiunea WORKING-STORAGE ; datele ce sînt descrise în această secțiune. Diviziunea PROCEDURE. Structura, expresii aritmetice. Instrucțiunile ACCEPT, DISPLAY, COMPUTE, STOP. Instrucțiunile de salt GO TO, CALÈ, ALTER, PER-FORM, EXIT : instrucțiunea IF ; instrucțiuni aritmetice ; instrucțiunile MOVE și EXAMINE ; utilizarea numelor de condiții. Prelucrarea fișierelor în COBOL. Tipuri de organizări admis ; modul de acces, calculul necesarului de suport ; instrucțiuni specifice prelucrării fișierelor (OPEN, CLOSE, READ, WRITE, REWRITE, DELETE). Sortarea în COBOL. Segmentarea programelor în COBOL. Biblioteca de programe COBOL sursă. \

 4	’ *л	°	u	. «i	·

 ORGANIZAREA ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

 Organizarea industriei în Republica Socialistă România. Economia națională și

 principalele ei ramuri. Industria — ramura de bază a economiei naționale și corelația ei cu celelalte ramuri economice. Clasificarea industriei. Ramurile industriale și corelația dintre ele. Organizarea și conducerea industriei de stat și cooperatiste. Organizarea unităților economice industriale. Centrala industrială și celelalte unități cu statut de centrală : definiție^ trăsături de bază, funcții, organigrame de conducere, întreprinderea industrială : definiție, trăsături de bază. Clasificarea întreprinderile? industriale și structura lor de producție. Organizarea conducerii întreprinderii : principii și metode, organigrame de conducere. Organizarea producției întreprinderii industriale. Procesul de producție : clasificare, structură. Ciclul de producție — metode de determinare. Formele de organizare a producției : specializarea, cooperarea, combinarea și concentrarea. Organizarea producției de bază : tipuri de producție și sisteme de organizare. Organizarea producției auxiliare și de servire : gospodăria de scule, dispozitive și verificatoare (SDV), întreținerea utilajelor, gospodăria energetică, a transporturilor și a depozitelor. Paza contra incendiilor. Organizarea dezvoltării tehnicii. Promovarea progresului tehnic, obiectiv de bază al activității unității economice. Căile de introducere a progresului tehnic : mecanizarea, automatiza-zarea, electrificarea, chimizarea, folosirea energiei atomice, tehnica electronică, tehnica reactivă, radiolocâția. Organizarea aprovizionării tehnico-materiale. Sarcinile și modul de organizare a aprovizionării. Clasificarea mijloacelor tehnico-materiale. Formele, metodele și rețeaua organelor de aprovizionare. Organizarea, normarea și retribuirea muncii. 'Conținutul organizării științifice a muncii. Studiul muncii și etapele sale fundamentale. Știința ergonomică : scopul și importanța ei în organizarea muncii. Normarea muncii. Normele de muncă și elaborarea lor. Structura timpului de lucru și metode de determinare. Organizarea retribuirii muncii : conținut și sarcini. Sistemul socialist de retribuire a muncii și structura lui. Organizarea conducerii :-Principiile și formele conducerii. Știința conducerii și rolul ei în activitatea întreprinderilor·; atributele, principiile și formele conducerii. Funcțiile conducerii. Funcțiile întreprinderii. Elementele necesare organizării structurale a întreprinderilor, principiile de bază ale organizării structurale, organismele ca elemente componente ale unei structuri. Atribuțiile principale ale conducătorilor. Delegarea funcțiilor. Sistemul informațional ca mijloc de conducere a activității unităților. Adoptarea deciziilor.

 ■ CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

 Principiile fundamentale ale administrației de stijt : rolul conducător al Partidului Comunist Român în activitatea de conducere si organizare a administrației de stat ; participarea maselor lâ conducerea treburilor rie stat ; legalitatea socialistă ; egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața administrației de stat ; centralismul democratic ; planificarea socialistă ; conducerea colectivă. Sistemul organelor puterii de stat și locul consiliilor populare în acest sistem : Marea Adunare Națională — organ suprem al puterii de stat ; Consiliul de Stat — organ suprem cu activitate permanentă al

 156

 puterii de sat ; Președintele R.S.R., Consiliile populare — organe locale ale puterii de stat; locul consiliilor populare în sistemul organelor puterii' ele stal. Consiliile populare — organe locale ale putorii de stat în unitățile iidrnlnistratlv-teritorhlle in care au fost alese : autonomie și sarcini în exercitarea puterii ele stat pe plan local ; atribuții. Organizarea și funcționarea consiliilor populare : componența, constituirea și funcționarea consiliilor populare. Comisiile consiliilor populare (permanente și temporare) : constituire, atribuții. Drepturile șl îndatoririle deputaților consiliilor populare. Sistemul organelor administrației de stat : Consiliul de Miniștri — organ suprem al administrației do stat. Ministerele și celelalte organe centrale alo administrației de stat. Comitetul pentru problemele consiliilor populare : organizare și atribuții. Comitetele executive ále consiliilor populare și organele locale de specialitate ale administrației de stat. Organizarea activității comitetului executiv al consiliului popular : organizarea și funcționarea comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare. Atribuții. Atribuții speciale ale președintelui și secretarului comitetului executiv. Organizarea și funcționarea aparatului comitetelor executive ale consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale : necesitate, rol, structură organizatorică, funcții ’ și competență. Organele locale de specialitate ale administrației de stat: constituire, organizare și funcționare, raporturile lor cu comitetele executive ale consiliilor populare. Formele concrete de activitate ale comitetelor executive ale consiliilor populare și cele alo organelor locale de specialitate ale administrației de stat: acte administrative, bmiterea lor,.intrarea în vigoare, executarea acestora. Acte administrative cu caracter jurisdicțional și acte civile. Operațiuni administrative, formele lor.

 *	■	В R > Af : ■ · \ÿ . ’v :	.	t , ··. · · *	·	«

 ■ DREPT

 •	ί·*	·	·	л	V, **	. ·	·	···.,.	#	9

 Teoria statului și dreptului. Apariția și dezvoltarea statului și dreptului. Statul ca instrument al clasei dominante. Dreptul ca expresie a voinței clasei sociale care deține puterea în stat. Caracterul istoric și de clasă al dreptului. Dreptul socialist — esență și principii fundamentale. Normele de drept : definiție^ structură și clasificare. Aplicarea și interpretarea normelor dq drept. Raportul de drept. Izvoarele dreptului. Sistemul de drept. Ramurile dreptului socialist. Dreptul administrativ. Definiție, obiect,.izvoare. Normele de drept administrativ: caracteristici, structură, clasificare. Administrația de stat : obiect, scopul, importanța, principiile fundamentale pe baza cărora este organizată și funcționează. Rolul P.C.R. în-conducerea și îndrumarea administrației de stat. Organele administrației de stat, atribuții. Administrația de stat cen— trală și locală, corelații de subordonare și îndrumare. Funcționarii de stat : noțiuni, clasificare, drepturi și obligații. Actele administrative : caracteristici, regim juridic, feluri. Operațiuni administrative. Alte forme ale activității organelor administrative. Mijloacele de asigurare a executării actelor administrative : convingerea, constrângerea administrativă, executarea silită. Contravențiile și sancționarea lor. Controlul legalității activității organelor administrației de stat : importanță, organe și forme de control, controlul obștesc. Procedura administrativă : noțiune, caracteristici, principii, fazele procedurii administrative, actele și lucrările care se folosesc în cadrul lor ; căile administrative de atac. Dreptul de petiționare al cetățenilor și de a se adresa organelor judecătorești, în cazul actelor ilegale prin care li s-au vătămat interesele legitime : răspunderile și sancțiunile care pot interveni pentru unitățile și funcționarii vinovați. Dreptul civil. Definiție, obiect, izvoare. Raportul de drept civil și elementele lui. Persoanele fizice și persoanele juridice ca subiecte ale raporturilor juridice’civile. Conținutul raporturilor juridice civile : drepturile și obligațiile subiectelor. Obiectul raporturilor juridice civile : bunurile, clasificarea lor. Faptele și actele juridice civile. Dreptul de proprietate ; noțiune, forme. Dreptul de proprietate socialistă de stat ; căi de naștere și dezvoltare, patrimoniul organizațiilor socialiste do stat șt regimul lui Juridic, exercitarea dreptului de proprietate socialistă de stat. Dreptul de proprietate cooperatistă : trăsături caracteristice, regim4 juriul ic. Dreptul de proprietate personală. Apărarea dreptului de proprietate, mijloace de apărare. Obligațiile civile : elemente, izvoare, caracteristici, clasificare. Trasmiterea, garantarea, executarea și stingerea obligațiilor. Contractele : definiție, clasificare. Contracte comune : vînzare-cumpărare ; locuțiune de lucruri ; depozit ; mandat ; împrumut și comodat ; asigurare. Contractele economico : funcție, rol, necesitate, importanță, feluri, răspunderi și sancțiuni. Elementele de drept civil ale contractelor economice. înscrisuri care țin loc de contract în raporturile economice dintre unitățile socialisto si în relațiile de comerț exterior. Noțiuni do legislație arbitrala : organizarea și funcționarea arbitrajului de stat; organele arbitrajului de stat: competență materială ' și teritorială. Procedura arbitrala : formele șl actele caro se întocmesc. Hotărîrea arbitrala. Dreptul penat'Definiție, obiect, izvoare, Infracțiunea: conținut șl elemente.

 157



 Fazele săvîrșirii infracțiunii. Participația și pluralitatea de infracțiuni. .Pedeapsa penală : categorii dd' pedepse. Minoritatea în dreptul penal, măsuri educative. Categorii de infracțiuni : infracțiuni contra securității statului, infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, infracțiunea de fals, infracțiuni contra avutului obștesc și avutului personal, infracțiuni contra activității economice.

 IOCHIMIA MEDICO-SANEARA

 Glucidele — definiție, structură, clasificare, rol, metabolismul glucidelor. Lipidele — definiție, structură, clasificare, rol, metabolismul lipidelor. Formarea corpilor cetonici. Protidele. Structură, clasificare, rol. Metabolismul protidelor. Formarea ureei. Metabolismul nucleoproteinelor. Formarea acidului urie. Apa și electroliții : metabolism. Biochimia sîngelui : compoziție, cantitate, rol, constante fiziologice. Proteine plas-matice, disproteinemie. Biochimia ‘urinii — formarea, compoziția, rolul. Sedimentul urinar. Biochimia lichidului cefalorahidian — formare, rol, compoziție.. Biochimia sucului gastric — compoziție, rol. Biocatalizatori : a) vitamine — definiție, clasificare, rol ; b) hormoni — definiție, clasificare, rol ; c) enzime — definiție, clasificare, rol. Apa potabilă — definiție, surse de aprovizionare cu apă potabilă, compoziție. Recoltarea apei. Aerul atmosferic — compoziție, poluare. Laptele și derivatele din lapte. Compoziție, indicatori de alterare, recoltare. Carnea, peștele și derivatele lor. Clasificare, compoziție, control sanitar. Conserve alimentare, controlul exterior al ambalajului.	z .

 Я TEHNICA PROTEZELOR MOBILE ȘI FIXE

 I. Tehnica executării protezelor fixe

 Definiția și indicațiile protezelor fixe. Clasificarea și indicațiile coroanelor de înveliș. Avantajele și dezavantajele coroanelor de înveliș. Etapele clinice și de laborator în confecționarea coroanelor turnate. Tehnica de confecționare a tiparului în vederea turnării unei coroane de înveliș. Confecționarea modelului și modelarea machetei pentru o coroană ștanțată. Materialul și tehrpca folosită în realizarea inelului modelat pentru o coroană din două bucăți. Metode de confecționare a machetei capacului pentru o coroană din două bucăți. Turnarea capacului și solidarizarea lui de inel pentru o coroană din două bucăți. Indicațiile si caracteristicile coroanelor fizio-nomice nemetalice. Tehnica de confecționare a coroanelor de porțelan pînă la etapa de ardere. Fazele de ardere a masei de porțelan pentru realizarea unei coroane de înveliș. Etapele de laborator pentru confecționarea coroanelor acrilice pînă la izolarea tiparelor. Etapele de lucru de la izolarea tiparelor pînă la finisarea coroanelor acrilice. Clasificarea și caracteristicile coroanelor semifizionomice. Definiția, clasificarea și indicațiile coroanei de substituție. Tehnica confecționării coroanei de substituție cu fațetă acrilică. Tehnica realizării dispozitivului radicular pentru o coroană de substituție. Tehnica realizării casetei și unirea ei cu dispozitivul radicular al unei coroane de substituție. Definiția, clasificarea și calitățile încrustațiilor. Metode de realizare a machetelor pentru incrustați!.. Clasificarea punților dentare. Biomecanica punților dentare. Indicațiile punților dentare. Variatele forme ale corpului de punte. Unirea elementelor componente ale punților dentare. Puntea fizionomică de urgență , și puntea totală. Punți mobilizabile și demontabile. Imobilizarea temporară și definitivă a dinților.

 II. Tehnica executării protezelor mobile

 Definiția și cauzele edentației totale. Efectele edentației totale asupra funcțiunilor aparatului dentomaxilar. Cîmpul protetic osos al maxilarului superioi' în edentația totală. Cîmpul protetic osos al mandibulei în edentația totală. Clasificarea protezelor mobile. Mijloace de stabilizare a protezelor mobile totale. Amprenta funcțională : realizarea și controlul ei. Tehnica confecționării lingurii individuale în edentația totală. Turnarea modelului definitiv ‘după amprenta edentatului total. Demularea amprentei luate cu diferite materiale de pe model. Realizarea șablonului de ocluzie în edentația totală. Criterii de alegerea dinților artificiali pentru o proteză totală. Ocluzoarele și articulatoarele. Fixarea modelelor în ocluzor. Transcrierea datelor obținute cu proba de determinare* a ocluziei și modelele montate. Dinți artificiali și realizarea lor. Montarea dinților artificiali pentru stabilirea fizionomiei particulare a edentatului total. Montări individualizate (Gysi, Fischer). Montarea încrucișată și inversă a dinților artificiali, Modelarea definitivii a machetei protezei mobile totale. Realizarea tiparelor pentru proteza totală. Prepararea, presarea și polimerizarèa aerilatului pentru o proteză totală. Desamblarea, prelucrarea și finisarea protezelor totale. Cauzele edentației parțiale. Clasificarea edentației parțiale. Clasificarea pro-

 158

 tezelor mobile parțiale. Biomecanica protezelor mobițe parțiale. Croșetele în protetica dentară. Criterii de plasare a elementelor de sprijin și ancorare. Paralelograful și tehnicile lui de folosire. Șablonul șl proba clinică de ocluzie. Montarea dinților și controlul clinic al dinților montați. Desamblarea, prelucrarea, finisarea și aplicarea protezelor in cavitatea bucală. Realizarea tiparelor pentru proteza mobilă parțială cu placă. Căptușirea și reparația protezelor. Pregătirea cîmpului proteic în vederea confecționării unei proteze scheletate. Descrierea croșetelor circulare. Avantajele și dezavantajele croșetelor turnate. Elemente specifice de stabilizare a protezelor scheletate. Modelul preliminar, definitiv și modelul duplicat în vederea unei proteze scheletate. Planul și modelarea machetei scheletatului. Realizarea tiparului pentru protezele scheletate. Turnarea Scheletului metalic pentru o proteză parțială. Finisarea scheletului metalic. Definitivarea protezei scheletate. Critica metodelor empirice de confecționare a protezelor scheletate.

 ■ PEDAGOGIE GENERALA	7

 9

 Educația ca obiect al pedagogiei ; definirea educației ; educația ca fenomen social : caracterul istoric și de clasă al educației; rolul și funcțiile educației în dezvoltarea societății ; educația comunistă — treapta cea mai înaltă în dezvoltarea istorică a educației ; rolul educației în țara noastră în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Apariția și dezvoltarea gîndirii pedagogice ; fenomenul educației de pe pozițiile metodologiei materialist-dialectice ; constituirea pedagogiei ca știință, noțiunile de bază ale pedagogiei ; izvoarele științei pedagogice ; sistemul științelor pedagogice, caracterul interdisciplinar al studierii fenomenului educativ ; sarcinile pedagogiei în etapa actuală a construirii socialismului m țara noastră ; metodele de cercetare ale pedagogiei. Rolul conducător al educației în formarea personalității ; noțiunea de dezvoltare ; rolul activității în dezvoltare ; unitatea didactică dintre dezvoltare și educație. Factorii care contribuie la dezvoltarea personalității : ereditatea, mediul, educația. Rolul conducător al educației. Dezvoltarea și particularitățile de vîrstă și individuale ale copiilor. Criteriile științifice ale periodizării vîrstelor ; principalele perioade în dezvoltarea copilului ; caracterizarea anatomo-fiziologică șî psihologică a vîrstei școlare mici. Particularitățile de vîrstă și tratarea individuală a elevilor ; metode de cunoaștere a elevilor ; caracterizarea psihopedagogică ; importanța cunoașterii particularităților de vîrstă și individuale ale copilului pentru eficiența muncii instructiv-educative. Necesitatea și importanța cunoașterii scopului educației ; determinarea scopului și a sarcinilor educației in funcție de legile și necesitățile obiective ale dezvoltării societății și ale persoanei ; integrarea socială a tineretului ; scopul fundamental al educațiăî comuniste ; dezvoltarea multilaterală a personalității — expresie a unității dintre cerințele obiective ale construcției socialiste și aspirațiile individului ; laturile educației comuniste, caracterul lor de sistem, sarcinile fiecărei laturi. Rolul conducător al școlii în cadrul factorilor educativi ; școala.— verigă de bază a revoluției culturale în țara noastră, rolul ei în pregătirea cadrelor ; noțiunea de sistem dé învățămînt ; școala ca instituție de învățămînt ; etapele'dezvoltării sistemului de învățămînț în țara noastră ; principiile de organizare a sistemului învățămîntului în R.S.R. ; locul, și funcțiile c laselor I—IX în ansamblul școlii generale ; perspectivele dezvoltării școlii noastre. Noțiunea de proces de învățămînt : procesul de învățămînt ca proces bilateral ; elementele conținutului procesului de învățămînt ; cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini și raportul dintre ele ; procesul de învățămînt — proces de cunoaștere ; teoria materialist-dialectîcă a cunoașterii — baza filozofică a didacticii științifice ; etapele fundamentale ale procesului de asimilare a cunoștințelor de către elevi, legătura și unitatea lor ; asigurarea caracterului formativ al procesului de învățămînt — obiectiv impozant; interacțiunea dintre informație și formație, prioritatea formativului. Noțiunea de principiu a didacticii ; raportul dintre lege, principiu și regulă didactică ; princi-niul însus rii conștiente si active a cunoștințelor de către elevi; principiul legării mvătămîntului eu viața, a teoriei cu practica; principiul intu^iei ; principiul sistematizării cunoștințelor; principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor și ^mderilor de ^tre elevi ; principiul accesibilității (in tratarea fiecărui principiu se voi nreciza definirea, fundamentarea filozofică, pedagogică și psihologica și se vor stabili condiții în care se asigură optimizarea procesului de învățămînt); Definirea conținutului învătămîntului ; determinarea social-istorică a conținutului mvațămin-tuluP raportul dintre dezvoltarea științei șl conținutul învățămîntului ; principiile continutului învătămîntului ; conceptpl modern de cultură generală; noțiunea de obiect de învățămînt; valoarea instructiv-odiu ativă a obiectelor de îiwațămmt în clasele 1—IV ; documentele scolare prin care se stabilește conținutul învățămîntului (definiție, cerințe pedagogice do alcătuire). Noțiunea de nu loda de invațammt și c e

 regulă didactică ; princi-; principiul legării

 159



 procedeu didactic ; criterii de clasificare și de folosire a metodelor de învățămînt. Metoda expunerii sistematice ; conversația ; demonstrația ; munca cu manualul și cu cartea ; observarea independentă ; exercițiile. (în tratarea metodelor se vor preciza : forme, condiții d ? folosire; eficiența.) Orientări metodologice noi : problematizarea, înhățarea prin descoperire, instruirea programată, valoarea metodelor active# Metode de verificare și apreciere a cunoștințelor. Mijloacele de învățămînt ; clasificare ; mijloace audio-vìzualè. Organizarea învățămîntului pe clase și lecții ; rolul și importanța lecției în procesul de învățămînt ; tipurile de lecție — lecția mixtă, lecția de fixare a cunoștințelor, lecția de repetare și sistematizare a cunoștințelor, lecția de verificare și apreciere a cunoștințelor ; pregătirea învățătorului pentru activitatea didactică. Educația intelectuală în condițiile revoluției tehnico-științifice ; dezvoltarea și

 pregătirea învățătorului pentru activitatea didac-

 smnu area capacităților de cunoștere a elevilor; cultivarea motivelor de învățare \ forma a : izelor concepției științifice despre lume și viață — contribuția obiectelor de învățămînt , educația ideologico-politică la elevi. Educația moral-cetățenească, definirea moralei, concepția marxist-leninistă despre morală ; programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, pentru așdzarea relațiilof din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste ; sarcinile educației în spiritul moralei comuniste ; metodele și mijlòacele educației moralei comuniste. Scopul, conținutul și sarcinile educației țn spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, forme și metode. Noțiunea de disciplină ; disciplina socialistă, trăsăturile ei ; sarcinile educării disciplinei în școala noastră ; forme și metode de educare a disciplinei conștiente. Definiția si trăsăturile caracteristice ale colectivului de elevi — particularitățile colectivului la clasele I-IV ; metodica organizării și conducerii colectivului de elevi; rolul colectiyulùi de elevi în educația morală și formarea spiritului colectivisi ca trăsătură de bază a personalității. Educația politehnică în concepția clasicilor marxism-leninismului ; conținutul și sarcinile edu-cației politehnice ; meWe și torme de realize; - —---------------------------------------------------—

 cini, valoarea ei educativă, forme si metode de edu

 catiei estetice ; conținutul si metodele educației estetice la clasele I—IV educației fizice la clasele I—IV ; mijloacele și condițiile realizării, sarcinilor educației fizice ; forme de organizare a educației fizice la clasele £—IV. Locul și rolul organizației de pionieri în sistemul -educației comuniste a copiilor din țara noastră ; structura organizației de pionieri ; organele de conducere; formele și conținutul activității pionierești ; îndrumarea pedagogică a activității pionierești. Particularitățile educației în familie a copiilor defvîrstă școlară mică ; pregătirea copiilor dd către părinți pentru începerea școlii ; еіЙІіѵагеа unei atitudini pozitive față de învățătură ; pregătirea copilului pentru intrarea în organizația de pionieri ; munca școlii cu părinții. Activitatea, social-culturală a învățătorului ; propaganda peda-cunoștințelor științifice

 * ' * '> tL η.4	.JSVKisVh,γЛ'ѵ •jïfx ,y

 ІгДѴЛ-Oi' V

 listă, trăsăturile ei

 ·" ” »'* ?· \ %· < < ¿‘1

 t și al inter-

 izare. Educația prin muncă :

 ?	, ,.r ,-	- ·$ί metode de educare a- glevilor îi

 dragostei față de muncă și al grijii pentru bunul obștesc. Scopul larea creației artistice la elevi. Scopul si sarcinile educației fizice _ л__x.-_,	T txt .	____LS О-i Ί ‘ x · · i ■_	_

 cației fizice ; forme de organizare a educației fizice la cíasele I—IV7Locul șî rolul tră ; structura organizației de pionieri ; organele de conducere cularitățile educației în familie a copiilor de vîrstă școlară mică ; pregătirea copiilor învățătură ; pregătirea copilului pentru intrarea în organizația de pionieri;

 școlii cu părinții. Activitatea, șocial-culturală а A "~7‘	" ' x

 gogică în rîndul părinților; activitatea în cadrul căminului cultural, răspîndirea cunoștințelor științifice și a politicii partidului în rîndüï mâselor.

 Ж®	■	'

 scop, sar-țlevilor în spiritul și sarcinile edu-' stimu-conținutul

 I .







 T* д s?·· Ж k J; ...■

 l··

 f *

 ъc.

 к ti

 •J’



 1 ;







 ’ 4

 В un

 de tipar; 2S.0i.lS76. Tira) 130 000 ex.

 Comanda nr, 60040 Combinatul Poligrafic „Casa Scìnteli".

 Plata șcînțeH hr, i — București Republica Socialista Romania



 ι