Created
August 21, 2023 14:36
-
-
Save me-suzy/c3781abb37bc8111c932442735224052 to your computer and use it in GitHub Desktop.
This file contains hidden or bidirectional Unicode text that may be interpreted or compiled differently than what appears below. To review, open the file in an editor that reveals hidden Unicode characters.
Learn more about bidirectional Unicode characters
Skip to main content | |
Search | |
UPLOADrob_rob604 ROB_ROB604 | |
BOOKS | |
VIDEO | |
AUDIO | |
SOFTWARE | |
IMAGES | |
Upload files | |
My uploads | |
My loans | |
My favorites | |
My web archives | |
Account settings | |
Get help | |
Log out | |
Search metadata | |
Search text contents | |
Search TV news captions | |
Search radio transcripts | |
Search archived web sites | |
Advanced Search | |
ABOUT BLOG PROJECTS HELP DONATE CONTACT JOBS VOLUNTEER PEOPLE | |
Full text of "Black, Jack Programati Va Succesul. Tehnicile Mind Store" | |
See other formats | |
pe rondia. co iti MEI | |
i | |
t | |
Po | |
Jack Black | |
i | |
Tehnicile MindStore | |
LĂSAȚI ENERGIA ȘI NTEASTĂȚEA | |
TEHNICILOR MINDSTORE SĂ, | |
LUCREZE PENTRU DUMNEAYOASTRÄ! | |
ji Jack Black este cel mai important conferenţiar spe în piete săi | |
2 | motivaționale și creatorul programului de dezvoltare personală i | |
; MindStore. Mesajul său este puternic, eficient și, în primul rând, lesne | i | |
x de urmat. $ a | |
îi | |
a tepe | |
d, i Veţi afla cum: i | |
e să vă depășiți limitele iu a atinge obiectiva aparent Imposibil | |
__esăvă ocupați în mod eficient de schimbare a să pa gantrolu | |
asupra propriului viitor | |
t i | |
- încredere î în-sine | ” | |
`n, © să vă relaxaţi isă stăpânii: stresul ji Aa a | |
___esăvă atingeti visele o , | |
© Toate acestea: u sunt simple promisiuni. MindStore/a funcționat | |
pentru mii de indivizi, începând cu directori de companii m terminând | |
cu u sportivi de prim rang: : a | |
| | |
„Darul cel mai mare al vietii este capacitatea de: a închipui idei IN | |
„îndrăznețe și de a avea puterea să le pui ñ în P a | |
în vreme i e aI oameni se multumesc să viseze. i | |
IRUR 1È | |
9 '789736"013546 | |
Teora - Cartea prin posta | |
Peste 90.000 cititori (septembrie 1997) beneficiază deja de | |
acest sistem. Lunar, alte câteva mii de noi cititori apelează | |
la serviciile noastre. | |
Puteţi primi la domiciliu cărțile dori lată ramburs | |
la primirea coletului! 1 | |
Tot ce aveţi de făcut este să solicitați L informativ | |
al editurii noastre printr-o sit i sta. | |
vă va fi expediat gratuij | |
Nu ezitati! Contactaţi- ne acum, pe a esa; | |
Editura Teora -— „Cartea: prin poștă, CP 79-30, București | |
4 sau rietatonafr IE 635.14.41 | |
í HA | |
s | |
precum și cărți: delia medicină și cegiomie | |
de la cele mai ia edituri:c din, A me: | |
Prentice Hall, Addison Wesley, MeGraaă Hill, | |
Harcourt Brace, John Wiley | |
Vizitaţi-ne în universul fascinant al cărții! | |
Precizați numele, vea astfel | |
prilejul să fiți informat asupr nibile | |
și asupra celor în cur , pe s Í jiteă comanda. | |
Nu orară pregătește DAN 2v | |
Jack Black | |
PROGRAMAȚI-VĂ | |
SUCCESUL! | |
Tehnicile MindStore | |
` | |
Traducere de Mihai-Dan Pavelescu | |
Teora | |
MULȚUMIRI | |
Există mulţi, foarte mulți oameni cărora aș dori să le mulțumesc pentru că, | |
în mod direct sau indirect, m-au ajutat la crearea programului MindStore și a | |
cărții de față. Mai întâi, trebuie să le mulțumesc tuturor celor ce au participat la | |
nenumăratele cursuri pe care le-am predat de-a lungul anilor; utilizând tehnicile | |
MindStore, ei au constituit exemple personale pentru alți participanți. Sunt mai | |
cu seamă recunoscător bunului mey prieten și mentor Jim Bell, fără de care n-ar | |
fi existat un program MindStore. În egală măsură, adresez mulțumiri echipei | |
MindStore, în special lui Cecelia, Carole, Janet și Rena. Aș dori, de asemenea, | |
să-i mulțumesc lui Shian pentru colaborarea ei. Când am avut nevoie de încura- | |
jările familiei, tatăl meu, Jack Black Sr., și Theresa au fost mereu alături de | |
mine, la fel ca și Janette și Isobel, care m-au sprijinit ori de câte ori a fost nevoie. | |
CUPRINS | |
ÎN DN aut a eat ee o acea 8 | |
1. Cucese ocupă ia e. 1 ARIE ORI RE RR Rea 11 | |
2. Primul pas: Examinarea proprie victi arnan ate SER PE 14 | |
3. Cele patru caracteristici ale succesului ...1.........mc nana eneeee 21 | |
4, -Stresul Cum poate (i DEN: o ic cn temi a 31 | |
5. Tehnicile de relaxare: Casa de pe Malul Drept.................. 48 | |
6. Vestibulul, Sala de Antrenament și Holul Central ............. 58 | |
7. Stabilirea obiectivelor și rezolvarea problemelor .............. 71 | |
83 Cabina de Montaj snap cris cita nc 97 | |
9. Programarea Zilei/Jurnalul Serii.sssiiissrsinesisisesrsran 109 | |
10. Dormitorul: Un somn bun noaptea reprezintă fundația | |
zilei de mÀNE tocata co sedan doica Dle 126 | |
11. Alte MCAPeTisse missers rnana ekono 140 | |
Bibliografie recomandată escerai e 142 | |
INTRODUCERE | |
Într-o anumită etapă a vieții mele, am lucrat în cadrul programului de asis- | |
tență socială în districtul East End din Glasgow. Eram devotat muncii... cel pu- | |
ţin pe atât de devotat pe cât îmi închipuiam că stă la îndemâna cuiva s-o facă. | |
Cu toate acestea, într-o perioadă relativ scurtă, s-au petrecut o mulțime de | |
evenimente cu implicații profunde pentru mine, care m-au determinat să-mi | |
analizez perspectivele și să încep o viață nouă. Soacra mea a murit pe neaștep- | |
tate, în urma unui accident vascular cerebral (cu câțiva ani în urmă, mama dece- | |
dase în condiţii similare). De asemenea, au murit și doi prieteni de-ai mei din | |
conducerea programului de asistență socială, unul de cancer, iar celălalt de | |
inimă. Mă deprima tot mai mult lipsa de speranță a oamenilor din cartierele în | |
care-mi desfășuram activitatea. Simțeam că nu dispuneam de strategii valide | |
pentru o schimbare reală și că încercam doar să astup găurile prea evidente. | |
Cariera mea se împotmolise: aș fi dorit să fiu promovat, dar știam că nu | |
aveam nici un merit. Salariul nu-mi ajungea de la o lună la alta. Coi.cediile îmi | |
erau sărăcăcioase — cu toate acestea, ajunseseră să reprezinte singurul lucru cât | |
de cât interesant din viaţă. Eram nefericit; știam că aș fi putut realiza mai multe | |
în viaţă, dar ce anume? | |
Sosise momentul unei schimbări. Astfel, citind o serie de cărți despre dezvol- | |
tarea personală, scrise de autori precum Norman Vincent Peale și Napoleon Hill, | |
am început să devin conștient de atitudinea mea n“ zativistă precum și de a celor | |
din jur. Pierdusem de mult orice fel de ambiţii personale. | |
Reflectând la decesele recente ale persoanelor care fuseseră atât de impor- | |
tante pentru mine, am început să mă gândesc la efectele stresului și la impactul | |
pe care-l putea avea acesta. Eu însumi sufeream constant de pe urma lui. Eram | |
un ipohondru de frunte, sâcâindu-i mereu pe medici cu tot soiul de fleacuri pe | |
care le amplificasem în minte până ce ajunseseră să provoace efecte negative | |
serioase. Mă gândeam întruna că junghiurile pe care le simțeam în piept preves- | |
teau un infarct, sau că aveam cancer. | |
Fără s-o știu la data respectivă, viața pornise să mi se schimbe din clipa când | |
începusem să organizez, excursii de schi, destinate strângerii de fonduri pentru | |
un program local de tineret. După ce am dus la capăt sarcina respectivă, eu și un | |
INTRODUCERE g | |
Ea a e aeaa a aN | |
coleg am continuat să organizăm excursii, îndreptându-mă astfel spre prima | |
mea afacere independentă. În paralel, lucram mai departe ca asistent social, | |
perioada respectivă nefiind deloc ușoară; exista foarte multă nesiguranță. Eram | |
permanent ocupat. Treptat, am constatat că mă îndepărtam de vechii prieteni. | |
In loc să ies în societate, munceam aproape întruna. Din cărțile pe care le citi- | |
sem, aflasem că acesta era unul din preţurile ce trebuiau plătite și că nu puteam | |
să fac concesii; știam că procedând așa aveam să răzbesc, iar munca istovitoare | |
urma să se dovedească profitabilă. | |
Privind retrospectiv, cred că dificultatea majoră a constituit-o tocmai distan- | |
țarea de prieteni, cauzată de noua mea ocupație. Țineam minte cu destulă clari- | |
tate cât de dispreţuitor fusesem, cu niște ani în urmă, când un alt amic începuse | |
o activitate suplimentară ce-i răpea tot mai mult din timpul petrecut cu noi. Pre- | |
supun că și popularitatea mea în rândul prietenilor s-a redus din același motiv. | |
Mai mult decât atât, sunt convins că aceasta este una dintre problemele inevi- | |
tabile dacă dorești să-ţi schimbi viața. | |
Ulterior, activitatea mea s-a extins la organizarea de excursii pentru grupuri | |
- îi dedicam cât mai mult timp și, simultan, continuam să lucrez în cartierele | |
amărâte din Glasgow. În scurt timp, munca aceea a dat roadele așteptate: într-o | |
bună zi, am leșinat în centrul orașului. ' | |
Acela a reprezentat momentul de răscruce. Ştiam că trebuia să fac ceva în | |
legătură cu stresul personal. Ca să nu mai lungesc povestea, am pornit să adun | |
cât mai multe informații despre stres pentru a reuși să-i fac față. Astfel, am ajuns | |
să descopăr tehnici minunate, și în același timp simple, care nu numai că te pot | |
ajuta să-ți controlezi sănătatea și energia, dar totodată pot fi folosite și în scopul | |
transformării vieții. | |
Toate lucrurile pe care le-am aflat m-au uimit, făcându-mă în cele din urmă | |
să doresc să le împărtășesc tuturor noilor mele cunoștințe. Vedeam în jur numai | |
oameni care ar fi beneficiat de pe urma lor, mai cu seamă prietenii și colegii | |
apropiați. Interesant este că acum, după atâţia ani, după ce mi-am expus ideile | |
pricipalelor întreprinderi din țară (la absolut toate nivelurile) și sportivilor de | |
elită — de sfaturile mele bucurându-se anual mii de bărbați, femei și copii — tot | |
n-am izbutit să-mi atrag prietenii și colegii să participe la cursuri. Poate că le este | |
pur și simplu imposibil să creadă că m-am putut transforma într-atât. | |
Intr-o perioadă relativ scurtă, viața mi s-a schimbat, și încă în mod impresio- | |
nant. Am avut satisfacția de a fi implicat în experienţe la care majoritatea indivizi- | |
lor doar viseză. Sunt binecuvântat cu o familie minunată, locuiesc într-un peisaj | |
rural superb și duc un trai ce, în trecut, nu mi-ar fi stârnit niciodată interesul... | |
cel puțin, așa cred. Evident, n-a fost ușor — viața însăși nu-i ușoară — dar am des- | |
coperit o încredere și o putere interioară ce m-au ajutat să depășesc obstacolele. | |
Recent, am cunoscut-o pe Margaret Thatcher și am auzit-o spunând că, atunci | |
10 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
când a preluat conducerea Partidului Conservator, a întrevăzut clar viitorul. A | |
ştiut de la început că urmau să apară multe probleme, pe care trebuia să le solu- | |
ționeze înainte de a culege roadele muncii susținute. | |
Scriind această carte, intenţia mea a fost de a vă oferi uneltele necesare pen- | |
tru a vă îmbunătăţi calitatea vieţii. Pentru a obține rezultate pozitive în familie, | |
relaţii, carieră și afaceri. Pentru a vă ajuta să vă dezvoltați și — dacă este cazul — | |
să găsiţi fericirea, dragostea și succesul. Vă voi împărtăși ceea ce prezint anual, | |
pentru mii de oameni, la cursurile MindStore. Vă spun de la bun început că va | |
funcţiona și în cazul dumneavoastră. O repet mereu: „Funcţionează!“ Dacă în | |
această etapă sunteți oarecum sceptic, este absolut firesc — totuși vă rog să citiți | |
mai departe. | |
Tehnicile mele nu sunt deloc inedite; din câte îmi dau seama, ele au existat | |
de când lumea, de la începutul timpului. Poate că diferă numai modul cum | |
le-am combinat eu. Am căutat să menţin totul cât mai simplu cu putință. Inten- | |
ţia mea este să vă învăţ o modalitate de a face lucruri ce vă vor aduce îmbunătă- | |
ţirile pe care le căutați în viață. Mă preocupă mai puţin cauzele pentru care me- | |
todele mele funcționează; există destule persoane care sunt dispuse să se ocupe | |
de asemenea întrebări și le las pe ele s-o facă. Eu prefer să folosesc tehnici ce vor | |
da rezultate bune în cazul tuturor celor care vor dori să le înveţe și să le aplice. | |
Abordarea mea nu are nimic deosebit; cu adevărat deosebit este momentul când | |
decideți să vă schimbaţi și să vă dezvoltați. | |
Credeţi-mă: „Funcţionează!“ | |
1. CU CE SE OCUPĂ | |
MINDSTORE? | |
Consider că modelele simple pot ajuta la explicarea în chip accesibil a unor | |
idei complexe, astfel încât să fie înglobate lesne în viață. | |
Astfel, dacă ne imaginăm mintea omenească sub forma unui aisberg, atunci | |
mintea conștientă poate fi considerată partea de deasupra oceanului, în timp ce | |
cra at este“partea mult mai mare de dedesubt, care constituie cam 7/8 | |
in total. | |
Mintea conștientă + | |
Mintea subconștientă | |
Figura 1. | |
La naștere, creierul omenesc este deja înzestrat cu 20.000 de programe. Știm | |
instantaneu să respirăm și să digerăm hrana; putem spune chiar că ne naștem | |
dotați cu o lăcomie fără margini în ceea ce privește oxigenul, hrana și, poate, | |
( | |
| | |
12 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
iubirea. Cu siguranță, destui oameni vor fi de acord cu ideea că un prunc caută | |
siguranţă, confort și iubire. Eu mai cred că dorința de a fi iubiți și acceptați de | |
către ceilalți oameni nu ne părăsește niciodată. | |
Eu, de pildă, ori de câte ori apar în fața unui public pentru a vorbi despre | |
programul MindStore, indiferent dacă este vorba de câteva mii de persoane sau | |
doar de o duzină, sunt conștient de nevoia de a fi acceptat. Caut primul surâs de | |
pe chipul unui ascultător, și numai după aceea mă simt în largul meu. | |
Dorinţa de a fi iubit și acceptat joacă un rol vital ca motivaţie și în copilărie, | |
când mergi la școală. Recent, fiul meu a început clasa întâi; în zilele și săptămâ- | |
nile de început, a venit mândru acasă, povestindu-ne despre noii prieteni și noile | |
cunoștințe dobândite. Apoi, au urmat primele lecţii — mai ţineţi minte cum sila- | |
biseați și învățați adunarea? Mai devreme sau mai târziu, copilul capătă o notă | |
de zece și simte că încrederea în sine îi crește, gândindu-se cât de încântați vor fi | |
părinții și cât de fericit este el însuși pentru ceea ce a făcut. După aceea însă, co- | |
pilul privește în jur și descoperă că unii dintre prietenii lui cei mai buni n-au luat | |
nota zece, fiindcă au greșit undeva. Cred că în acel moment el ia primele lecţii | |
de „autosabotare“ — învață să tăinuiască, sau să-și mascheze propria realizare, | |
astfel încât să poată fi iubit și acceptat atât de prieteni, cât și de profesori și | |
părinți. | |
Prin asta doresc să spun că, în societatea noastră, procesul de socializare | |
creează la majoritatea indivizilor, începând de la o vârstă fragedă, dorința puter- | |
nică de integrare în marea masă, de a nu fi izolați. Cu alte cuvinte, învăţăm să | |
privim cu precauţie succesul, întrucât el ne face să fim diferiţi în comparaţie cu | |
ceilalți indivizi, de a căror iubire și acceptare avem nevoie. | |
Succesul înseamnă diverse lucruri pentru diverși oameni. Pentru mine, el | |
reprezintă capacitatea de a mă strădui să fiu cât mai bun în tot ceea ce încerc: să | |
fiu fericit, vesel, mulțumit, sănătos, iubitor. Să obțin și să dăruiesc tot ceea ce am | |
dobândit în cariera aleasă, în iubire și în relaţiile cu alți oameni; altfel spus, să | |
fiu cu adevărat persoana care trebuie să fiu, să dau tot ce e mai bun din mine în | |
fiecare minut, să-mi trăiesc clipa. | |
Consider că majoritatea oamenilor învață în mod subconștient să se autosa- | |
boteze, în scopul de a rămâne în siguranță, în mijlocul grupului format din egalii | |
lor, deoarece dacă se descurcă mai bine, devin mai fericiţi și mai mulțumiți și | |
atunci intră în acțiune teama de a nu mai fi acceptaţi de cei asemenea lor. | |
Așadar, în loc să tindă spre mai sus, ei revin la poziţia inițială, de mijloc. | |
Apreciez, că aceasta ar fi o problemă culturală cu care se confruntă toți indi- | |
vizii. Ştim că putem realiza multe, foarte multe, dar, dintr-un motiv neclar, nu | |
acționăm imediat în direcția corespunzătoare, sau părem incapabili de a o face. | |
Recunosc că succesul poate însemna diverse lucruri pentru diverși oameni. | |
Repet, pentru mine, el înseamnă a mă strădui să fiu cât mai bun, fără a-mi | |
CU CE SE OCUPĂ MINDSTORE 13 | |
e par eco ză zice Co ae Ca III IE II NI NI. | |
pierde însă echilibrul vieţii. Cu ocazia cursurilor MindStore, participanţii îi citea- | |
ză adesea pe Sylvester Stallone, Maica Tereza, Margaret Thatcher și atletul | |
Linford Christie drept persoane care au cunoscut succesul și care etalează o serie | |
de trăsături precum dedicare, motivaţie, hotărâre, încredere și anticipare. | |
Pe de altă parte, aceia pe care cursanții îi consideră ratați prezintă drept | |
caracteristici comune lipsa de autoapreciere și de energie, singurătatea, depri- | |
marea, dependența de alţii și indiferența. | |
Recent, am discutat despre succes cu câțiva prieteni. I-am ascultat cu atenţie, | |
pentru că ei nu participaseră la cursurile MindStore. Au fost menționați mai | |
mulţi sportivi, oameni de afaceri și personaje istorice. Căutând atributele care | |
ieșeau în evidenţă, amicii mei au decis că ceea ce-i diferenţia de restul lumii era | |
faptul că, în toate cazurile amintite, indivizii încununaţi de succes luaseră din | |
capul locului decizia de a obţine rezultatele pentru care, în cele din urmă, aveau | |
să ajungă faimoși. Așadar, esența succesului o constituia acea decizie, dublată de | |
abnegaţie. | |
Pentru mine, acesta este secretul succesului, fericirii, mulțumiri, iubirii și al | |
tuturor lucrurilor după care tânjim. În ceea ce mă privește, a realiza așa ceva nu | |
este complicat sau dificil, ci simplu, în esență. Gândirea personală determină | |
totul. Altfel spus, gândind negativ, veţi atrage realități negative; gândind pozitiv, | |
veţi obține cele dorite de la viață. Asta-i tot! | |
Alegând ceea ce gândim, alegem ceea ce vor avea în viață. | |
Așa este, din multe puncte de vedere! După ce veţi termina cartea aceasta, | |
nu veţi mai avea nevoie de altceva! | |
Mai greu este să vă conduceţi după ideea respectivă. De acord, e destul de | |
simplu s-o pricepeți în mod logic; adevărata greutate este să vă reorientați viața | |
în jurul ei. Poate că ar fi îndeajuns dacă aţi accepta că gândurile noastre deter- | |
mină totul. Toţi avem nevoie însă de niște direcții călăuzitoare, de îndrumări | |
asupra felului cum să transformăm acest concept într-un mod de viață. Am con- | |
vingerea că veți descoperi că puteți utiliza tehnicile simple descrise în cartea de | |
faţă pentru a obține rezultate imediate și pentru a vă îmbunătăți viața; mai sper | |
că asta vă va încuraja să avansați spre gândurile ÎNDRĂZNEȚE, spre abordarea | |
cu adevărat diferită. Să începem! | |
2. PRIMUL PAS | |
EXAMINAREA PROPRIEI VIEȚI | |
Un drum lung de o mie de mile începe printr-un prim pas. | |
LAO-TSE TUNG | |
Primul pas ce trebuie făcut este de a reflecta asupra locului unde vă găsiți în | |
acest moment al vieţii. Am constatat că exerciţiul ce urmează este util oricărui | |
individ pentru a determina cum se prezintă viața sa în orice moment dat, aju- | |
tându-l în același timp să identifice în ce punct anume se pot îmbunătăţi lucru- | |
rile. Vă sfătuiesc să-l faceţi și dumneavoastră chiar acum. Copiaţi-l pe o coală | |
separată, fiindcă e recomandabil să repetaţi exerciţiul după o vreme și să medi- | |
tați asupra felului în care v-aţi putea îmbunătăți rezultatele. | |
ROATA VIEȚII | |
Această metodă simplă vă poate ajuta să vă analizați domeniile-cheie ce alcă- | |
tuiesc viață, oferindu-vă imboldul iniţial de a interveni pentru a realiza unele | |
schimbări. Ideea este să vă reprezentaţi viaţa sub forma unei roți. Viaţa este o | |
călătorie în timp, iar starea roții personale va dezvălui cât de lină este în prezent | |
această călătorie. | |
Pe o foaie de hârtie, trasați un cerc mare și împărțiți-l în opt sectoare egale, | |
care vor reprezenta domeniile-cheie din viață. Eu am considerat că acestea sunt | |
în număr de opt, dar, dacă doriți, puteţi prevedea mai multe. După aceea, tra- | |
sați bisectoarea fiecărui sector și divizați-o în zece segmente egale, numerotate | |
de la 1 la 10 (a se vedea figura 2). Acolo veţi marca nota pentru fiecare dome- | |
niu al vieții dumneavoastră. Nota zece (pe circumferința roții) semnifică faptul | |
că totul este absolut perfect în domeniul acela, în vreme ce nota unu (în centrul | |
roții) semnifică faptul că domeniul respectiv este, pentru dumneavoastră, de-a | |
dreptul jalnic. | |
PRIMUL PAS 15 | |
ROATA VIEȚII | |
Figura 2. | |
1. Viaţa de familie | |
Majoritatea oamenilor cad de acord în privința importanţei vieții de fami- | |
lie. Societatea pune un accent deosebit pe ea, iar noi, în general, considerăm | |
că viața de familie trebuie să emane dragoste, grijă față de celălalt, să fie un | |
mediu educativ, să reprezinte un sprijin etc. În realitate însă, cei mai mulți | |
indivizi pe care i-am întâlnit apreciază că viața lor de familie le ridică proble- | |
me majore. La nivelul cel mai simplu, un prunc de patru luni ne poate ține | |
treji nopțile și în consecinţă a doua zi suntem obosiţi și iritați la serviciu. Sau | |
unul dintre copii, ajuns la adolescenţă, are un anturaj care ne provoacă griji | |
considerabile. i | |
ié PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
În felul ei aparte, viața de familie poate reprezenta o sursă majoră de stres | |
și în mod sigur eventualele probleme din acest domeniu au drept rezultat | |
efecte nedorite în alte domenii. Ele vă pot afecta munca, studiile, relațiile și | |
multe altele. Desigur, merită să vă străduiți pentru a obține nota 10 în viața | |
de familie. Tehnicile care urmează pot avea un impact important asupra aces- | |
tui domeniu, — totuși, pentru început, trebuie să fiți cinstit și să puneţi nota | |
corectă, gândindu-vă bine, indiferent ce înseamnă pentru dumneavoastră | |
viața de familie — chiar dacă tr.iți singur și vă vizitaţi familia numai o dată pe | |
an (a se vedea figura 3). | |
Figura 3. | |
2. Viața socială | |
Când vorbesc despre acest domeniu nu mă refer neapărat la cât de frecvent | |
vă duceți să vă distraţi la o discotecă, sau la aniversarea unui amic. Mă refer la | |
capacitatea de a vă înţelege cu alți oameni — o componentă esenţială a vieții. | |
Intrăm în contact cu o sumedenie de persoane: acelea alături de care muncim și | |
trăim, vânzătorii din magazine, funcționarii din instituţiile publice și multe, mul- | |
te altele. | |
PRIMUL PAS 17 | |
Munca pe care o desfășor mă obligă să vin în contact cu, oameni care au | |
repurtat succese în viață; astfel, am observat cât de relaxaţi sunt aceștia cu orice | |
persoană pe care o întâlnesc. Sunt capabili de a fi interesaţi de alţii și de a-i res- | |
pecta; dețin o profundă încredere în sine, care-i ajută să stabilească relaţii cu | |
oricine. De asemenea, am observat că foarte mulţi indivizi se autolimitează, | |
obișnuind să privească unele persoane cu umilinţă și altele, cu superioritate. Este | |
adevărat că societatea în care trăim încurajează acest comportament, însă el nu | |
face altceva decât să impună bariere. | |
Cu câtă ușurință vă comportaţi în diferite situaţii sociale? Vă abțineţi să vă | |
faceți singur reclamă și vă limitați la pălăvrăgeli? Evitaţi invitaţiile și ocaziile | |
favorabile? Pot spune cu toată sinceritatea că indivizii de succes pe care i-am | |
cunoscut sunt oameni ca toți ceilalți; nu mușcă și, de obicei, au simţul umorului. | |
Prin urmare, atribuiţi-vă o notă pentru viața socială. Zece? — Sunteţi sarea și | |
piperul petrecerilor, toți vă îndrăgesc, sunteți realmente popular, încrezător în | |
propriile dumneavoastră forțe, și totuși sensibil și atent faţă de cei pe care-i | |
întâlniți. Unu? — În pici un caz! Asemenea persoane sunt private de libertate | |
pentru propriul lor bine. | |
3. Dezvoltarea personală ` | |
O altă observație legată de persoanele care au înregistrat succese în viață | |
este că ele caută în permanenţă să înveţe și să progreseze. Există însă și indivizi | |
care adoptă atitudinea „Eu știu totul“, care au mințile închistate și-i țin pe toți | |
din jur la distanţă. Vi se cuvine nota 10: sunteţi decis să învățați cât mai multe | |
despre viață? Încercați întruna să cunoașteți lucruri noi, sunteți dornic de a pro- | |
gresa și de a vă extinde limitele? Oricum, trebuie să aveți o notă mare pentru că | |
aţi ales să citiți cartea aceasta, dar o veţi termina și veți pune în practică ceea ce | |
aţi învățat aici? | |
4. Sănătate. | |
Cum staţi cu sănătatea? După cum vedeți, ea sprijină întreaga roată. Ştiţi | |
bine că este importantă, deși mulți par s-o considere asigurată de la sine... asta | |
până se îmbolnăvesc. Aveţi grijă de dumneavoastră, sunteți mulțumit de con- | |
diția fizică pe care o aveţi, faceţi regulat exerciții? Dar în privința alimentaţiei, | |
sau a odihnei — sunteţi cu adevărat de nota 10? Nota 1 definește în mod clar pe | |
cineva grav bolnav, însă unde vă găsiți dumneavcastră pe această scară de | |
notare? Conţinutul următoarelor capitole vă va ajuta să vă îmbunătățiți starea | |
fizică, iar o mare parte din materialul prezentat va avea un impact asupra | |
sănătății dumneavoastră. | |
18 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
EI oa MM | |
5. Atitudinea | |
Pentru mine, atitudinea este vitală și, în mod firesc, ea ajută, alături de sănă- | |
tate, la susținerea roții. Care este atitudinea dumneavoastră? Sunteţi o persoană | |
pozitivă, care se gândește permanent la ceea ce vrea să se întâmple? Când nu se | |
materializează ceea ce v-aţi dorit, începeţi să vă gândiţi la o soluţie? Sau sunteți | |
negativist și vă faceţi întruna griji în legătură cu toate relele care ar putea avea | |
loc? Sper că nu sunteți un individ care se lamentează tot timpul... dar, cine știe? | |
Atitudinea joacă un rol vital în existența noastră, așa cum sper că veți fi de acord | |
(mai cu seamă după ce veţi citi această carte). Sunteţi unul dintre cei mai mari | |
optimişti din lume? Aţi luat nota 10! Nu puteți lua 1 — asemenea indivizi nu | |
există. | |
6. Cariera | |
Cândva, am găsit o statistică ce dovedea că 70 la sută din oamenii care au o | |
meserie bănoasă ar prefera să facă ceva cu totul diferit. Cum este meseria dum- | |
neavoastră? Vă incită, o iubiţi, o cunoaşteţi ca pe propriul buzunar, știți ce inten- | |
ționați să realizaţi prin intermediul ei... sau nu? | |
Una dintre marile mele satisfacţii, atunci când susțin cursuri MindStore la | |
o întreprindere, este de a vedea mulți oameni descoperind un nou sentiment | |
de încântare față de slujba lor, în vreme ce, altundeva, alții demisionează pen- | |
tru a începe ceva nou. Anii de muncă sunt mulți, așadar ce înseamnă slujba | |
pentru dumneavoastră? O puteți nota cu 10, sau citiți cartea de față tocmai | |
pentru a găsi încrederea de a acționa pentru modificarea acestui domeniu? | |
7. Finanţele | |
Domeniul acesta nu se referă la contul dumneavoastră din bancă. La cursul | |
MindStore au participat atât milionari, cât și șomeri. Nu vă întreb câţi bani aveți, | |
ci care este relația dintre dumneavoastră și aceștia. Vă faceți fel de fel de griji | |
din pricina lor, vă stresează viața, sau îi priviţi cu detașare? Nota 10 semnifică | |
faptul că-i priviţi cu indiferență și sunteți capabil să zburați după cum bate vân- | |
tul vieții. Sau mai degrabă tindeţi către 1: sunteţi atât de preocupat de bani, | |
încât gândurile vă sunt realmente limitate? | |
8. Viaţa spirituală | |
Într-o anume măsură, spiritualitatea există realmente în viața majorității | |
oamenilor pe care i-am cunoscut. Desigur, sunt mulți care nu vor s-o recunoască | |
deloc; dacă este cazul dumneavoastră, o puteți înlocui cu un alt domeniu care vi | |
se pare important. Cum e viața dumneavoastră spirituală? Sunteţi o persoană de | |
nota 10: spiritualitatea reprezintă ceva esențial pentru dumneavoastră, sunteți | |
PRIMUL PAS 19 | |
dedicat practicii și credinței? Manifestaţi îndoieli, ori vă simțiţi vinovat pentru că | |
nu-i dați o atenţie prea mare? Acordaţi-vă o notă cinstită. i | |
Acum, uniți notele, pentru a obține Roata Vieții dumneavoastră (a se vedea | |
figura 4). | |
ROATA VIEȚII | |
Figura 4. | |
Dacă Roata Vieții dumneavoastră arată cam așa, atunci nu-i de mirare că via- | |
ţa tinde să fie poticnită! Tehnicile pe care le veți deprinde din această carte vă | |
vor ajuta să obţineţi un echilibru. Din roata personală ar trebui să vedeţi aproa- | |
pe instantaneu ce domenii ale vieții pot beneficia cel mai mult de pe urma meto- | |
dei MindStore. | |
Vă recomand să trasați Roata Vieţii la fiecare două luni, pentru a verifica | |
dacă ați făcut progrese și pentru a vedea dacă nu cumva dedicați prea mult timp | |
unui domeniu anume, în detrimentul celorlalte. Roata Vieţii este componenta | |
unei tehnici majore ce va fi discutată în Capitolul 9. Străduindu-vă să vă îmbu- | |
nătățiți „performanţele“ acolo unde e necesar, puteți tinde să obţineţi per- | |
manent nota 10 în toate domeniile. Evident, dacă veţi atinge vreodată acest | |
20 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
obiectiv, veţi fi o ființă cu totul deosebită. A fi însă conștient de unele dez- | |
echilibre ce pot apărea în viaţa oricui constituie un punct de plecare util pentru | |
a declanșa schimbarea și progresul. | |
Adesea, sunt întrebat ce înțeleg prin succes: răspund că succesul îl reprezintă | |
o viață cât mai echilibrată cu putință. Niciodată nu voi afirma că un individ care | |
are nota 10 la carieră și nota 4 la viața de familie ar putea fi considerat un ins cu | |
succes. Din experiență, pot spune că muncind pentru atingerea stării de echili- | |
bru, veți ajunge să vă îmbunătățiți toate domeniile Roții Vieţii. | |
Dacă ați făcut exerciţiul acesta, atunci veți avea cu siguranță motive reale să | |
continuaţi lectura și să puneţi în practică ceea ce veți învăța. | |
3. CELE PATRU | |
CARACTERISTICI ALE | |
SUCCESULUI | |
În mod inevitabil, de-a lungul ultimilor ani, m-am străduit să aflu ce anume | |
le caracterizează pe persoanele încununate de succes. Am avut satisfacția de a | |
cunoaște și de a discuta cu multe celebrități britanice din diverse domenii. Ori | |
de câte ori am posibilitatea, le citesc atent biografiile, le privesc la televizor și le | |
ascult interviurile. Am căutat acele caracteristici pe care le au în comun puținii | |
dăruiți de soartă și am încercat să văd dacă ele nu se pot dezvolta și în cazul | |
altor indivizi. | |
Concluzia mea este că există patru elemente fundamentale, sau caracteristici | |
primare ale succesului, pe care orice om și le poate forma. | |
Acest capitol va studia cele patru trăsături caracteristice fundamentale pe | |
care oamenii cu succes le posedă ori și le-au cultivat, în mod deliberat sau sub- | |
conștient, și care le permit să fie diferiți, să rămână „pe poziții“ și să dobân- | |
dească noi succese. | |
1. ABORDAŢI VIAŢA CU ENTUZIASM! | |
Graţie experienţei câștigate în decursul anilor, am ajuns să constat că oame- | |
nii care au reușit în viață dețin multă energie; în general, aceștia au tendința de | |
a se trezi dimineața devreme și de a petrece ziua total absorbiți de activitățile | |
lor, înainte de a găsi tot atâta vitalitate pentru orele pe care le petrec în sânul | |
familiei, în relaţiile sociale sau pentru a se relaxa. Ei par să dețină un apetit pen- | |
tru viaţă și o energie de o calitate ce le permite să îmbrățișeze din plin bucuriile | |
și problemele vieţii. | |
Clar însă este faptul că ei par să ţină în frâu stresul. Asta nu înseamnă că ar fi | |
ocoliți de stres, pentru că aleargă mereu să depășească obstacole, reușesc, re- | |
zolvă o serie de probleme și întâlnesc altele, dar cu toate acestea lasă impresia | |
22 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
că pot să le facă faţă, și încă foarte bine. Totuși, stresul îi afectează în cele din | |
urmă pe o bună parte din ei, provocându-le migrene, dureri de spate, indigestii | |
și alte afecţiuni bine cunoscute. Cu timpul, dacă nu se iau măsuri pentru comba- | |
terea lui, aceste probleme se pot transforma în altele mult mai grave — compa- | |
trioţii mei (scoţienii) sunt liderii mondiali în privința infarcturilor, cancerului și | |
accidentelor vasculare cerebrale. | |
Nevoia de a-mi controla propriul stres m-a împins să întreprind o expediţie | |
de descoperire a cauzelor sale. Știam că stresul îmi submina fericirea și-mi afecta | |
încrederea în propria persoană; uitam ușor multe lucruri, chiar și informații | |
importante — stresul părea că mă copleșește, afectându-mi în mod direct produc- | |
tivitatea și sănătatea. În mod limpede, dacă am controla stresul din vieţile | |
noastre atunci am putea face lucrurile mai bine, ne-am putea încerca forțele în | |
noi întreceri, care, la rândul lor, ne-ar ajuta să obținem succese în cariera și viața | |
personală. În capitolele următoare, veţi învăța să vă administraţi energia per- | |
sonală în asemenea manieră încât să aveţi o viață mai sănătoasă și mai mulțu- | |
mitoare. | |
De altfel, aceasta este partea cea mai ușoară a programului MindStore, | |
fiindcă nu trebuie decât să vă relaxaţi... dar ea poate fi cea mai importantă. | |
Spre surpriza mea, am descoperit că succesul nu trebuie să fie neapărat | |
însoțit de un talent înnăscut sau de o aptitudine într-un anumit domeniu. Sunt | |
convins că toți cunoaștem persoane cu aptitudini excepționale care nu s-au rea- | |
lizat în domeniul lor. Poate că la aceasta a contribuit o lipsă de încredere, sau un | |
nefericit cusur personal. De asemenea, cu toţii cunoaștem persoane perfect obiș- | |
nuite, posedând calități normale, dar care au înregistrat succese deosebite. În | |
cazul lor, decisive au fost atitudinea, hotărârea sau încrederea în sine. Acest | |
fenomen poate fi observat adesea în rândurile sportivilor și actorilor. Puţini sunt | |
cei care ar susține că Sylvester Stallone deţine unul dintre cele mai mari talente | |
actoricești din toate timpurile, totuși când afli că s-a prezentat la sute și sute de | |
audiții, că a fost refuzat ba chiar ironizat, fără să-și piardă imensa încredere în | |
sine și dorința de succes, atunci îți dai seama cum a ajuns în poziţia în care se | |
găsește azi. Oare câţi indivizi, cu sau fără talent deosebit, au pornit în lungul | |
drum ce urma să-i ducă spre atingerea visului personal, dar au abandonat când | |
parcursul a devenit dificil? Tot ce știu este că nimeni nu atinge gloria instanta- | |
neu — trebuie să cazi, să fii lovit și să te oțelești... și de obicei succesul apare de | |
după colţ, tocmai când ești pe punctul să renunți. | |
În consecință, puteţi ignora nivelul aptitudinilor native; el nu trebuie să vă | |
îngrijoreze. Dacă aveţi talent, meritaţi toate felicitările — dacă n-aveţi, nu con- | |
tează! Citiţi mai departe. | |
CELE PATRU CARACTERISTICI ALE SUCCESULUI 23 | |
2. DEZVOLTAŢI O ATITUDINE POZITIVĂ | |
Părerea mea este că trăim într-o societate negativistă, mai cu seamă în | |
Anglia, și cu deosebire în Scoţia; trebuie să recunosc însă că toți aceia pe care | |
i-am cunoscut și care au avut succes în viață manifestă o atitudine pozitivă. Ei se | |
gândesc la ceea ce-și doresc, sunt optimişti, dinamici și orientaţi spre elaborarea | |
de soluţii. Pe de altă parte, vasta majoritate a oamenilor par să se gândească la | |
ceea ce nu-și doresc -se plâng și găsesc mii de scuze dacă ceva nu merge sau | |
merge prost. Ei manifestă tendința de a se gândi la necazuri. Par să fie intraţi pe | |
niște făgașe pe care nu le mai pot abandona: „Dacă aș avea o slujbă mai bună/ | |
alt partener/mai mulți bani...“ Ei tind să-și focalizeze atenţia asupra a ceea ce ar | |
putea merge prost și se tem de succes în aceeași măsură ca de eșec, respingere și | |
incompetenţă. | |
Mulţi se retrag din competiţia vieţii și evită eșecul, nefăcând nimic; dar faptul | |
că nu acționează înseamnă că nu pot învăţa și nu pot progresa. N-am cunoscut și | |
nici n-am auzit de cineva care să fi înregistrat succese instantaneu. Dimpotrivă, | |
aparentele eșecuri duc la învățare, extindere și evoluție, iar acestea sunt chei | |
esenţiale, apte să deschidă poarta succesului. A avea o atitudine pozitivă în- | |
seamnă a depăși situațiile negative și a merge mai departe. | |
A | |
Îmi amintesc că, în copilărie, am văzut un film despre viața lui Douglas | |
Bader, un bărbat care nu s-a lăsat doborât de tragedia provocată de pierderea | |
ambelor picioare și a luptat mai departe, având o extraordinară încredere în sine | |
și o ambiţie copleșitoare. A fost un om ca noi toți, dar îl scoteau în evidență | |
atitudinea și gândurile sale. Cu câteva zile în urmă, mi-a ajuns la urechi o altă | |
întâmplare: o femeie a alunecat pe gheaţă, a căzut și și-a fracturat brațul. Ea s-a | |
dus la spital unde mâna i-a fost pusă în ghips, apoi s-a întors acasă. | |
Accidentul avusese loc în preajma Crăciunului; multe rude și prieteni au | |
vizitat-o, exprimându-și grija și simpatia și încercând s-o convingă să participe la | |
diverse mese festive și reuniuni organizate cu prilejul sărbătorilor. Femeia n-ar fi | |
avut nici un motiv să nu accepte invitaţiile: atâta vreme cât nu-și supunea înche- | |
ietura vreunui efort exagerat, ar fi putut profita din plin de atmosfera Crăciunu- | |
lui. Dar ea nu a procedat așa. A continuat cu „monologul interior“ negativ, mani- | |
festându-și îngrijorarea în legătură cu soarta încheieturii. Se plângea permanent | |
și refuza să iasă din casă. Era tristă și se lamenta, iar în cele din urmă majorita- | |
tea prietenilor au fost mulțumiți că ea nu a dat curs invitaţiilor. (Prin „monolog | |
interior“ înțeleg micile conversații pe care le ducem cu toții în minte despre ceea | |
ce se petrece în viața noastră la un moment dat. Acest tip de monolog interior, | |
format din gândurile noastre dominante, tinde să ne creeze realitatea. În mod | |
subconștient, suntem atrași de evenimentele și activitățile care consolidează | |
acele gânduri, și astfel ne dovedim nouă înșine că am judecat corect. Evident, eu | |
24 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
sunt în întregime adeptul monologului interior pozitiv. Trebuie să ne gândim | |
doar la ceea ce dorim, nu la ceea ce nu dorim.) | |
Cu toții am mai întâlnit acest paradox: cum e posibil ca un handicapat fizic | |
precum Douglas Bader să continue lupta, în vreme ce alții își restrâng de bună- | |
voie activitatea în asemenea măsură? Din nou, răspunsul constă într-o problemă | |
de atitudine. | |
Trăim așa cum alegem să gândim. | |
Închipuiţi-vă cum ar fi dacă ați putea, în mod automat, să gândiţi pozitiv. | |
Imaginaţi-vă impactul asupra vieţii personale și asupra relaţiilor de muncă. | |
Pentru câteva clipe, imaginaţi-vă familia, colegii și prietenii manifestându-se | |
pozitiv. În loc de „Nu pot“ și „Este imposibil“, ce-ar fi să folosiţi „Pot“ și „Voi | |
face“? Ce provocare culturală ar reprezenta pentru cei mai mulți dintre noi! | |
Continuaţi să citiți și veţi învăţa cum să deveniți și cum să rămâneţi o persoană | |
care gândește pozitiv. | |
3. DEPĂȘIȚI PROPRIILE PREJUDECĂȚI | |
După toate aparențele, succesul reprezintă atingerea unui palier, urmată de | |
drumul spre alt palier, mai înalt. Nimeni nu cunoaște succesul instantaneu, pen- | |
tru el trebuie să te străduiești, să continui să încerci cucerirea unor noi înălțimi. | |
Cu toţii avem prejudecăți în legătură cu ceea ce putem realiza ori influența. | |
Ideea mea este că, la naștere, fiecare primește un sac uriaș în care, odată cu tre- | |
cerea anilor, introduce „bagajele vieţii“: experiențele personale, speranțele pe | |
care și le-a pus în alţii, laudele și comentariile — toate acestea fac parte din baga- | |
jele vieții. | |
Sunt convins că nu trebuie să căutăm prea departe ca să găsim persoane | |
gârbovite de bagajele proprii, care par să se autolimiteze într-o mulțime de | |
feluri. Pentru a reuși, trebuie să ne străduim să abordăm noi direcţii, să privim | |
dincolo de realitatea curentă. | |
Desigur, toate acestea prezintă o posibilitate ridicată de risc. Mult mai ușor | |
este să rămâi pe loc, chiar dacă nu te mulțumește situația actuală. Unii numesc | |
procesul respectiv „părăsirea zonelor de confort“, alții — „pătrunderea pe tărâ- | |
mul aventurii“. Frank Dick, fostul șef al antrenorilor din Federaţia Britanică de | |
Atletism, vorbea despre Locuitorii munților și Locuitorii văilor. Locuitorii văilor, | |
spunea el, sunt înrădăcinaţi acolo unde este relativ confortabil; ei caută calmul și | |
siguranța situațiilor familiare. Nu ignoră posibilitatea schimbării, dar, dacă | |
aceasta necesită trudă și o modificare a condiţiilor cu care sunt obișnuiți și care-i | |
satisfac, preferă s-o ignore. Pe de altă parte, Locuitorii munților își asumă riscul | |
autotestării pe cel mai dur dintre toate terenurile: viața însăși. Ei se ridică după | |
căzături, loviți și învineţiți, totuși continuă lupta, reușesc, înving! | |
CELE PATRU CARACTERISTICI ALE SUCCESULUI 25 | |
Pentru a izbândi, trebuie să părăsiți Zonele de Confort și să depășiți | |
prejudecățile care vă limitează. | |
Din punct de vedere aerodinamic, un bondar n-ar trebui să fie capabil să | |
zboare, însă bondarii habar n-au de aerodinamică și-și văd de treabă... zburând. | |
Mulţi oameni își limitează monologul interior la propriile credinţe referitoare | |
la capacităţile personale și la ceea ce este posibil. Atletul britanic Roger | |
Bannister a alergat distanța de o milă (1609,3 metri) în mai puţin de patru mi- | |
nute, o limită care fusese considerată imposibil de depășit. Cu toate acestea, la | |
mai puțin de o lună după stabilirea recordului său, peste o sută de alergători au | |
reușit același lucru. Suntem limitați doar de propriile noastre gânduri și de | |
Zonele de Confort. De îndată ce ieșim din închistarea lor, putem stabili noi Zone | |
de Confort. Partea cea mai grea o reprezintă însă tocmai ieșirea. | |
Secretul constă în faptul că trebuie să ne stabilim obiective — o acţiune funda- | |
mentală, o piatră de temelie a succesului. Dacă viaţa seamănă cu un joc, atunci | |
cei care-i cunosc regulile vor reuși cu siguranță. Numai că majoritatea oamenilor | |
nu știu nici măcar cătregulile există, cu atât mai puţin că cea mai importantă | |
dintre ele este stabilirea obiectivelor. | |
Din păcate, pe vremea când eram adolescent, asemenea lucruri nu se predau | |
la școală, liceu sau facultate. Nu-mi amintesc nici măcar 15 minute care să fi fost | |
consacrate stabilirii obiectivului, deși, după mine, el este mult mai important | |
decât toate celelalte cunoștințe care mi s-au predat. | |
Prejudecățile și Zonele de Confort îi vor face pe mulți oameni să nu ţină cont | |
de această regulă ori să nu se încreadă în ea; în schimb, cei care își stabilesc | |
obiective se vor confrunta cu diverse dificultăți cauzate de părăsirea unei Zone | |
de Confort. Este posibil ca alți indivizi să râdă de ei și să-i ridiculizeze pentru că | |
au îndrăznit să creadă că sunt capabili să realizeze mai multe, sau măcar că se | |
pot schimba. Pentru stabilirea obiectivelor nu este nevoie de un mediu social | |
aparte, de o vârstă anume, de o experiență anterioară sau, după cum am mai | |
spus, de un talent oarecare; trebuie doar să vă asumaţi riscul reușitei și să fiți | |
hotărât. Este posibil ca alții să vi se împotrivească, ba chiar să fie ofensaţi de | |
obiectivele pe care vi le stabiliți. Tot secretul este să nu le spuneți intențiile până | |
când nu știți în mod cert că vă vor susține în alegerea făcută. Anita Roddick, de | |
la Body Shop, a spus că „un vis este ceva pe care nu-l pot vedea decât eu“; în | |
acest caz, ce rost are să-l împărtășiţi altora? Trebuie să-l duceți mai departe, | |
întrucât, atunci când visul lipsește, consecințele pot fi tragice: se produce | |
îmbătrânirea, decăderea și moartea prematură. | |
Imi amintesc de un ofițer superior din cadrul Poliţiei Metropolitane londo- | |
neze care mi-a spus că majoritatea polițiștilor sunt cu totul acaparați de meseria | |
lor. Slujba, continuase el, reprezenta un mod complet de viață și necesita o con- | |
sacrare absolută. Mai afirmase că, în medie, după pensionare, polițistul se poate | |
26 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
aștepta să mai trăiască doar nouă luni, dacă nu găsește ceva care să-l absoarbă | |
în aceeași măsură. | |
Interesant este că atunci când prezinți Locuitorilor văilor ideea conform | |
căreia toți trebuie să ne stabilim obiective pentru a continua să ne dezvoltăm și | |
pentru a evita ratarea, mulți dintre ei neagă cu vehemenţă acest lucru, susținând | |
că aceia care procedează astfel sunt fie norocoși, fie șarlatani. Un faimos jucător | |
de golf, Gary Player, a rămas celebru pentru replica sa (adresată unui comen- | |
tator sportiv, care-l declarase un jucător norocos): „Ar putea să pară ciudat, dar | |
cu cât mă antrenez mai mult, cu atât devin mai norocos.“ | |
Mulți oameni nu vor, pur și simplu, să afle cât de ușor ar putea să schimbe | |
unele lucruri; mulți cred că este ceva foarte complicat, deși, în realitate, este atât | |
de simplu încât pare aproape incredibil. Inainte de a explica în ce fel se efectu- | |
ează schimbarea, să privim și cea de-a patra caracteristică a succesului. | |
4. POATE CĂ OAMENII CARE REUȘESC ÎN VIAȚĂ ÎȘI FOLOSESC | |
ALTFEL CREIERUL | |
Până acum, am afirmat că aceia care înregistrează succese în viaţă își | |
controlează stresul și astfel au mai multă energie, gândesc pozitiv și-și stabilesc | |
obiective pentru a-și depăși prejudecățile. | |
Prejudecăţile pot fi asemuite cu o sită fină care se află în fața noastră, pe | |
toată durata vieții. | |
Sistemul | |
de Opinii | |
Sita respinge | |
informațiile care | |
nu concordă cu | |
opiniile personale | |
Noile informații | |
Informaţia i | |
tind să fie respinse | |
care sprijină | |
opinia este | |
acceptată | |
Figura 5. | |
CELE PATRU CARACTERISTICI ALE SUCCESULUI 27 | |
Acest proces interior de „cernere“ ne face să respingem informaţiile care nu | |
concordă cu opiniile personale și să le acceptăm doar pe acelea care coincid cu | |
părerile noastre. Aţi încercat vreodată să schimbaţi părerile unei persoane, indi- | |
ferent în ce domeniu? Dacă vă referiţi la lucruri cu care interlocutorul dumnea- | |
voastră este de acord, totul decurge minunat, însă dacă aduceţi vorba despre | |
ceva ce el dezaprobă, atunci probabil că datele oferite de dumneavoastră vor fi | |
respinse. | |
Adevărata mare încercare se petrece însă atunci când apar informaţii cu totul | |
noi, care n-au nici o legătură cu sistemul opiniilor personale. În ciuda faptului | |
că, de obicei, ele nu sunt amenințătoare, cei mai mulți oameni le vor respinge. | |
Totuși, unde s-ar fi găsit azi societatea umană dacă n-ar fi existat niște minți | |
sclipitoare, capabile să renunţe la cernerea interioară atunci când s-au trezit în | |
fața unor informaţii noi? Este vorba de indivizi care au fost de acord să exami- | |
neze posibilitatea ca Pământul să fie rotund, iar nu plat, care au fost în stare să | |
se apuce să construiască o mașină zburătoare mai grea decât aerul, care au cre- | |
zut că poliomielita poate fi vindecată sau care au făcut alte descoperiri minunate. | |
În același timp, gândiţi-vă la toate minunăţiile ce vor apărea cu siguranță, pe | |
măsură ce vom continua să progresăm. Unde ne-am fi aflat acum, dacă sitele | |
prejudecăţilor n-ar fi fost înlăturate pentru a-i permite omenirii să se dezvolte, să | |
evolueze? Acesta este motivul pentru care trebuie să depășim limitele prejude- | |
căților personale, el constituind o trăsătură caracteristică la fel de importantă ca | |
și celelalte trei. | |
În 1981, Premiul Nobel pentru medicină a fost obținut de doi savanţi de la | |
Universitatea California, Roger Sperry și Robert Ornstein, pentru o serie de | |
cercetări care duraseră 25 de ani. Munca lor a dus la cunoașterea faptului că | |
cele două emisfere cerebrale dețin caracteristici sau funcții diferite; în cadrul | |
unei funcționări normale, creierul dirijează activitatea mintală în felul următor: | |
Logica Ritmul | |
Acțiunea Culoarea | |
Liniaritatea Imaginaţia | |
Cuvintele Visarea cu ochii deschiși | |
Cifrele Dimensiunile | |
Secvenţialitatea Intuiția | |
Analiza Orientarea spațială | |
Muzica | |
Figura 6. | |
28 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
În special, Ornstein a descoperit faptul că persoanele care fuseseră educate | |
pentru utilizarea preferenţială a unei emisfere, aproape până la excluderea | |
celeilalte, erau practic incapabile s-o folosească pe cea din urmă. De asemenea, | |
el a constatat că atunci când emisfera „dominată“ coopera cu cea dominantă, | |
performanțele generale cunoșteau o îmbunătățire substanțială. | |
Analizând puţin lucrurile, putem observa cu ușurință că sistemul educaţional | |
uman pune în mod tradițional accentul pe cele trei activități „SCS“ fundamen- | |
tale: scris, citit și socotit. Toate trei sunt caracteristice emisferei stângi și, de | |
obicei, sunt predate prin excluderea dezvoltării facultăților emisferei cerebrale | |
drepte. Din păcate, de prea multe ori s-a vehiculat ideea că persoanele care | |
excelează în privința SCS-urilor ar fi mai inteligente, iar indivizii pricepuţi mai | |
degrabă la îndeletniciri manuale, care au talente artistice sau muzicale, ori | |
„visează cu ochii deschiși“ (până și această sintagmă a devenit una peiorativă!) | |
ar fi mai puţin dotați. | |
Putem aprecia în mod foarte corect că, din cauza acestui sistem educațional, | |
cei mai mulți dintre noi avem emisfera stângă puternică și pe cea dreaptă | |
nedezvoltată. | |
Până la studiile lui Sperry și Ornstein, cercetătorii potenţialului uman, pre- | |
cum și autorii de manuale despre autodezvoltare își concentrau atenția asupra | |
necesității ca indivizii să aibă o atitudine pozitivă, să fie preocupați de bunăsta- | |
rea și energia personală și, desigur, să-și stabilească obiective, pentru a ajunge | |
să-și depășească limitele prejudecăţilor. Poate dumneavoastră înșivă v-aţi trezit | |
motivat și mobilizat, ascultând un orator înzestrat sau citind o carte pozitivă, | |
constatând apoi că în scurt timp aţi revenit la vechea stare. Oare nu cumva aceia | |
care reușesc în viață își întrebuințează creierul în mod diferit față de majoritatea | |
oamenilor? | |
Inevitabil, încercarea de a găsi un răspuns la această întrebare a dus la dez- | |
văluirea multor detalii despre marii savanţi și artiști ai lumii. Pe când era elev, | |
Einstein, poate cel mai important savant al acestui secol, a fost corigent la mate- | |
matică. În mod limpede, el nu și-a închipuit nici o clipă că acea corigenţă ar fi | |
putut constitui un indiciu că nu era capabil să urmeze o carieră în domeniul | |
matematicii. De asemenea, spre nemulțumirea profesorilor de la universitate, el | |
visa constant cu ochii deschişi. | |
Teoria relativității, una dintre cele mai importante teorii din toate timpurile, | |
care a necesitat noi axiome matematice și fizice, n-a fost descoperită de Einstein | |
la masa de lucru sau în fața tablei de demonstraţii, ci în timp ce făcea plajă pe | |
coasta unui deal. În starea aceea de relaxare totală, el a întredeschis ochii și raze | |
scânteietoare de soare i-au pătruns printre gene. Einstein și-a închipuit că razele | |
respective ar fi putut să fie destul de groase pentru a se cățăra pe ele și, folosin- | |
du-și uriașa putere de imaginaţie, le-a „reflectat“ înapoi în spațiu, în hăurile | |
CELE PATRU CARACTERISTICI ALE SUCCESULUI 29 | |
Universului. În ciuda faptului că s-a străduit să înainteze cât mai departe, în | |
adâncul Universului, a revenit mereu pe panta dealului. Această călătorie fan- | |
tastică, inventivă, a „emisferei drepte“, i-a declanșat emisferei stângi imboldul de | |
explicare a celor întâmplate. Ca atare, sfidându-și formaţia științifică, savantul a | |
utilizat ambele emisfere cerebrale pentru a crea o nouă formulă științifică ce | |
putea explica, din punct de vedere matematic, saltul lui creator. | |
Ca rezultat al unei întrebuințări similare a ambelor emisfere, mulţi artiști de | |
geniu au folosit în tablourile lor concepte matematice cu totul deosebite. Pentru | |
obținerea unor rezultate de excepţie, se pare că este necesară folosirea ambelor | |
emisfere cerebrale. | |
În sfârșit, în urma cercetărilor efectuate asupra vieții lui Leonardo da Vinci, | |
poate mintea cea mai luminată din toate timpurile, a reieșit faptul că este nece- | |
sar să se întrebuințeze ambele emisfere pentru obținerea de performanţe ieșite | |
din comun. Leonardo a excelat în gândirea matematică și logică, fiind totodată | |
și un geniu al coloritului, ritmului și expresiei. Personal, m-am simțit întotdea- | |
una extrem de tulbuşat în fața fantasticei lui imaginaţii — este impresionant să-i | |
vezi schițele elicopterului și submarinului — deși poate că perfectele desene ana- | |
tomice ale unor păsări în zbor ilustrează cel mai bine puterea imaginaţiei sale | |
incredibile. Într-un rând, Einstein a afirmat: „Imaginaţia este mai importantă | |
decât cunoașterea.“ Fără a imagina viitoruri fericite și soluții pentru problemele | |
cu care suntem confruntați nu există viitor, ci doar o zdrobitoare continuare a | |
realității prezente. Omenirea are nevoie atât de visători, cât și de cei care fac | |
planuri. | |
Poate că lucrul cel mai incitant legat de acest aspect îl constituie faptul că, | |
acceptând chiar ideea că majoritatea oamenilor au emisfera stângă dominantă | |
sau că, în general vorbind, una dintre emisferele cerebrale este dominantă, prin | |
exerciții am avea posibilitatea de a stimula emisfera mai slabă, astfel încât să | |
beneficiem de aportul ambelor. Nu trebuie să fim ori savanți, ori artiști: putem fi | |
ambele. | |
Imi amintesc că, în octombrie 1991, am participat la lansarea unui curs video | |
BBC. Lansarea se făcea la Institutul Directorilor din Londra, de către Tony | |
Buzan, unul dintre cei mai mari gânditori contemporani; nenumăratele lui best- | |
seller-uri certifică acest lucru, iar Hărțile sale Mintale sunt cunoscute de multă | |
lume (eu însumi le folosesc de vreo douăzeci de ani). | |
Cu ocazia respectivă, Tony și-a început discursul printr-o afirmaţie stupefi- | |
antă: el a spus că dacă ne-am fi găsit în anii '70 ar fi putut susține cu fermitate | |
că omul își folosește probabil 20 la sută din creier. Dacă ne-am fi găsit în anii | |
'80, ar redus cifra la 10 la sută. Cu toate acestea, a încheiat el, ne găsim în anii | |
'90 și utilizăm cu aproximaţie doar o fracțiune din 1 la sută. Altfel spus, de-abia | |
30 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
explorăm vârful vârfului aisbergului; ne așteaptă un drum extrem de lung până | |
la atingerea potenţialului real. | |
Plecând de la această ipoteză, consider că, indiferent cât de plină de succese | |
sau de atrăgătoare vi se pare viața, în clipa de faţă vă aflați încă foarte departe | |
de adevăratul dumneavoastră potenţial. Mai consider că, din cauza sistemului | |
nostru educațional, vă utilizați cu preponderență emisfera cerebrală stângă. | |
Desigur, există posibilitatea ca printre cititori să fie și unii care întrebuințează | |
emisfera dreaptă într-o măsură mai mare decât majoritatea populaţiei; apreciez | |
totuși că, grație strădaniei de a vă dezvolta cât mai mult emisfera dreaptă — ală- | |
turi de controlul stresului, atitudinea pozitivă și deprinderea stabilirii obiective- | |
lor — veţi simți o schimbare fundamentală a felului în care priviţi viaţa. | |
În Capitolele 4, 5 și 6 veţi învăţa să vă controlați stresul și să abordați viața | |
cu entuziasm. Veţi descoperi conceptul MindStore de folosire a emisferei cere- | |
brale drepte și veți deprinde tehnici pentru menţinerea unei atitudini mintale | |
pozitive. Capitolul 7 vă va ajuta să înțelegeți stabilirea obiectivelor și a posibili- | |
tăților de autoprogramare pentru succes. Capitolele 8 și 9 vă vor învăța să vă | |
folosiţi intuiţia și să vă dezvoltați fascinantele facultăți ale emisferei cerebrale | |
drepte. În sfârșit, în ultimele două capitoie, veți afla cum puteţi profita cât mai | |
bine de somn și cum puteți să vă declanșaţi gândirea creatoare. | |
Până să ajungeţi la sfârșitul cărții, sunt convins că veţi fi reușit să vă dezvol- | |
taţi, prin anumite exerciții foarte interesante, o modalitate de viaţă; un proces | |
simplu de pus în practică, pentru a vă aduce transformările dorite. | |
REZUMAT | |
CELE PATRU CARACTERISTICI NECESARE PENTRU O VIAȚĂ DE SUCCES | |
1. Abordaţi viața cu entuziasm. Învățaţi să vă controlaţi stresul și analizaţi- | |
vă nivelurile de energie. | |
2. Dezvoltaţi o atitudine pozitivă față de viaţă. Deprindeţi-vă să vă gândiţi în | |
mod automat și permanent la ceea ce vă doriți. Învăţaţi să deveniți opti- | |
mist și să vă orientaţi spre găsirea de soluţii. | |
3. Depășiţi-vă prejudecățile. „Bagajele vieţii“ vă împovărează? Învățaţi să | |
părăsiți Zonele de Confort, pentru a experimenta aspecte necunoscute ale | |
vieţii. i | |
4. Învățați să vă utilizați creierul în mod diferit. Incercați să înțelegeți | |
importanța folosirii ambelor emisfere cerebrale; învățați să dezvoltați mai | |
multe dintre facultățile emisferei drepte: imaginația, intuiţia și puterea | |
creatoare. | |
4. STRESUL | |
CUM POATE FI ÎNVINS | |
Probabil că stresul este problema cea mai importantă cu care se confruntă | |
omul modern. | |
Cu siguranță, termenul a devenit un clișeu verbal în anii nouăzeci. Pe scurt, | |
stresul se face vinovat de faptul că mulți oameni nu mai pot ţine piept vieţii coti- | |
diene. El cauzează multe dintre neplăcerile actuale: insomnie, hipertensiune, in- | |
farct, probleme digestive și sexuale, artrită și astm, pentru a aminti doar câteva. | |
Nimeni nu este imun la stres. Estimările recente apreciază că în Marea Bri- | |
tanie se pierd anual aproape 40 de milioane de zile lucrătoare, care păgubesc | |
departamentul Asistenţei Sociale cu 55 de milioane de lire sterline. Stresul îi | |
afectează pe toți deopotrivă, scriitori și cititori, administratori, profesori, elevi, | |
bancheri, măturători, șomeri... oameni de toate vârstele, indiferent de sex ori | |
credință. | |
Problema principală ce se ridică în fața noastră este de a recunoaște stresul | |
şi, bineînțeles, de a-l putea controla. Aceasta se realizează de obicei prin folo- | |
sirea antidepresivelor sau tranchilizantelor, dar adesea prețul utilizării lor este | |
mare, întrucât există riscul provocării unor tulburări, boli, ba chiar decese pre- | |
mature. Eu prefer să combatem stresul prin mijloace naturale. | |
Stresul reprezintă o chestiune importantă pentru noi toți. Sunt sigur că vă | |
Puteți aminti cu ușurință o persoană care suferă de efectele lui și, gândindu-vă | |
a bine, ați reuși să enumerați fără dificultăți propriile greutăți cauzate de | |
stres. | |
Punctul lui de plecare poate fi explicat foarte simplu, dacă ne gândim la stră- | |
moșii noștri care trăiau în peșteri și se confruntau cu animale sălbatice. Ei aveau | |
de ales între a fugi și a sta locului, pentru a se lupta cu fiarele. Știm că decizia | |
respectivă se lua la nivel conștient; înainte de a se hotărî, ei își examinau opțiu- | |
nile. La naștere, creierul omenesc este înzestrat cu vreo 20.000 de programe — | |
inclusiv răspunsul la situația tip „luptă-sau-fugi“, moștenit de la strămoșii din | |
epoca de piatră. | |
32 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Răspunsul acesta în fața unei ameninţări ne oferă o resursă instantanee de | |
energie și putere (adrenalina și noradrenalina), grație cărora putem să fugim | |
sau să rămânem pe loc pentru a lupta. În zorii civilizaţiei noastre, răspunsul se | |
declanșa doar în cazul ivirii unor pericole; astăzi, amenințările pot apărea la | |
birou sau acasă, în fabrică sau la joacă. Ele pot fi întâlnite în fiecare etapă a vieţii | |
omenești, de la naștere și până la moarte. Desigur, sunt mai evidente în momen- | |
tele de greutăți financiare, atunci când ne pierdem slujba sau când avem probie- | |
me cu alte persoane, fie acestea membri ai familiei sau nu. În exterior, răspunsul | |
în faţa amenințărilor se exprimă prin agresiune, furie, nerăbdare, anxietate și | |
teamă. | |
Atunci când acţionăm în mod pozitiv printr-o reacție de tipul „luptă-sau-fugi“ | |
totul este perfect; în schimb, când reacția amintită nu este productivă, vom | |
constata că e dificil de controlat și suntem supuși unei acumulări nesănătoase și | |
constante de adrenalină, până ce... TROSC! | |
STIMULI — SISTEMUL DE OPINII — REACȚIA | |
În cursurile mele, întrebuințez un model simplu pentru a explica răspunsul | |
față de stres: | |
Pe măsură ce recepționăm stimuli — care pot fi externi (de pildă, evenimente | |
și situaţii din jur) sau interni (propriile gânduri și atitudini) — aceștia sunt pro- | |
cesaţi de creier pe baza experienţelor personale, a sistemului de opinii ori, așa | |
cum am propus ceva mai devreme, pe baza „bagajelor vieţii“. După aceea, sis- | |
temul nostru de opinii va determina o reacţie în corp. | |
Stimul | |
Reacţie — Sistem de Opinii | |
Figura 7. | |
STRESUL 33 | |
Un eveniment nu are nici un înțeles până nu-l trecem prin sistemul de opinii | |
și până nu declanșăm în corp o reacție ce va fi negativă sau pozitivă, în funcţie | |
de statutul pe care-l acordăm evenimentului. Astfel, o coadă uriașă la ghișeul de | |
vânzare a cartelelor magnetice pentru metrou poate fi negativă pentru cineva | |
care se grăbeşte să nu întârzie la serviciu. Aceasta poate declanșa nerăbdarea | |
care se transformă în agresiune și mânie. Pentru altcineva, aceeași coadă poate | |
oferi răgazul de a visa cu ochii deschiși la ceva plăcut. | |
Evident, reacția la stres se reduce odată cu îndepărtarea sau diminuarea | |
stimulului. Modelul meu, Stimul — Sistem de Opinii —> Reacţie, simplifică | |
răspunsul mult mai complex ce se desfășoară în interiorul corpului, pe măsură | |
ce interacționează hormonii, sistemul nervos și alte funcții interne: | |
1. Hipotalamusul este străbătut de impulsuri nervoase chimice, activând | |
sistemul nervos vegetativ, care produce modificări în tot corpul. | |
2. Substanțele chimice ale stresului, adrenalina și noradrenalina, sunt eliberate | |
în fluxul sanguin, ceea ce determină o sporire bruscă a energiei corpului. | |
3. Pe măsură ce vasele sanguine se contractă, tensiunea arterială crește, ca și | |
frecvența bătăilor inimii. Respirația devine mai rapidă, iar răsuflările sunt | |
mai dese și mai puțin profunde. Cortizonul, din ficat transformă glico- | |
genul, aducând glucoza în sânge, pentru asigurarea energiei instantanee. | |
Pielea începe să transpire, tensiunea musculară sporește și sistemul diges- | |
tiv se contractă, se relaxează mușchii vezicii urinare și ai rectului. | |
Corpul este extrem de eficient și — slavă Domnului! - beneficiind de | |
capacitățile descrise anterior, putem s-o rupem la fugă, ori să rămânem pe loc și | |
să ne luptăm pentru supraviețuire. | |
Există însă o problemă majoră cu care ne confruntăm cu toții, și anume aceea | |
că hipotalamusul (care declanșează reacția corpului față de stres) nu cunoaște | |
diferenţa î între o ameninţare reală, de pildă un hoț înarmat, și una doar imagi- | |
nată în minte. El va declanșa răspunsul respectiv indiferent de motivul stresului. | |
În mod clar, permanenta activare a hipotalamusului în acest fel nu este sănă- | |
toasă; pe perioade prelungite, ea poate duce la boli serioase. | |
În ziua de azi, mulți indivizi constată că atunci când sunt stresaţi au tendința | |
de a munci și mai mult, de a lucra peste program. Ei se expun altui stres, care le | |
distorsionează percepțiile și-i împiedică să-și dea seama ce se petrece. Bine- | |
înțeles, rezultatul final este dezastruos: oboseală, epuizare sau chiar colaps. | |
Poate că, de fapt, problema cea mai mare cu care ne confruntăm este de a | |
înțelege că trebuie să ne dezvoltăm un antidot interior — iar acest lucru s-ar | |
cuveni să reprezinte prioritatea noastră absolută. Evident, unica modalitate de a | |
reuși constă în destindere și în reducerea bătăilor inimii, în înlăturarea tensiunii | |
musculare, micșorarea tensiunii arteriale și refacerea echilibrului organismului. | |
34 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Pe mine mă pasionează la maximum acest aspect. Dacă am înţelege rostul | |
prevederii unor pauze de relaxare în fiecare profesie și ocupaţie, am putea | |
economisi o adevărată avere în domeniul sănătăţii, eliberând resurse vitale ce | |
pot fi îndreptate spre locuri unde sunt mult mai necesare. Dacă așa ceva s-ar | |
preda în toate școlile, pentru a fi adoptat ca mod de viaţă... Este pur și simplu | |
inimaginabil câtă mizerie și suferință ar fi evitate! E foarte posibil ca efectele | |
stresului să reprezinte principala problemă a societăţii actuale. Prin urmare, | |
relaxarea — ca unică soluție — trebuie să devină grija noastră principală. | |
PERIOADA DE RECUPERARE CALITATIVĂ | |
În perioada cât am lucrat alături de unii dintre cei mai de seamă sportivi | |
britanici, am observat că aceștia caută performanța maximă în tot ceea ce fac. Ei | |
știu că nu pot atinge forma dorită în cursa ori în meciul care-i așteaptă dacă n-au | |
tras din greu la antrenamente. | |
La ora actuală, se cunoaște faptul că pentru a atinge maximumul de formă, | |
pentru a obține cea mai bună performanță, sportivii trebuie mai întâi să se încăl- | |
zească. Este absolut firesc să pună mușchii în mișcare, să se pregătească înainte | |
de întrecere. Odată încălziţi, ei pot solicita corpul din plin. După cursă, sportivii | |
vor „reduce treptat motoarele“; tot mai des, în ultima vreme se văd atleți, sau | |
chiar echipe întregi revenind pe stadion după încheierea întrecerii, pentru a efec- | |
tua o serie de exerciţii speciale de relaxare progresivă a mușchilor suprasolicitați. | |
După ce au parcurs aceste trei etape, ei se vor odihni în mod complet: este | |
ceea ce eu denumesc Perioada de Recuperare Calitativă (PRC). Pentru mulți | |
poate fi vorba de un somn profund după-amiaza sau de implicarea într-un | |
hobby. Este clar că PRC-ul reprezintă o fază importantă, permiţând concuren- | |
tului să fie în formă maximă și a doua zi. Pentru aceia care se dedică sportului | |
cu trup și suflet, respectarea acestui ciclu, zi de zi, este absolut necesară. | |
1. Încălzire | |
2. Performanţă de vârf | |
3. Relaxare progresivă | |
4. Perioadă de Recuperare Calitativă | |
Figura 8. | |
STRESUL 35 | |
Probabil că dumneavoastră nu practicaţi sportul de performanţă; totuși, pen- | |
tru a ajunge persoana care puteţi să fiţi, aceea pe care o merită cei din jurul | |
dumneavoastră, aveţi nevoie să parcurgeţi un ciclu similar... dacă este necesar să | |
atingeţi zilnic culmea performanţelor. | |
Totuși, câți dintre noi o fac? Vă „încălziţi“ înainte de o ședință sau de o întru- | |
nire importantă, înainte de o reuniune familială sau de întâinirea mult așteptată | |
cu o fată? Sau, pur și simplu, intraţi în cameră și vă conectaţi direct la tensiunea | |
de lucru? După aceea, vă relaxaţi, ori treceţi direct la următorul punct de pe | |
ordinea de zi? Realmente, PRC-ul reprezintă o mare problemă. Cum puteţi da | |
tot ce aveți mai bun în dumneavoastră vineri după-amiază, dacă nu v-aţi relaxat | |
deloc în cursul săptămânii? | |
Controlul stresului este vital, iar Perioada de Recuperare Calitativă se dove- | |
dește la fel de importantă ca și încălzirea. Totuși, cum să reducem cantitatea de | |
stres pe care o acumulăm în timpul zilei? Răspunsul se găsește în interiorul | |
nostru — mai exact, în gândirea noastră și în atitudinea pe care o manifestăm zi | |
de zi. ; | |
ATITUDINEA MINTALĂ POZITIVĂ | |
Întrebarea cea mai evidentă este unde se oprește mintea și unde începe | |
corpul, sau unde se sfârșește corpul înainte de a exista mintea? Cu siguranţă, | |
mintea și corpul se întrepătrund, ba poate chiar coexistă, ca un tot. Revenind la | |
modelul Stimul — Sistem de Opinii — Reacţie, se observă că reacția corpului la | |
stres este declanșată chiar de gândire. | |
Dintotdeauna, m-a fascinat capacitatea gândului de a influența corpul — înce- | |
pând cu simpla glumă de a te preface că te scarpini în mod insistent în public, | |
pentru a constata efectul pe care-l are acțiunea ta asupra celor din jur, și ter- | |
minând cu puterea de sugestie a hipnozei. | |
Adeseori, aduc în discuţie un documentar al BBC-ului, referitor la Angel | |
Escudero, un medic spaniol care profesează undeva, în apropierea orașului Va- | |
lencia. Documentarul respectiv, făcând parte dintr-un serial despre medicina | |
alternativă, a ilustrat perfect munca fantastică a acestui chirurg de excepție. | |
Episodul a început prin prezentarea unei săli de operaţie în care intra o paci- | |
entă; aceasta nu era purtată pe scaun cu rotile, sub influența unor sedative, și în | |
mod clar nu fusese anesteziată. | |
Pacienta avea o deformare a piciorului stâng, care dusese la complicații artri- | |
tice și trebuia operată. Escudero i-a ieșit în întâmpinare și a instalat-o pe masă. | |
Pe toată durata procedurii, o asistentă medicală a stat la capul pacientei, discu- | |
tând cu ea. După ce toți și-au ocupat locurile, Escudero a rugat-o pe femeie să | |
încerce să producă salivă în gură, s-o menţină acolo și să-și repete întruna: | |
36 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
„Piciorul meu este anesteziat.“ Aceasta a fost toată anestezia de care a beneficiat | |
pacienta. | |
După aceea, a început operaţia, implicând incizii profunde în picior, folosirea | |
de pense pentru depărtarea mușchilor și țesuturilor, a daltei, iar în final chiar și | |
a unui sfredel, pentru găurirea oaselor, deasupra și dedesubtul genunchiului. În | |
tot acest timp, pacienta a fost perfect trează, flecărind cu prietena ei, asistenta | |
medicală. | |
După ce rănile au fost închise și cusute în jurul tijelor metalice care fuseseră | |
introduse în picior, pacienta s-a sculat pur și simplu și a ieșit, e drept | |
șchiopătând, dar fără a fi sprijinită, mulțumindu-le medicilor. | |
Această demonstraţie a fost cu totul uluitoare, iar documentarul a prezentat | |
și alte operații, amintind de aproape 900 de cazuri tratate similar, nu numai fără | |
anestezie, ci și fără antibiotice. | |
În cadrul unui interviu, lui Escudero i s-a cerut să explice cum era posibilă o | |
astfel de intervenţie chirurgicală, fără ca pacientul să sufere dureri intense și să | |
intre în stare de șoc. El a răspuns: „Secretul constă în simplitatea minții ome- | |
nești“. Dacă gura conţine salivă, atunci creierul induce ideea că pacientul este | |
într-adevăr relaxat și în nici un caz alarmat. În plus, întrucât se afirmă în mod | |
repetat că piciorul este anesteziat și nu poate simţi nimic, așa și trebuie să fie. | |
Evident, reporterul a fost stârnit de această explicaţie și episodul a continuat cu | |
alte dovezi privind aplicaţiile „secretului“ descoperit de Escudero. | |
În cazul respectiv, capacitatea minţii de a acţiona asupra corpului împinge | |
aproape până la limită modelul Stimul — Sistem de Opinii — Reacţie, dar dacă | |
acest lucru este posibil, ce se poate întâmpla atunci când cineva monologhează | |
întruna despre eșec, nefericire, boală și alte experiențe evident negative? | |
M-am amuzat copios cu sportivii, folosind testarea mușchilor pentru a le de- | |
monstra cât de reală este influența gândurilor asupra corpului. Testele muscu- | |
lare sunt preluate din kineziterapie, o metodă fascinantă, utilizată de mulți prac- | |
ticanţi ai medicinelor alternative. | |
De obicei, testez forța unui braţ solicitându-i sportivului să-l întindă în | |
lateral, la nivelul umărului, și să strângă pumnul. Stând cu fața spre el, îmi pun | |
o mână pe celălalt umăr al său și o mână pe pumnul strâns; după aceea, apăs în | |
jos brațul întins, în vreme ce el se străduiește să rămână în aceeași poziție. | |
Acţiunea respectivă oferă o indicație în privinţa forței lui. | |
Dacă, ulterior, îi cer sportivului să țină o țigară în gură (după ce l-am lăsat să | |
se odihnească) și repet testul, el constată că toată forța i-a dispărut și că nu | |
poate rezista deloc. Încep apoi să-i testez forța în timp ce-i repet cuvinte cu co- | |
notații pozitive și negative, de pildă „învingi“ și „pierzi“, sau „iubești“ și „urăşti“. | |
STRESUL 37 | |
La prima vedere, toate aceste teste pot părea absurde; totuși, sub influența | |
termenilor pozitivi, oamenii devin în general mai puternici decât sunt în mod | |
obișnuit, în vreme ce cuvintele negative par să le secătuiască energia. | |
Atunci când asistă prima dată la o asemenea demonstraţie, mulți încearcă să | |
minimalizeze rezultatele, considerându-le înșelătorii. Ei afirmă că mi-am schim- | |
bat poziția corpului sau că folosesc puteri diferite de apăsare, deși încerc să în- | |
trebuințez de fiecare dată aceeași forță. În cartea lui, Your Body Doesn't Lie | |
(Corpul nu te minte), doctorul John Diamond prezintă fotografii și rezultate ale | |
unor metode și mai obiective, care utilizează aparate mecanice pentru măsurarea | |
rezistenței opuse de om. | |
Toate aceste lucruri mă fascinează și, bineînţeles, îi fascinează și pe cei | |
cărora le povestesc; realitatea este că vorbele și gândurile pe care le folosim ne | |
vor afecta trupurile și, evident, rezultatele. | |
Am predat programul MindStore de-a lungul și de-a latul Angliei, din cabi- | |
netele directoriale și până în atelierele mecanice, având drept cursanți oameni | |
aparținând tuturor păturilor sociale. Din experiența acumulată, am dedus că | |
există o forță constantă, prezentă permanent, indiferent de statut social ori edu- | |
cație. Din punctul meu de vedere, ea explică însăși existența umană și toată | |
gama sentimentelor, pornind de la lipsa de speranțe: și terminând cu satisfacția | |
unor succese extraodinare — este vorba de atitudinea personală, sau, cu alte | |
cuvinte, de valoarea glasului interior. | |
Repet: pentru mine reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care ne | |
confruntăm în societatea modernă. Eu consider că tendința fundamentală a | |
societății noastre e negativismul. Glasul interior este autocritic și limitativ, deter- | |
minând adesea starea „Nu pot“, care constituie o frână pentru majoritatea | |
oamenilor. Ca atare, sarcina noastră este de a înăbuși negativismul și pe „Nu | |
pot“, pentru a clădi gândirea de tipul „Pot!“ | |
Trebuie să ne dezvoltăm un monolog interior pozitiv și să învăţăm să credem | |
în el, deoarece numai în acest fel putem progresa cu toții. | |
Spre satisfacția mea, principalul prezentator al televiziunii britanice a remar- | |
cat la începutul unei emisiuni informative că știrile sunt excesiv de negative. | |
Sunt întru totul de acord cu el. Societatea noastră a ajuns să fie ahtiată după | |
știri cât mai senzaţionale. Acestea sunt rareori pozitive, și atunci sunt expediate | |
spre sfârșitul emisiunii ori, în cazul presei, în articole scrise cu litere mărunte. | |
Aproape în întreaga lume se petrec multe lucruri bune, realizări de excepție, dar | |
noi nu aflăm de ele și nici nu ne concentrăm asupra lor; în schimb, în fiecare | |
seară putem auzi despre foamete, războaie, violenţe și crime. | |
Înainte ca dumneavoastră să reacționați, spunând că nu putem ignora aceste | |
grave probleme mondiale, vreau să vă spun că aveți perfectă dreptate. Nu cer | |
insă decât să ne focalizăm informările și observațiile asupra soluțiilor și posibili- | |
38 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
tăţilor. Dacă vom continua să privim doar problemele, atunci cu siguranță vom | |
descoperi că ele nu se mai termină niciodată; în mod sigur însă, dacă ne vom | |
concentra asupra soluţiilor, ele nu vor întârzia să apară. | |
Există multe exemple ce pot fi folosite. Printre marile mele satisfacţii s-a | |
numărat lucrul cu campioni din sport; de pildă, am lucrat cu Liz MeColgan, con- | |
siderată de mulţi specialiști una dintre cele mai celebre atlete ale tuturor timpu- | |
rilor. Îmi amintesc reportajul TV pe care l-am văzut chiar în ziua când, la Tokio, | |
ea participa la cursa de 10.000 de metri pentru titlul mondial. Reportajul pre- | |
zenta conferința de presă din ajunul cursei, în cadrul căreia fuseseră intervievate | |
principalele favorite. | |
Un ziarist a întrebat o concurentă: „Dacă nu veţi câștiga, cine credeți că o va | |
face?“ Concurenta i-a răspuns, și atunci alți reporteri le-au întrebat pe alergă- | |
toarele din țările lor cine credeau că urma să câștige, dacă ele n-aveau să reu- | |
șească. McColgan a fost ultima întrebată, dar, în vreme ce toate celelalte avan- | |
saseră diverse nume, ea a replicat: „Cred că am mai spus-o, dar o voi repeta — | |
numai eu pot câștiga!“ Am fost încântat să aud o asemenea declaraţie. Pentru | |
mine, asta-i principalul: gândirea pozitivă. Nu avem voie să cedăm nici un pas în | |
faţa stării negative. Liz se dusese la Tokio pentru un singur lucru. Concentrarea | |
totală și dăruirea constituie elemente vitale. Într-adevăr, ea a câștigat medalia | |
de aur după o cursă incredibilă. | |
Dintr-o lume cu totul diferită provine istoria lui Victor Frankel, faimosul psi- | |
hiatru care a petrecut trei ani ca deţinut în teribilele lagăre din Dachau și | |
Auschwitz. În cartea sa, Man's Search for Meaning (Căutarea înțelesului), el | |
descrie suferinţele și înjosirile la care a fost supus de către naziști. A văzut cum | |
prieteni sau rude au fost îngropaţi de vii, ori au fost azvârliți în camerele de | |
gazare. De-a lungul cărții sale, Frankel a subliniat faptul că cei ce au reușit să | |
supraviețuiască acestor îngrozitoare traume zilnice aveau în comun un lucru | |
esențial: atitudinea față de viață. El a declarat: „i puteţi lua omului orice, cu o | |
singură excepție — ultima dintre libertățile omenești, dreptul de a-și alege atitu- | |
dinea în anumite condiţii, dreptul de a-și alege propria cale interioară.“ | |
Aș putea umple toate paginile acestei lucrări cu istorii despre oameni celebri | |
și ştiu că, în toate cazurile, atitudinea lor a fost cea care a jucat rolul primordial. | |
Și totuși, continuăm să fim o societate de plângăreți. În general, puţinii indivizi | |
care gândesc pozitiv sunt disprețuiți sau ironizați; unii le interpretează atitu- | |
dinea pozitivă drept ceva impropriu. Alţii o apreciază ca fiind o „demonstraţie“ | |
sau o îmbogăţire în materie de fericire pe seama necazurilor altora. | |
Adeseori atitudinea pozitivă vine în contradicție cu curentul general. De | |
obicei, în plan social, se acceptă încercarea de a te văicări chiar și cu ocazia celor | |
mai simple saluturi. La „Ce mai faci?“ se va răspunde în cazul cel mai fericit prin | |
„Nu prea rău, mulțumesc!“. | |
STRESUL 39 | |
Nu voi uita niciodată un episod petrecut la sediul unei importante companii | |
britanice, unde venisem pentru a expune programul MindStore directorului | |
general. Era o dimineaţă de iunie, cu cer senin și soare plăcut; păsările ciripeau | |
și te simţeai ca nou-născut. Secretariatul ocupa un hol destul de mare. Am fost | |
rugat să aștept câteva minute, până ce directorul își rezolva problemele urgente. | |
Stăteam pe o banchetă, când s-a deschis ușa și a apărut un bărbat care m-a | |
salutat cu: „Ce zi superbă!“. | |
Tipul părea într-o dispoziţie excelentă și se bucura de tot ceea ce exista în | |
jurul său. (Nu era însă directorul pe care-l așteptam.) S-a apropiat apoi de secre- | |
tară și a întrebat-o: „Știi cumva dacă mi-a sosit răspunsul?“ În mod clar, era | |
vorba de ceva important pentru el; fiind agent de vânzări, plătit numai din co- | |
misioanele afacerilor încheiate, câștigul său depindea în mod direct de mesajele | |
primite de la cei cărora le făcea oferte. Când secretara i-a răspuns negativ, el a | |
murmurat o înjurătură și, instantaneu, întreaga sa atitudine s-a schimbat din- | |
tr-una vioaie, plină de entuziasm și chef de muncă, într-una dezamăgită și parcă | |
lipsită de viață. Bărbatul s-a răsucit pe călcâie și a pornit spre ieșire, târșâindu-și | |
picioarele. În câteva secunde, persoana plină de vitalitate, care ar fi putut reuși | |
aproape orice, lăsase locul unei epave secătuite de forțe. | |
Totuși, corespondenţa încă nu sosise, iar faxurije acumulate peste noapte nu | |
fuseseră citite până în acel moment, pentru a nu mai aminti faptul că centrala | |
telefonică era ocupată și oricare dintre apelurile din exterior s-ar fi putut să fie | |
pentru el. Tragedia era că bărbatul nu-și dădea seama cât de mult îi putea afecta | |
restul zilei această reacţie pripită, ca să nu mai pomenesc de efectul produs | |
asupra colegilor săi, în mijlocul cărora revenea, și care poate că provocaseră | |
într-un fel referirile lui sarcastice legate de direcțiune și administrație. | |
După cum văd eu lucrurile, avem posibilitatea de a opta, iar în această pri- | |
vință sunt de acord cu Victor Frankel. Fiecare se trezește cu energia refăcută | |
după somnul de noapte; atâta vreme cât mâncăm și dormim bine, vom dispune | |
de toată energia necesară pentru ziua care ne așteaptă. Jumătate dintre oameni | |
se debarasează însă de o parte importantă a energiei respective prin felul cum se | |
trezesc și întâmpină dimineață. De obicei, sună ceasul deșteptător — el însuși un | |
factor de stres — după care urmează exclamaţia: „Vai de mine! E luni!“. | |
Privind partea bună a lucrurilor, aveţi posibilitatea de a sui pe ceea ce eu | |
denumesc „spirala pozitivității“ sau, cum din păcate este mult mai frecvent, să | |
începeți prin a coborî pe spirala negativismului. Analizându-vă propriile gânduri | |
sau ascultând conversațiile altor persoane, veți constata că un gând sau un | |
cuvânt negativ duce imediat la altul similar. | |
40 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Spirala | |
pozitivității | |
Figura 9. | |
A avea o atitudine pozitivă înseamnă a te opune tendinței generale. Când am | |
abordat pentru prima dată acest domeniu, foarte puţine persoane au manifestat | |
vreun interes și, desigur, mulți au fost cinici, râzând și căutând să minimalizeze, | |
considerându-le „aiureli americane“. Atunci când veți începe să utilizați această | |
metodă, s-ar putea ca iniţial să aveţi parte de reacţii negative dar, destul de | |
repede, cei din jur vor observa că v-aţi schimbat. Este posibil ca asta să le facă | |
plăcere, fiindcă veți fi o persoană mai interesantă; cu siguranță, veți avea mai | |
multă energie și veți fi mai agreabil. | |
Un adevăr simplu spune că a trăi înseamnă a avea probleme. Cine poate | |
afirma cu toată sinceritatea că nu are nici o problemă? Pe vremuri, obișnuiam să | |
cred că a avea succes însemna a duce o viață fără griji; la un anumit nivel, în | |
mintea mea apărea imaginea unei plaje scăldate în soare și a unui trai de lux. În | |
realitate, a avea succes înseamnă a rezolva tot mai multe probleme. | |
Problemele fac parte din viață; a avea o atitudine pozitivă înseamnă a le | |
accepta, ba chiar a le întâmpina cu bucurie, fiindcă ele dovedesc că trăiești, iar | |
rezolvarea lor va aduce alte succese. Cred, de asemenea, cu toată fermitatea, că | |
fiecare om are numai problemele care sunt în exclusivitate ale sale. Uneori, | |
mi-am dorit să fi avut și problemele unuia precum Stallone, însă eu le am pe ale | |
mele și el pe ale lui. Totodată, mai cred că absolut toate problemele ce apar au | |
și o soluție. | |
Majoritatea oamenilor sunt ispitiți să dea vina pe alții pentru necazurile lor. | |
Unii învinuiesc guvernul, sindicatele, sau șefii; maică-mea e de vină, taică-meu e | |
de vină; de vină este felul cum m-au crescut. Acesta mi se pare un mod simplist | |
de a scăpa de responsabilități, de aceea, data viitoare când ațintiți arătătorul | |
către un așa-zis vinovat, nu scăpați din vedere faptul că alte trei degete vă arată | |
pe dumneavoastră înșivă, în vreme ce degetul mare indică cerurile. | |
Asumaţi-vă responsabilitatea, deveniți propriul dumneavoastră stăpân și | |
recunoașteți problemele care vă aparțin, apoi luaţi hotărârea de a le rezolva. | |
STRESUL 41 | |
Napoleon Hill, autorul celebrei cărți Think and Grow Rich (Gândeşte și îmbo- | |
gățeşte-te) și coautor, împreună cu W. C. Stone, al cărții Success through a Posi- | |
tive Mental Attitude (Succesul prin atitudinea mintală pozitivă), a afirmat: „In cli- | |
pele cele mai grele există întotdeauna sămânța unui câștig cel puțin egal cu | |
dificultatea de moment“. Din orice situație se pot desprinde lucruri bune; atunci | |
când suntem puși în fața unor dificultăți maxime, sarcina noastă este să căutăm | |
pri-lejul favorabil, să zărim potenţialul și să ne concentrăm asupra lui. | |
Mulţi dintre noi, cei care gândim pozitiv, preferă să nu folosească deloc cu- | |
vântul „necaz“, întrucât implică o dificultate, o situaţie neplăcută. E mai indicat | |
să întrebuințăm cuvântul provocare, care are evident conotaţii pozitive și a cărui | |
utilizare trezește senzația de încredere că există o soluție ce ar putea fi desco- | |
perită. | |
Din momentul în care v-aţi decis pentru o atitudine pozitivă, chiar și în fața | |
greutăților, secretul este să o menţineţi. Adoptaţi monologul interior, convin- | |
gându-vă că soluţia este iminentă și că dificultăţile vor dispărea în scurt timp. | |
Când vremurile au fost grele pentru mine (Și vă asigur că au fost), m-am trezit | |
repetându-mi în minte: „O să treacă, știu că roata se va întoarce“. Am descope- | |
rit, de asemenea, o forță deosebită folosind retragerea deliberată din fața unei | |
provocări, pentru a câștiga timp. Reveneam asupra ei după o zi, permițând | |
subconștientului să continue căutarea soluțiilor, și constatam că situația nu mai | |
părea chiar atât de amenințătoare. | |
Această abordare pozitivă mi-a permis să-mi modific focalizarea interioară. | |
Pe vremea când obișnuiam să mă gândesc la o problemă, cât era ziua de lungă, | |
nu-i vedeam decât dificultățile. După ce gândirea mea s-a transformat într-una | |
orientată către descoperirea de soluţii, am început să le găsesc aproape automat. | |
Este un lucru destul de simplu. Procedând astfel, veți vedea că atitudinea dum- | |
neavoastră va atrage persoane, locuri și prilejuri care vă vor consolida așteptă- | |
rile. Atunci când veți începe să alegeți atitudinea pozitivă, s-ar putea să rămâneţi | |
suprins cât de rapid par să să se ivească ocaziile de progres, cum aparent din se- | |
nin, parcă întâmplător, oamenii vin să vă ajute — poate fi de-a dreptul stimulativ. | |
Să fim realiști! Trăim, și ca atare ne confruntăm cu problemele vieții. Vom | |
trece prin momente grele, vom suferi pierderi, vom fi bolnavi, putem avea | |
accidente, putem fi concediați, respinși, dezamăgiţi și așa mai departe. Asta este | |
realitatea, asta este viața: numai că, în vreme ce lucrurile din jur par să meargă | |
tot mai rău, trebuie să fiți conștient de faptul că deţineţi controlul absolut asupra | |
reacției dumneavoastră vizavi de situaţie. | |
Vă puteți alege atitudinea. Optând pentru una pozitivă, ați decis să fiți | |
puternic. Conjunctura nu vă va tulbura, iar această reacție va constitui o sursă | |
de încurajare nu numai pentru dumneavoastră ci și pentru cei din jur. Mai mult | |
ca sigur, veți găsi o soluție, iar reușita repetată vă va îmbunătăți considerabil | |
42 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
șansele de succes. Vă rog să rețineţi că vă puteți dezvolta această atitudine doar | |
aplicând-o permanent. CUM PUTEŢI AVEA O ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE | |
PROVOCĂRILE IMPORTANTE ALE VIEȚII, DACĂ NU SUNTEȚI CAPABIL S-O | |
FACEŢI ÎN CONFRUNTAREA CU CELE MINORE? | |
LIMBAJUL | |
Gândurile și cuvintele dumneavoastră vă reflectă atitudinea. Modul în care | |
vă veţi alege vorbele va indica felul cum gândiţi. Dacă doriţi să treceţi de la o | |
atitudine negativă la una pozitivă, atunci punctul de pornire îl constituie modi- | |
ficarea limbajului: alegeți doar cuvintele pozitive. Renunțaţi la limbajul negativ | |
pe care-l utilizaţi în mod curent. Ascultaţi termenii pe care-i folosiţi și veţi des- | |
coperi că mulţi au conotaţie negativă. Ei vă conduc într-o direcţie în care în nici | |
un caz nu doriţi s-o apucați. | |
Cândva, am auzit o definiție simplă: gândire pozitivă înseamnă a te gândi la | |
ceea ce îți dorești, gândire negativă înseamnă a te gândi la ceea ce nu îţi dorești. | |
Merită să luaţi o foaie de hârtie și să înșiruiți cuvintele negative pe care aveți | |
tendința să le repetați, iar apoi să găsiți substituenți pozitivi pentru fiecare. | |
Negativ Pozitiv | |
° Problemă e Provocare | |
e Am uitat e Îmi voi aminti imediat | |
* E frig ° Ar putea fi mai cald | |
e Mi-e rău e M-aș putea simţi mai bine | |
e Sunt obosit e Aș putea avea mai multă energie | |
În cadrul cursului MindStore, explic faptul că, dacă am compara creierul cu | |
un biocalculator, atunci cuvintele și gândurile pe care le folosim ar reprezenta | |
programele biocalculatorului. Dacă revenim la modelul Stimul — Sistem de | |
Opinii — Reacţie, trebuie să ne asigurăm răspunsul dorit folosind alternativa | |
pozitivă, care să contrabalanseze tendința negativă a limbajului. | |
În lumea calculatoarelor, se folosește acronimul GIGO, care înseamnă | |
„Gunoi intră, gunoi iese“. Este absolut corect: dacă în calculator se introduce o | |
informaţie greșită, atunci rezultatul va fi eronat. Evident, dacă introduceţi | |
informaţii corecte, vă puteţi aștepta să obţineţi rezultate bune. | |
ȘTERGE PROGRAMUL ACESTA! | |
Veţi descoperi că trebuie să vă străduiţi să vă modificaţi limbajul; de aceea, | |
ar fi recomandabil să utilizaţi un declanșator. E preferabil să folosiți propoziția: | |
„Şterge programul acesta!“ | |
STRESUL 43 | |
Folosind asocierea cu informatica, ea va acţiona asupra biocalculatorului — | |
creierul dumneavoastră. y | |
Obişnuiți-vă să utilizați „Şterge programul acesta!“ de îndată ce vă auziți | |
folosind cuvinte negative ori gândind negativ. Înlocuiți imediat termenul negativ | |
cu alternativa pozitivă. De exemplu: „Cred că am un necaz“ — Şterge programul | |
acesta! — „Cred că trebuie să fac față unei provocări“, sau: „Mă simt cam rău“ — | |
Şterge programul acesta! — „M-aș putea simți mult mai bine chiar acum.“ AS | |
Deprindeți-vă să procedați astfel și în scurt timp veți sesiza negativismul | |
dumneavoastră și al persoanelor din jur. Veţi observa, de asemenea, că limbajul | |
pozitiv va influența rezultatele pe care le veți obține în munca de zi cu zi. r | |
Concentrați-vă asupra acestei sarcini; veți fi surprins cât de negativ tinde să | |
vă fie limbajul și cât de rapid vă puteți transforma, progresând, dacă întrebu- | |
ințați tehnica descrisă. Un limbaj pozitiv vă va modifica rapid atitudinea, aşadar | |
și satisfacția față de viață, ba chiar.și energia și starea de bine. Prin urmare, am | |
motive să repet întruna: Funcționează! | |
. | |
AFIRMAŢIILE POZITIVE | |
O altă metodă excelentă este de a concepe un număr de afirmații pozitive pe | |
care să le repetaţi în diferite momente ale zilei. Ele vor contribui la dezvoltarea | |
unui monolog interior pozitiv și pot avea un impact imediat asupra comporta- | |
mentului dumneavoastră și lucrurilor pe care le realizaţi. | |
Există multe asemenea afirmaţii; poate cea mai faimoasă dintre ele a fost | |
creată de Emile Coué, un farmacist francez care a descoperit că pacienţii săi | |
păreau că se însănătoșesc mai repede dacă, atunci când înghițeau medicamen- | |
tele, repetau o frază. Celebra frază este: „Din zi în zi, mă simt tot mai bine, din | |
toate punctele de vedere.“ Alţii au completat-o cu „tot mai puternic“, sau „tot mai | |
fericit“; puteți modifica această afirmație de bază după cum doriți. l | |
Repetând pur și simplu fraza și menținând în același timp o atitudine de con- | |
vingere și entuziasm, oamenii recunosc că simt O ameliorare a stării lor. Afirma- | |
tiile sunt formulate într-un fel anume pentru a avea impact asupra subcon- | |
știentului, ceea ce atrage după sine obținerea stării dorite. Ele sunt alcătuite pe | |
principiul celor trei „P“-uri: sunt pozitive, la prezent și personale. Recomand ca | |
pronumele „eu“ sau „al meu“ să se găsească în partea de început a afirmației, iar | |
aceasta să se încheie prin „acum“. Astfel sunt rezolvate două „P“-uri, în vreme ce | |
al treilea se află la mijloc — de exemplu: | |
Eu sunt un câştigător înnăscut și am succes în orice încep acum. | |
sau | |
Problemele mele financiare sunt în perfectă ordine acum. | |
44 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Canadianul Brian Tracy, care a conceput câteva metode excelente de dez- | |
voltare personală, recomandă să ne trezim în fiecare dimineață având pe buze | |
afirmaţia „Eu cred că ceva minunat se va întâmpla azi“, pe care s-o repetăm de | |
cinci ori. Tot el propune să repetăm de cinci ori: „Îmi place de mine.“ Pe lângă | |
acestea, mai există: „Mă simt fericit, mă simt sănătos, mă simt excelent!“ | |
Este foarte ușor să respingeți cu un aer de superioritate aceste simple | |
începuturi de schimbare; totuși, sfatul meu este să încercați, timp de zece zile, să | |
folosiţi o afirmaţie creată de dumneavoastră și vedeți ce se întâmplă. | |
După cum poate v-aţi dat seama, eu sunt un entuziast. Îmi amintesc de vre- | |
mea când aveam probleme de ordin financiar... ca să nu zic mai multe. Treceam | |
prin dificultăți considerabile, depășind cu mult contul din bancă și neavând | |
lichidităţi pentru achitarea cheltuielilor. Am abordat situaţia într-o manieră cu | |
totul aparte; apelând la entuziasmul meu, eminamente pozitiv, am izbutit să | |
inversez lucrurile. De câte ori grijile financiare m-au asaltat, mi-am repetat: | |
„Problemele mele financiare și personale sunt în perfectă ordine acum.“ Pe | |
fiecare filă a carnetului de cecuri am scris cu tuș: | |
Cu multă încântare | |
plătesc suma de | |
iar pe revers: | |
Suma aceasta pornește în lume pentru a o | |
îmbogăţi, înainte de a reveni la mine | |
multiplicată. | |
Oricine își poate lesne imagina ce efect aveau cecurile mele asupra celor de | |
la bancă! Toţi le considerau extrem de amuzante și, când treceam pe acolo | |
pentru operațiuni de rutină, mă priveau cu ochii cât cepele. Mă simțeam de-a | |
dreptul încântat de ideea că mă credeau sărit de pe fix; important era că metoda | |
avusese efect! Afirmațiile mele pozitive aveau un impact deosebit asupra încre- | |
STRESUL 45 | |
derii în sine și, prin urmare, asupra atitudinii celor cu care-mi desfășuram afa- | |
cerile. Trebuie să mărturisesc cu toată sinceritatea că, în cele din urmă, venitu- | |
rile mi s-au multiplicat și că acum sunt eliberat de griji financiare — și am fost așa | |
din clipa când am adoptat afirmaţiile pozitive. | |
Dacă vă interesează să aflați mai multe lucruri în legătură cu acest subiect, | |
citiți cărți precum The Richest Man in Babylon (Omul cel mai bogat din Babilon) | |
de George S. Clason, excelenta The Instant Millionaire (Milionar la minut) de | |
Mark Fisher sau, favorita mea, Moneylove (Iubirea de bani) de Jerry Gillies. | |
Primesc multe scrisori de la oameni care, după ce au urmat cursul Mind- | |
Store, aplică tehnicile învățate. Recent, o doamnă, care ocupă postul de director | |
general al unei companii de marketing și relații cu publicul, mi-a scris: | |
Am participat la cursurile MindStore ținute în Glasgow, la începutul anului, și | |
am ajuns să le apreciez foarte mult, întrucât au constituit o deosebită inspiraţie și | |
forță motivaţională pentru slujba mea. În iulie, am aflat că am cancer și că trebuie | |
să mi se extirpe un rinichi. | |
Folosind tehnicile și casetele audio MindStore, am depășit boala și m-am apucat | |
din nou de muncă. firește, cu orar redus — la o săptămână după operație. După | |
alte câteva săptămâni, am revenit la programul normal. | |
Medicul meu a fost uluit de rapiditatea cu care m-am refăcut și de faptul că nu | |
păream să fiu afectată de disconfortul ori efectele secundare prezise de el. Ori de | |
câte ori îmi pomenise de efectele secundare, „ștersesem programul acela“. | |
Peste trei luni, m-am restabilit complet și energia pozitivă de care dispuneam | |
s-a concentrat din nou asupra celorlalte aspecte ale vieții mele. | |
Ştiu că această doamnă nu va obiecta pentru că i-am relatat cazul, deoarece | |
acesta îi va încuraja pe mulți cititori să înceapă întrebuințarea tehnicilor. | |
Credeți-mă: Funcţionează! Urmăriţi-vă atent gândurile și limbajul și dezvol- | |
tați-vă un monolog interior care să vină în sprijinul dorințelor dumneavoastră. | |
AFIRMAȚII | |
Din zi în zi, mă simt tot mai bine, din toate punctele de vedere. | |
Eu sunt perfect sănătos acum. | |
Eu duc o viață fericită, sănătoasă și prosperă acum. | |
Eu dețin sănătate perfectă și energie abundentă acum. | |
Eu dețin sănătate perfectă, securitate financiară și iubire totală acum. | |
Eu sunt sănătos, bogat și înțelept acum. | |
Mâncarea pe care o voi mânca este gustoasă și hrănitoare. | |
Problemele mele financiare sunt în perfectă ordine acum. | |
Eu am tot timpul necesar acum. | |
Eu sunt în locurile și momentele necesare pentru a-i întâlni pe oamenii | |
necesari, chiar acum. | |
46 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
aee e | |
Eu îi apreciez pe toți cei pe care-i cunosc. Eu țin la ei, iar ei țin la mine. | |
Eu sunt un câștigător înnăscut și am succes în orice încep acum. | |
Eu mă eliberez de povara de a-i învinui pe alții și-mi asum întreaga | |
responsabilitate pentru viața mea acum. | |
Tot ceea ce se întâmplă are un motiv și-mi este de folos acum. | |
o | |
e Eu am din toate în viață, acum și întotdeauna. | |
e Eu știu că toate necesitățile îmi sunt perfect satisfăcute întotdeauna. | |
e Eu sunt un om bogat în potenţial acum. | |
e Fu dăruiesc și primesc în mod liber acum. | |
ECRANUL TRANSPARENT | |
O altă tehnică cu ajutorul căreia puteţi să vă consolidaţi atitudinea pozitivă și | |
să vă menţineţi energia provine din domeniul sportului. Când am început să | |
lucrez cu mai mulți sportivi de elită, m-am documentat extensiv asupra tehni- | |
cilor folosite de aceștia pentru dezvoltarea atitudinii pozitive, care pare să fie | |
foarte importantă pentru ei. | |
În cartea sa, Natural Golf (Golful — un sport firesc), spaniolul Seve Ballesteros | |
povestește că obișnuiește să se închipuie în interiorul unei bule transparente. | |
Folosind această imagine, el își concentrează toată energia asupra victoriei. | |
Ballesteros subliniază că a utilizat metoda respectivă pentru a-și spori concentra- | |
rea în timpul Campionatelor Open, finala de la Royal Lytham St Annes din 1979. | |
„Mă simţeam protejat de un perete din sticlă“, spune el, ceea ce înseamnă că era | |
înconjurat de propriile gânduri și că nimic negativ nu putea răzbate până la el. | |
Dacă vom reveni la vechea noastră cunoștință, Angel Escudero, și la expli- | |
caţia lui referitoare la simplitatea creierului omenesc, atunci veţi reuși să înțe- | |
legeţi de ce pretind cu atâta entuziasm că mă aflu în interiorul unui clopot din | |
sticlă. În clipa când sesizez atitudinea negativă a persoanelor din jurul meu, mă | |
gândesc instantaneu la un refren muzical foarte popular și, în același timp, îmi | |
imaginez un ecran din sticlă care cade în jurul meu pentru a mă proteja, aidoma | |
unui gigantic clopot. Îmi repet întruna că ecranul se va opune negativismului, | |
dar va permite gândurilor pozitive să-l străbată. Aceasta înseamnă că voi putea | |
continua să conversez și să mă implic în activitățile celor din jur, însă nu voi fi | |
afectat de negativismul lor. Rămân puternic și pozitiv, menținându-mi încre- | |
derea în propriile-mi forțe. Din nou, Funcționează! De ce nu încercaţi și dum- | |
neavoastră? | |
Utilizate zilnic, aceste tehnici aparent minore vă vor conferi atuurile decisive, | |
grație cărora veţi izbândi în diverse situații. Recent, a trebuit să particip la două | |
oferte importante, pentru companii destul de mari. În ambele cazuri, am sosit cu | |
o zi mai devreme, ca să mă familiarizez cu ambianța, și am putut observa cum | |
alți participanți la licitaţie făceau repetiţii, verificându-și diapozitivele și sincro- | |
STRESUL 47 | |
nizându-le cu textul, sau întrebuințând alte modalități de prezentare. Mulţi | |
dintre ei erau nervoși și, în mod firesc, tulburați de ocazia respectivă. | |
A | |
Gândurile pozitive 7 | |
pătrund înăuntru i | |
Negativismul | |
i tu respins | |
Figura 10. | |
În astfel de situaţii, eu personal sunt capabil să rămân calm, utilizând un | |
monolog interior, mai cu seamă când sunt încercat de îndoieli. Enunţ formula | |
„şterg programul acesta!“, după care îmi repet: „Expunerea mea va fi excelentă | |
și se va încadra în timp. Deţin experiența și capacitatea de a susține o prelegere | |
excelentă pentru clienţii mei și o voi face.“ Repet: Funcţionează! | |
Afirm că pot produce niveluri absolut incredibile de energie personală timp | |
de ore în șir, pur și simplu întrebuințând tot ceea ce am descris până acum. Și | |
dumneavoastră puteţi proceda la fel; atitudinea pozitivă și entuziasmul merg | |
mână în mână. | |
REZUMAT | |
1. Stimul — Sistem de Opinii —> Reacţie. Încercaţi să înțelegeţi importanța | |
acestui model simplu. Învățaţi să controlaţi calitatea informaţiilor recep- | |
ționate prin intermediul propriilor gânduri, astfel încât să vă asiguraţi că | |
alegeți răspunsul, atunci când sunteţi pus în diverse situații, și nu reacțio- | |
naţi în mod automat. | |
2. Introduceţi în programul zilnic Perioada de Recuperare Calitativă. | |
3. Folosiţi enunţul ȘTERGE PROGRAMUL ACESTA! și înlocuiți limbajul | |
negativ cu alternativa pozitivă. | |
4. Afirmațiile pozitive duc la rezultate pozitive! | |
5. Urmaţi sfatul lui Seve Ballesteros și folosiți un ecran imaginar care să vă | |
protejeze de negativismul celorlalți. | |
5. TEHNICILE DE RELAXARE | |
CASA DE PE MALUL DREPT | |
Reîntorcându-ne la legătura dintre atitudine și controlul stresului, presupun | |
că ați ajuns să cunoaștați importanța relaxării: este necesar ca în programul | |
dumneavoastră să prevedeţi o Perioadă de Recuperare Calitativă. Consider că | |
aceasta trebuie să devină o obișnuință. În fiecare zi, sunt necesare ședințe de 5, | |
10 sau 15 minute de relaxare profundă, pentru disiparea stresului acumulat, | |
simultan cu completarea nivelurilor energetice, astfel încât să vă puteţi continua | |
activitățile. | |
Relaxarea constituie răspunsul natural înaintea stresului; odată deprinsă, ea | |
este lesne de folosit, cu atât mai mult cu cât aduce o mulțime de beneficii cu | |
totul deosebite. | |
Am amintit deja de Tony Buzan și de lansarea video din 1991. Tony afirmase | |
că pentru a fi în întregime creatori, pentru a atinge forma maximă, trebuie să | |
învăţăm să întrebuințăm ambele emisfere cerebrale, ca și cum am sta pe corpul | |
calos al creierului și am încerca, după voie, să ne întindem până la oricare | |
emisferă. | |
Corpul calos | |
Figura 11. | |
TEHNICILE DE RELAXARE 49 | |
Știm că modalitatea de a impulsiona emisfera dreaptă — imaginativă, intui- | |
tivă, creatoare — să gândească se face prin relaxare. | |
Luaţi în considerare următorul aspect: aţi remarcat că, de obicei, ideile inte- | |
resante vă vin când vă aflaţi departe de locul de muncă, în concediu, ori când vă | |
plimbaţi, faceți baie sau, pur și simplu, staţi în pat? | |
Există o istorie foarte interesantă ce-l are ca erou pe Thomas Edison; la un | |
moment dat, acesta a remarcat că ideile cele mai bune îi veneau în pat, mai cu | |
seamă la miezul nopții — departe de birou sau de atelier, când era relaxat, som- | |
noros și gata să adoarmă. El s-a gândit că dacă ar fi putut să creeze și în timpul | |
lucrului acea stare mintală aparte, ar fi fost în stare să rezolve mai multe pro- | |
bleme și, desigur, ar fi înregistrat mai multe succese. | |
Într-o seară, stând în fața șemineului din salon în tovărășia unui prieten, a | |
observat după o vreme că se simțea foarte bine și că devenise relaxat, ba chiar | |
picotea. S-a gândit că starea respectivă era similară cu aceea când avusese intui- | |
tiile excepționale. În consecință, i-a venit ideea să se antreneze pentru a ajunge | |
în acea stare creatoare, stând înaintea șemineului până ce începea să moțăie și | |
atunci să încerce să.caute soluţii la problemele sale. | |
Edison a reușit să-și inducă starea respectivă, totuși adormea înainte de a fi | |
capabil să se concentreze asupra unui subiect anume. A utilizat atunci o bilă | |
mare din oțel care să-l ajute să rămână treaz — ținea bila într-o mână, cu braţul | |
puţin întins. Dacă adormea, bila cădea pe podea și-l deștepta. Pe durata a mai | |
multe săptămâni, Edison și-a antrenat creierul să rămână la limita somnului și în | |
acea stare specială el și-a putut focaliza gândirea, reușind într-adevăr să fie mult | |
mai creator. | |
Ceea ce Edison nu știa pe atunci era că, prin relaxarea respectivă, el activa | |
capacitățile emisferei cerebrale drepte. Învățând să recreeze după dorință acea | |
Stare mintală, el și-a putut folosi cu succes capacităţile extinse, oricând și | |
oriunde avea nevoie de ele. | |
Ați observat că, în timpul nopții, creativitatea dumneavoastră este mult mai | |
mare, în vise, decât în gândurile de peste zi? Iată o explicaţie: în timpul zilei, | |
emisfera stângă tinde să fie dominantă, iar noaptea dominarea revine emisferei | |
drepte. | |
Invățând să vă relaxaţi și să vă folosiți emisfera dreaptă după voie, oricând, | |
veți declanșa o sporire a capacității de gândire. În același timp, eu am descoperit | |
și faptul că aceeași stare mintală poate fi întrebuințată pentru determinarea | |
unor schimbări rapide în performanţele și dezvoltarea personală din toate do- | |
meniile vieții. Dacă veți continua să citiți această"carte, veţi învăța cum anume | |
să vă folosiți în mai multe feluri de starea amintită. | |
_ Dacă veţi învăța să vă relaxaţi, stresul vi se va disipa, ceea ce va reprezenta o | |
binefacere şi pentru emisfera dreaptă. Învățând și practicând exerciţiile de rela- | |
50 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
n | |
xare MindStore, veți fi capabil să realizați o Perioadă de Recuperare Calitativă în | |
câteva secunde, oricând și oriunde v-aţi găsi. Transformând relaxarea Mind- | |
Store într-un mod de viaţă, existența dumneavoastră zilnică va beneficia de | |
numeroase îmbunătățiri. | |
PRIMA ETAPĂ A METODEI MINDSTORE | |
Toate tehnicile MindStore implică o stare de relaxare. După cum veţi vedea | |
mai târziu, acest concept simplu de utilizat vă va fi de mare folos în dezvoltarea | |
activităţilor emisferei cerebrale drepte, grație cărora veţi obține rezultate bune | |
în situaţiile cotidiene. | |
Citiţi exerciţiul de relaxare ce urmează, apoi adoptați o poziție confortabilă, | |
preferabil într-o cameră liniștită, și exersaţi-l. S-ar putea să constatați că vă este | |
mai util să-l înregistraţi pe o casetă și să-l ascultați, ori să vi-l citească altă | |
persoană. Punctele de suspensie (...) indică locurile unde trebuie să faceţi o | |
pauză, atunci când citiți. | |
Exerciţiul de relaxare poate fi executat fie stând pe scaun, fie întins în pat. Eu | |
prefer ca începătorii să înveţe din poziţia pe scaun, deoarece dacă vă puteți | |
relaxa pe scaun atunci veți reuși s-o faceţi și în alte locuri — în tren, în mașină, la | |
birou, sau în vestiar. Eu mă pot relaxa absolut oriunde, chiar și în metrou, la o | |
oră de vârf. | |
Trebuie să ţineţi spatele drept, ambele tălpi pe podea, mâinile în poală cu | |
palmele în jos. Asiguraţi-vă că nu aveţi nimic în poală și nici în mâini; puteţi să | |
vă scoateţi ochelarii, dacă doriţi (la primele încercări este chiar recomandabil). | |
EXERCIŢIUL 1 - RELAXAREA SIMPLĂ | |
Închideţi ochii și respiraţi lent și regulat. Din acest moment, veți începe să | |
vă focalizaţi mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Pe | |
măsură ce menţionaţi diferite părți ale corpului, concentrați-vă asupra | |
fiecăreia căutând s-o relaxaţi mintal. | |
(Concentraţi-vă asupra pielii capului... Repetați mintal după mine:) | |
Îmi simt pielea capului... Sunt conștient de pielea capului... pielea capului | |
se relaxează... Îmi simt pielea:capului relaxându-se... pielea capului îmi | |
este foarte relaxată... Fruntea mi se relaxează... Îmi simt fruntea relaxân- | |
du-se... fruntea îmi este foarte relaxată... Acum, pleoapele încep să mi se | |
relaxeze... Le pot simţi cum devin grele... pleoapele se relaxează... | |
Această relaxare se răspândește acum în jurul ochilor și începe să-mi | |
destindă mușchii feței... Îmi simt fața relaxându-se — este foarte, foarte | |
relaxată acum... Gura îmi este relaxată... Îmi simt gura relaxându-se... | |
limba... și acum gâtul încep să se relaxeze... Îmi simt gâtul relaxân- | |
TEHNICILE DE RELAXARE 51 | |
peo l RER RI RE NI a SI RI e, a e | |
du-se... Capul îmi este complet relaxat, iar acum gâtul meu simte plăcuta | |
experienţă a relaxării coborând lent, în jos, spre umeri... | |
Umerii mei devin foarte relaxaţi... această senzaţie plăcută devine tot mai | |
profundă, umerii mei sunt foarte, foarte relaxaţi... Acum, această relaxare | |
profundă coboară în braţe... brațele mele devin foarte grele, în vreme ce | |
mușchii lor se relaxează acum... toți mușchii brațelor devin grei și | |
profund relaxaţi, până în vârfurile degetelor... | |
Pieptul și spatele meu se relaxează acum... o senzație plăcută și caldă îmi | |
relaxează complet pieptul... pieptul meu este foarte, foarte relaxat... | |
Această senzaţie de relaxare plăcută continuă să coboare în abdomen și | |
şale... Mușchii stomacului sunt foarte relaxaţi, cu adevărat foarte, foarte | |
relaxaţi... Acum, regiunea mea pelviană se relaxează, în vreme ce | |
senzaţia de căldură continuă să coboare, iar eu devin tot mai relaxat... | |
Relaxarea coboară acum în coapse... mușchii puternici ai coapselor mele | |
sunt acum compl&t relaxaţi... până la oase... Sunt foarte relaxat, la fel ca | |
și restul trunchiului meu... relaxarea coboară mai departe în genunchi... | |
acum, genunchii mei sunt foarte, foarte relaxaţi... Relaxarea se răspân- | |
dește acum în gambe, care devin treptat tot mai relaxate, foarte, foarte | |
relaxate, și coboară mai departe, spre glezne... Gleznele sunt acum rela- | |
xate, foarte relaxate... și mai departe spre labele picioarelor... degetele | |
picioarelor... tălpile și călcâiele... sunt complet, complet relaxate... Mă | |
bucur de avantajele minunate ale relaxării complete acum... | |
Voi începe să număr de la unu la șapte, pentru a ieși treptat din această | |
stare sănătoasă de relaxare profundă... 1... 2... 3... 4... am trecut acum de | |
jumătate, când voi deschide ochii voi fi complet treaz și revitalizat, atât | |
fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi pregătesc corpul... 6, sunt gata să des- | |
chid ochii... și 7, deschid ochii și sunt complet treaz acum, vioi din punct | |
de vedere fizic și mintal. | |
La o primă lectură, puteţi avea impresia că relaxarea durează mult. Veţi | |
rămâne surprins care vă va fi percepția asupra timpului după ce veţi executa | |
efectiv exerciţiul. Într-o perioadă relativ scurtă, poate după numai câteva ședințe | |
de relaxare, veți fi în stare să renunțaţi la audiţia casetei și să obţineţi aceleași | |
efecte, foarte rapid, pe cont propriu. | |
Eu utilizez ședința de relaxare, precum și restul tehnicilor ce urmează, | |
pentru a-mi focaliza mintea complet, în câteva secunde sau în 10-15 minute, în | |
funcție de situaţie și necesităţi. Practic tehnica relaxării de trei ori pe zi, iar | |
rezultatele pe arce le obțin sunt evidente și minunate. | |
52 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
ETAPA 2: INTRODUCEREA IMAGINAŢIEI | |
Reamintiţi-vă că relaxarea vă va ajuta să disipaţi stresul fizic și să vă extindeți | |
capacitatea de gândire prin accesul la facultățile emisferei cerebrale drepte. | |
La un nivel elementar, primul exercițiu vă este de folos în privința relaxării | |
fizice. Totuși, mai mult ca sigur, ați remarcat faptul că mintea dumneavoastră | |
nu se odihnește, ci continuă să se gândească, ba chiar să vă distragă atenţia de la | |
concentrarea asupra părților corpului. Este ceva firesc — cu toții ne confruntăm | |
cu această problemă, totuși e preferabil să ne străduim s-o controlăm. | |
Acum este cazul să revenim la o fază anterioară, când am discutat despre | |
locul unde începe corpul și se termină mintea, ca și despre înțelegerea faptului | |
că fiecare gând trebuie procesat (modelul Stimul —> Sistem de Opinii —> Reac- | |
ție); pornind de la acest punct, trebuie să fim conștienți că important este să | |
relaxăm nu doar corpul, ci și mintea. Multe forme de meditație pot relaxa com- | |
plet mintea, făcând-o să se focalizeze asupra unui singur lucru — de pildă, pâl- | |
pâirea unei lumânări sau repetarea constantă a unei mantre. De asemenea, | |
putem direcționa mintea, îndemnând-o să se gândească la scene reconfortante, | |
cum ar fi o plajă ori un peisaj deluros. Dacă ne gândim la o scenă reconfortantă | |
și ne implicăm total în ea, concentrându-ne asupra imaginilor, a miresmelor, ba | |
chiar asupra senzațiilor de pipăit și gust, atunci creierul nostru va crede că ne | |
aflăm cu adevărat acolo și se va relaxa mai mult. | |
Prin tehnica MindStore intenționez să vă învăţ cum să vă relaxaţi atât fizic, | |
cât și mintal. În felul acesta veți rezolva problema stresului și, desigur, veți reuși | |
să declanșați activitatea emisferei cerebrale drepte. După aceea, veți putea con- | |
tinua procesul, focalizând emisfera dreaptă și întreaga dumneavoastră gândire | |
asupra rezolvării dinamice a problemelor cu care vă confruntați, îmbunătățin- | |
du-vă performanţele personale și aducând schimbările dorite în viață. | |
Eu lansez câteva ipoteze: de pildă, în starea de relaxare, putem începe să | |
apelăm facultățile emisferei drepte, dar cea stângă va rămâne dominantă. Ideea | |
mea a fost să concep.o metodă care să implice logica emisferei stângi și, simul- | |
tan, să dezvolte puterea celei drepte. | |
Imaginaţia reprezintă o însușire însemnată a emisferei drepte. Nu uitaţi ce a | |
spus Einstein: „Imaginaţia este mai importantă decât cunoașterea“. El a devenit | |
conștient de faptul că, dacă ne-am folosi numai de cunoștințele pe care le deți- | |
nem azi, nu am produce nici un progres și nici un salt important în vreun dome- | |
niu al vieţii. Gândiţi-vă la acest lucru — absolut tot ceea ce vă înconjoară, chiar în | |
clipa de faţă, a fost imaginat iniţial de mintea cuiva. Haideţi, priviţi în jur! Eu, de | |
exemplu, stau la un birou din lemn; cineva i-a imaginat designul și culoarea. | |
Lângă mine se găsește un aparat modern, faxul — vă puteţi închipui multitudinea | |
TEHNICILE DE RELAXARE 53 | |
de idei diferite ce au contribuit la realizarea lui? Dar la crearea pixului cu care | |
scriu? | |
Adevărul este că nimic nu există fără ajutorul scânteii de imaginație din | |
emisfera cerebrală dreaptă, care este apoi preluată de emisfera stângă, ce anali- | |
zează modalitatea în care ar putea s-o transforme în realitate. | |
Din acest motiv am dorit să întrebuințez imaginaţia și, dacă aș fi putut s-o | |
structurez astfel încât să pretind că fac o incursiune în emisfera cerebrală | |
dreaptă, atunci cu siguranţă aș fi dat lovitura. Am trecut prin mai multe faze | |
înainte de a mă stabili la metoda pe care o predau acum la cursurile MindStore. | |
Dobândind relaxarea fizică, pe care eu am denumit-o Fundaţia Fizică, putem | |
accesa emisfera cerebrală dreaptă sau, dacă dorim, putem construi pe ea. | |
Totodată am constatat că, dacă vreme de câteva minute îmi imaginez că mă aflu | |
altundeva și mă relaxez, procesul respectiv permite facultăților mele creatoare | |
să se pregătească pentru ceea ce va urma. Cu cât am repetat mai des acest ritu- | |
al, sau șablon de comportament, cu atât mi s-a părut că înţeleg la un nivel mai | |
profund ceea ce doream să realizez în interiorul creierului meu. Acesta lăsa | |
impresia că determina perspectivele unor rezultate superioare. | |
Așadar, când sunteți relaxat din punct de vedere fizic și mintal ați ajuns la | |
starea de Fundaţie Fizică și Mintală sau, mai simplu, la Fundaţie. Vă puteţi | |
imagina că staţi pe corpul calos, între emisferele cerebrale, un loc din care aveţi | |
posibilitatea de a accesa cu ușurință oricare dintre ele. | |
Pentru a dezvolta emisfera dreaptă, oferind în același timp un vehicul de | |
acces, am hotărât să implic în mod total imaginaţia, dar într-o manieră contro- | |
lată. Ajuns la nivelul Fundaţiei, vă veți închipui malul unui râu; veţi pretinde că | |
staţi pe malul respectiv. Râul se va afla înapoia dumneavoastră, iar în faţă va | |
exista un peisaj imaginat. Dumneavoastră veţi crea sau imagina peisajul — puteţi | |
să vă amintiți unul dintr-o călătorie, sau să realizați unul complet nou. | |
Veţi denumi acest peisaj Malul Drept al râului. El nu se află în dreapta dum- | |
neavoastră ci, repet, în faţa dumneavoastră, râul fiind în spate. Îl veţi denumi | |
Malul Drept doar pentru a-l asocia cu emisfera dreaptă și, pentru că veţi utiliza | |
imaginația, mi se pare o modalitate corespunzătoare de a accesa respectiva | |
emisferă. | |
Pentru început, vă veţi închipui că staţi pe iarba verde și mătăsoasă, simțind | |
solul sub tălpi. Deasupra capului dumneavoastră, cerul este albastru, iar aerul e | |
călduț și înmiresmat de parfumul florilor. Implicaţi-vă simțurile în mod total, pen- | |
tru a vă conecta cât mai profund la peisajul care se întinde în faţă. Nu doresc să | |
vă limitez imaginaţia — îl puteţi popula cu animale, îl puteţi decora cu flori minu- | |
nate, arbori, dealuri, ba chiar și cu munți încununaţi de nea; opţiunile vă aparțin. | |
Este posibil să constataţi că primele încercări nu sunt tocmai reușite, poate | |
veți considera că ați putea da dovadă de mai multă putere creatoare; dar, după | |
54 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
cum este de așteptat, situaţia se va îmbunătăți, pe măsură ce veți continua să | |
exersaţi. După ce experiența dumneavoastră în domeniu se va mări, veţi putea | |
chiar schimba complet peisajul; totuși presupun că în cele din urmă vă veți sta- | |
bili asupra unuia singur, ce vă va ajuta în atingerea scopului pe care vi l-aţi | |
propus. | |
Acum va trebui să înaintați, focalizându-vă imaginaţia, în timp ce creați | |
particularitățile peisajului din jur. Pe când mergeţi mai departe și „descoperiţi“ | |
detalii ale ținutului, vă veţi strădui să găsiţi un loc aparte. Un loc ideal unde să | |
construiți, în imaginaţie, o casă cu totul deosebită, clădită conform dorințelor | |
dumneavoastră. O veţi denumi: „Casa de pe Malul Drept“. | |
Această casă imaginară vă va asigura structura necesară pentru dezvoltarea | |
tehnicilor minunate ce vor afecta multe domenii ale vieții dumneavoastră. Am | |
predat metoda respectivă în faţa a mii și mii de oameni din toată țara și, după | |
cum e firesc, varietatea caselor și stilurilor ar trezi invidia oricărui arhitect. | |
În mod clar, casa reprezintă o sarcină ce vă revine dumneavoastră, este | |
creația dumneavoastră personală. Singurul detaliu pe care vi-l impun este ca | |
acoperișul să aibă culoarea roșie. Poate veți dori să copiaţi o casă pe care v-o | |
amintiţi dintr-un concediu sau dintr-o călătorie. Puteţi combina detalii din mai | |
multe clădiri, puteţi alege un proiect futurist sau desprins din science fiction. | |
Construcţia ei vă privește numai pe dumneavoastră. | |
În interiorul casei veţi plasa o serie de încăperi pe care veţi învăţa să le între- | |
buințați pentru a vă focaliza gândirea, unde vă veți dezvolta puterea propriei | |
minţi. Va exista o cameră specială în care să vă controlaţi stresul și veți produce | |
energie instantaneu. Acolo veţi îndepărta manifestările fizice ale stresului, de | |
pildă migrenele. Va exista o cameră în care veţi învăța să dormiți mai bine, să vă | |
îmbunătățiți puterea creatoare și să rezolvaţi probleme. În altă încăpere veţi | |
învăța să vă stabiliți obiective; acolo vă veţi familiariza cu depășirea prejude- | |
căţilor. În sfârșit, veţi crea alte odăi, pe măsură ce conceptul și rezultatele obți- | |
nute vă vor lărgi imaginaţia și vă vor pune ideile în mișcare. | |
Poate că, în clipa de faţă, toate acestea vi se par oarecum hazardate; la urma | |
urmelor, majoritatea oamenilor nu manifestă tendințe de creativitate, ba chiar | |
au dificultăţi în folosirea imaginaţiei. Poate că n-ar fi rău să vă amintiți de | |
copilărie — cât de extraordinare erau scenariile după care vă jucaţi atunci! | |
Totuși, există destule speranțe de reușită; exersând, veți căpăta treptat expe- | |
riență în materie de concepere a casei. Funcţionează! | |
Apropo, știți cât îi amuză pe copii acest program? Cursurile MindStore au un | |
impact extraordinar asupra copiilor. Casele pe care le închipuie ei sunt cu ade- | |
vărat uluitoare. Copiii se acomodează aproape instantaneu cu tehnicile respec- | |
tive, iar acestea le influențează viețile într-o manieră încântătoare. | |
TEHNICILE DE RELAXARE 55 | |
Totul este în regulă — când vă simțiți pregătit, parcurgeţi al doilea exercițiu | |
(prezentat în continuare) și construiți Casa de pe Malul Drept. În alte exerciții, | |
veți pătrunde în ea pentru a stabili încăperile. Și de data aceasta veţi constata că | |
rezultatele cele mai bune se obțin atunci când înregistraţi exercițiul pe casetă, | |
pentru ca a-l asculta ori de câte ori doriți, sau când rugați un prieten să vi-l | |
citească. Desigur, dacă doriţi, puteți pur și simplu să memoraţi cât mai mult. | |
Oricare variantă este la fel de corectă. | |
EXERCIŢIUL 2 - CASA DE PE MALUL DREPT | |
Cautaţi-vă o poziție cât mai confortabilă, stând pe scaun, închideţi ochii și | |
respirați lent și regulat. Din acest moment, veţi începe să vă focalizați | |
mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Din nou, pe | |
măsură ce menționați diferite părți ale corpului, concentraţi-vă asupra | |
fiecăreia căutând s-o relaxaţi. | |
Inspir adânc și mă relaxez... inspir din nou adânc și mă relaxez... inspir | |
adânc și mă relâxez... Pielea capului îmi este relaxată, îmi simt pielea | |
capului relaxată... Fruntea îmi este relaxată, îmi simt fruntea relaxată... | |
Pleoapele îmi sunt relaxate, îmi simt pleoapele relaxate... Faţa îmi este | |
relaxată, îmi simt fața relaxată... Limba îmi este relaxată, îmi simt limba | |
relaxată... Maxilarele îmi sunt relaxate, îmi simt maxilarele relaxate... | |
Gâtul îmi este relaxat, îmi simt gâtul relaxat... | |
Umerii îmi sunt relaxaţi, îmi simt umerii relaxaţi... Braţele și mâinile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt brațele și mâinile relaxate... Spatele îmi este rela- | |
xat, îmi simt spatele relaxat... Pieptul îmi este relaxat, îmi simt pieptul | |
relaxat... Șalele îmi sunt relaxate, îmi simt șalele relaxate... | |
Abdomenul îmi este relaxat, îmi simt abdomenul relaxat... Șoldurile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt șoldurile relaxate... Coapsele îmi sunt relaxate, îmi | |
simt coapsele relaxate... Genunchii îmi sunt relaxaţi, îmi simt genunchii | |
relaxaţi... Gambele îmi sunt relaxate, îmi simt gambele relaxate... Glez- | |
nele îmi sunt relaxate, îmi simt gleznele relaxate... Degetele picioarelor | |
îmi sunt relaxate, îmi simt degetele picioarelor relaxate... Tălpile îmi sunt | |
relaxate, îmi simt tălpile relaxate... Călcâiele îmi sunt relaxate, îmi simt | |
călcâiele relaxate... | |
Inspir adânc și mă relaxez... Îmi voi imagina acum că mă aflu într-un loc | |
de relaxare cu totul special... Pretind că mă aflu realmente acolo... Pot | |
vedea scena din jurul meu... Pot simţi miresmele din aer și pot auzi | |
sunetele minunate... Îmi voi acorda o scurtă perioadă pentru a mă bucura | |
de toate acestea (aprox. 20-30 de secunde). | |
56 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Din nou, inspir adânc și mă relaxez... Acum, îmi voi imagina că mă aflu pe | |
malul unui râu... râul este înapoia mea, iar eu privesc un peisaj minunat... | |
Pot simţi iarba verde și mătăsoasă sub tălpi... deasupra mea, cerul este | |
albastru și văzduhul este înmiresmat de aromele florilor... Pot auzi sune- | |
tele ținutului minunat ce se întinde în fața mea... | |
În curând, voi păși în acest ţinut, creându-i detaliile în vreme ce voi | |
merge pentru a găsi locul perfect pentru casa mea... | |
Încep acum această minunată călătorie, acordându-mi un răgaz ca să | |
creez peisajul din jur (aprox. 1 minut). | |
Acum, îmi concentrez mintea asupra locului unde voi construi Casa mea | |
de pe Malul Drept... Mai întâi, creez pereţii, a căror înălțime și aspect le | |
aleg după cum doresc... Apoi, ferestrele... acoperișul este roșu... Intrarea | |
este primitoare și atrăgătoare... Acum, am creat exteriorul Casei mele de | |
pe Malul Drept... O voi folosi pentru a obține ceea ce doresc de la viața | |
mea... | |
Acum, părăsesc casa și revin pe malul râului... Simt iarba verde și | |
mătăsoasă sub tălpi. În curând, voi număra de la 1 la 7, pentru a ieși | |
treptat din această stare sănătoasă de relaxare profundă... | |
1... 2... 3... 4... am trecut acum de jumătate, când voi deschide ochii voi fi | |
complet treaz și revitalizat, atât fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi | |
pregătesc corpul... 6, sunt gata să deschid ochii... și 7, deschid ochii și | |
sunt complet treaz acum, vioi din punct de vedere fizic și mintal. | |
Din nou, sunt convins că exercițiul a fost pe placul dumneavoastră; vă rog, | |
nu uitaţi că vă veți îmbunătăţi performanțele pe măsură ce veţi exersa mai mult. | |
Am menționat deja folosirea afirmațiilor, acele declaraţii pozitive făcute la tim- | |
pul prezent, care vă programează subconștientul pentru succes. Veţi observa că | |
dacă le repetaţi atunci când vă aflați la Fundaţie, efectul lor va fi mai puternic. | |
Starea relaxată reprezintă momentul ideal pentru a le repeta. Le puteţi utiliza | |
așa cum doriţi, fie înainte de a intra în casă, fie după aceea, sau atât înainte cât | |
și după aceea. Indiferent de felul în care veţi proceda, este recomandabil să vă | |
fixaţi un tipar și să vă străduiți să-l respectați. | |
Nu uitaţi, practicarea relaxării constituie un mod de viață ce va aduce avan- | |
tajele dorite. Recomand cu insistență ca zilnic să se efectueze trei ședințe: dimi- | |
neaţa, după-amiaza și seara. Este mai bine să alegeţi varianta compusă din trei | |
ședințe de câte 5 minute decât pe cea conţinând una singură de 15 minute. | |
Evident, cu cât veți exersa mai des, cu atât rezultatele vor fi mai bune — depinde | |
TEHNICILE DE RELAXARE 57 | |
„= o Sahara sa a E E DRE RE e a a | |
numai de dumneavoastră. Relaxarea profundă combinată cu tehnicile ce vor fi | |
prezentate în următoarele capitole vă vor oferi atuurile decisive, grație cărora | |
veţi izbândi. Cunoașteţi deja refrenul: Funcționează! | |
REZUMAT | |
1. Practicaţi relaxarea profundă, ghidându-vă după exerciţiile din carte, | |
pentru a vă controla stresul. | |
2. Vizitaţi Casa de pe Malul Drept și asiguraţi-vă o Perioadă de Recuperare | |
Calitativă. Exersaţi cel puţin o dată pe zi deși, dacă veţi efectua trei | |
ședințe zilnic, rezultatele vor fi mai bune. Trei ședințe de câte 5 minute | |
vor fi mai eficiente decât o singură ședință de 15 minute. | |
6. VESTIBULUL, | |
SALA DE ANTRENAMENT ȘI | |
HOLUL CENTRAL | |
REACȚII FAȚĂ DE TEHNICA DE RELAXARE FUNDAMENTALĂ | |
În cadrul cursurilor MindStore, obișnuiesc să combin exercițiul de relaxare | |
simplă cu cel al Casei de pe Malul Drept (a se vedea Capitolul 5) alcătuind unul | |
singur, pe care l-am denumit Exerciţiul Fundaţiei. El durează aproximativ 40 de | |
minute și, atunci când se termină, majoritatea celor care-l execută pentru prima | |
dată cu mine nu pot crede că a trecut atâta timp. Mulţi sunt convinși că nu s-au | |
scurs decât 10 sau cel mult 15 minute. În starea de relaxare profundă, timpul nu | |
există în același fel în care obișnuim noi să-l concepem. | |
Sunt sigur că vă puteți aminti cel puțin o ocazie când v-aţi suit în pat și ați | |
adormit aproape imediat ce ați pus capul pe pernă, iar când v-aţi deșteptat, | |
după 7, 8 sau 9 ore, nu v-a venit să credeți că aţi dormit atât de mult, întrucât | |
aveaţi impresia că ați moțăit doar câteva minute. În mod similar, alergând prin | |
parc, eu mă pot transpune adesea într-o minunată stare de visare cu ochii des- | |
chiși, în care percepția mea asupra timpului devine distorsionată și în care nu | |
mai sunt conștient de efortul fizic. | |
Situaţii asemănătoare au fost descrise de toți marii sportivi iar pentru cei | |
ce se interesează de asemenea lucruri menționez faptul că Timothy Gallwey | |
se referă pe larg la ele, în excelenta lui serie de cărți Inner Game (Meciul inte- | |
rior). El le consideră ca fiind „clipe albe“. Îmi amintesc de celebra atletă bri- | |
tanică Yvonne Murray, care, în 1992, cu ocazia unui ședințe MindStore pe | |
care am tinut-o în fața echipei naționale de rugbi a Scoției, a povestit că a | |
încercat o senzație similară atunci când a câștigat medalia de aur la Cam- | |
pionatele europene. Alergând în cursa de 3.000 de metri, a știut tot ceea ce | |
se întâmpla în jurul ei până a intrat în ultima linie dreaptă a parcursului; | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... 59 | |
atunci, a spus ea, totul a devenit alb și n-a mai fost conștientă decât de pro- | |
pria-i respiraţie până ce a atins cu pieptul panglica de sosire — abia în acel | |
moment, totul a redevenit normal. | |
Şi alți campioni sportivi s-au referit la situația aceea aparte în care nu pot | |
greși și totul decurge perfect. Timothy Gallwey afirmă că unii tenismeni văd | |
mingea venind spre ei cu încetinitorul. Ei se află într-o stare de graţie, fiind în | |
întregime conectaţi la joc. | |
De-a lungul anilor pe care i-am petrecut călătorind prin ţară și predând | |
cursurile MindStore, o serie de persoane mi-au povestit despre accidentele de | |
mașină pe care le suferiseră. Toţi au descris episoadele respective ca și cum s-ar + | |
fi derulat cu încetinitorul. | |
E posibil ca în această stare specială a minții, timpul să fie perceput în alt | |
mod. Presupun că veţi putea întrebuința respectiva particularitate în avantajul | |
dumneavoastră. În Capitolul 9, voi reveni asupra ei și voi descrie detaliat | |
posibilităţile de folosire. | |
Alte observaţii făcute de persoanele care au încercat pentru prima dată Exer- | |
cițiul Fundaţiei includ senzaţii similare îngreunării sau ușurării membrelor, deși | |
de altă natură, precum și senzaţii plăcute de relaxare, mai cu seamă în mâini și | |
picioare. Ştim că starea respectivă este una sănătoasă, că bătăile inimii înceti- | |
nesc și vasele sanguine se dilată, permițând sângelui să ajungă în zone care n-au | |
beneficiat mai mult timp de o irigare corespunzătoare. Lucrând cu fizioterape- | |
uţii care acţionează în domeniul fotbalului, am aflat că ei preferă ca pacienții lor | |
să fie total destinși. Afirmă că asta îi ajută pe convalescenţi să se refacă mai | |
repede — și nu pot decât să le dau dreptate. | |
Unele persoane simt furnicături atunci când sângele ajunge în zonele unde | |
circulația este deficitară. Altele salivează abundent (eu, de pildă), iar altele se | |
cufundă într-un somn reconfortant. Multe încearcă percepții diferite — ele par | |
mai inventive pe măsură ce ideile le ajută în rezolvarea problemelor. | |
În vreme ce folosiţi tehnicile de relaxare, sistemul nervos vegetativ acţio- | |
nează mai lent (sistemul nervos vegetativ controlează bătăile inimii, frecvența | |
respiraţiilor, temperatura corpului, digestia, tensiunea arterială și activităţile | |
mușchilor). Acest răspuns de relaxare activează ramura parasimpatică a siste- | |
mului nervos, reducând consumul de oxigen, tensiunea și nivelurile de acid lac- | |
tic și cortizon. Tot el determină o funcţionare mai eficientă a organelor interne. | |
În creier, are loc o intensificare în biochimia modificărilor de dispoziţie per- | |
sonală, prin producerea de neurotransmițători și creșterea serotoninei în tot cor- | |
pul, ceea ce induce o stare de calm, ba chiar de fericire. x | |
Electroencefalograma (EEG) înregistrează undele cerebrale corespunzatoare | |
diferitelor stări ale individului: | |
60 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
SE erat E De Dea ae ere o E ei PE A E eee | |
Stare de veghe Unde beta | |
Stare de veghe relaxată Unde alfa | |
Somn superficial Unde teta | |
Somn profund Unde delta | |
Undele delta există în timp ce dormim. Undele teta caracterizează o stare de | |
somn superficial, la limita dintre vis și veghe. Alfa reprezintă o stare de calm | |
emoțional, de relaxare din punct de vedere fizic, similară visatului cu ochii des- | |
chiși. Beta este starea conștientă, de totală trezire, specifică activităților curente. | |
Starea pe care oamenii o ating la nivelul Fundaţiei Fizice și Mintale a | |
tehnicilor MindStore provoacă o predominanţă a undelor alfa și teta. | |
Fundaţia și tehnicile MindStore vor avea un impact direct asupra sănătății | |
personale și, după cum veți ajunge să vă dați seama, asupra întregii dumnea- | |
voastră vieţi, a relaţiilor și carierei — pe scurt, asupra tuturor aspectelor vieții ce | |
vă interesează. | |
Singura problemă cu care vă veți confrunta este de a găsi o „fereastră“ pen- | |
tru aceste ședințe în programul și așa încărcat al zilelor de muncă. În ceea ce mă | |
privește, eu nu fac ședințe de 40 de minute; ca și dumneavoastră probabil, | |
nu-mi permit un asemenea lux. Veţi descoperi cu surprindere că e mai lesne să | |
dați peste 10-15 minute disponibile. Pe măsură ce vă veţi obişnui să căutați timp | |
pentru exersare, veți deveni mai eficient și veţi ajunge mai rapid la nivelul Fun- | |
dației. Vă reamintesc că aveţi nevoie și de PRC (Perioadă de Recuperare Cali- | |
tativă), așa că asigurați-vă timpul necesar. | |
În următoarea noastră ședință, Exerciţiul 3, veţi începe prin aceeași relaxare | |
fizică. După ce veţi ajunge pe Malul Drept, vă veți imagina mergând spre casa | |
dumneavoastră de acolo. Vă veţi apropia de ușă, o veţi deschide și veți intra. | |
Veţi crea imediat Vestibulul. Continuând să vă dezvoltați facultăţile emisferei | |
cerebrale drepte, veți decide asupra formei sale, asupra pereţilor, podelei, ele- | |
mentelor decorative și iluminării. În acest stadiu, este important să dați dovadă | |
de inventivitate, să vă imaginați un spațiu atrăgător, primitor. | |
Deoarece metoda MindStore vă va oferi tehnicile necesare pentru a atinge | |
aspecte. nebănuite ale potențialului dumneavoastră, poate că ar fi bine să creați | |
undeva în Vestibul, un simbol al acestui potențial. Ceva care să aibă o semni- | |
ficaţie pentru dumneavoastră, pe măsură ce deveniți persoana care doriți să fiți. | |
Pare destul de clar care ar fi simbolul succesului în sport, muzică sau actorie — | |
totuși, în ceea ce vă privește, care este acesta? | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... 61 | |
Simbolul potenţialului meu este o imagine a familiei; o imagine holografică, | |
tridimensională, în care-i am alături pe Norma, Anthony și Christopher. Suntem | |
cu toții sănătoși, fericiți și prosperi. Din cauza meseriei mele lipsesc mult de | |
acasă, călătorind prin ţară — ca atare, am constatat că acest simbol îmi trezește | |
întotdeauna dorința de a oferi măsura maximă a capacităților mele. Aveţi încre- | |
dere în ceea ce vă trece prin minte. Dacă nu aveţi nici o inspiraţie, puteţi amâna | |
pe mai târziu decizia respectivă până vă veți gândi la ceva. | |
Deoarece Vestibulul constituie accesul spre interiorul casei, este important să | |
faceți această zonă cât mai primitoare, caldă și atractivă. Veţi descoperi că | |
inventivitatea dumneavoastră va spori, pe măsură ce exersaţi; ca atare nu vă | |
manifestați prea critic față de primele eforturi mintale — le veți perfecționa pe | |
parcurs. | |
În continuare veți crea Sala de Antrenament. După cum arată și numele, ea | |
vă antrenează, vă pregătește pentru celelalte încăperi. | |
Folosirea acestei încăperi imaginare constituie o parte vitală a metodei | |
MindStore, întrucât vă ajută în privința energiei personale. | |
ENERGIA PERSONALĂ | |
Bagajele vieţii sporesc cu fiecare zi a existenței noastre. Multe evenimente | |
zilnice aduc propriile lor stresuri și tensiuni, care se fac simţite în planul energiei | |
personale și, în funcţie de reacţiile individului, pot determina gânduri negative, | |
modificări ale dispoziţiei, ba chiar sentimente și atitudini deprimante. Pentru | |
unii, este suficient un singur comentariu negativ din partea unui coleg sau prie- | |
ten pentru a-și expedia mintea și corpul pe panta descendentă a spiralei nega- | |
tivismului. | |
Cât de des aţi trecut prin asemenea experiențe? Aţi avut o zi bună și totul s-a | |
desfășurat fără probleme. Să presupunem că ați fost implicat într-o activitate | |
alături de cineva pe care l-aţi cunoscut recent, fie la slujbă, fie într-un cerc de | |
amici. Aţi lucrat cot la cot, poate și alături de alții, dumneavoastră aţi reușit din | |
plin ceea ce vă propuseserăți. Cu puţin înainte de terminarea programului, un | |
prieten vă atrage atenția că toată ziua v-aţi adresat noului cunoscut cu un nume | |
greșit. N-a fost o eroare fatală, persoana cu pricina n-a comentat și probabil că a | |
înțeles, nedorind să vă pună într-o situație stingheritoare. Cu toate acestea, | |
instantaneu, vă focalizați asupra aspectului negativ, începeți să vă imaginaţi tot | |
soiul de reacții disprețuitoare, apare îndoiala de sine, vă simțţiți stânjenit și | |
Partea bună a zilei pare pierdută pentru totdeauna. | |
Mulţi dintre noi ajungem seara acasă, după o zi care ne-a epuizat. Poate că | |
familia sau prietenii așteptaseră cu entuziasm venirea noastră, dar nu ne mai | |
Putem descoperi înlăuntrul nostru nici un strop de energie, deși în alte ocazii | |
62 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
lăsaserăm impresia că dispuneam de toată vitalitatea necesară pentru a aborda | |
orice activitate am fi dorit. | |
Lipsa de energie poate avea un impact negativ major asupra vieților noastre, | |
ne poate face să ratăm activități plăcute sau ocazii favorabile care ne-ar asigura | |
progres și dezvoltare ori, pur și simplu, ne poate face să pierdem plăcerile vieții. | |
De aceea, tehnicile din Sala de Antrenament devin extrem de importante. | |
Mai întâi veţi construi un duș, pe care urmează să-l întrebuințaţi pentru a vă | |
„modifica instantaneu starea“, pentru a vă debarasa de efectele neplăcute ale | |
zilei, înlocuind negativismul cu o anticipare pozitivă și intensă. Realizând aceas- | |
tă încăpere, ideea mea a fost să folosesc simbolismul evident al curățării pentru | |
a întări mesajele pozitive pe care vi le veți transmite. Folosind metoda Mind- | |
Store, veți stabili un șablon de gândire care, prin repetiţie, va câștiga în mod | |
automat importanță prin înțelesul său și va declanșa obținerea rezultatelor | |
dorite. | |
Veţi crea un duș care, în imaginația dumneavoastră, ori de câte ori îl veți | |
porni, vă va oferi un jet cald de apă proaspătă. Apa vă va curge lin prin păr și va | |
coborî peste corp, șiroind pe fiecare centimetru pătrat de piele și ducând cu ea | |
oboseala mintală, restabilind energia. În același timp, dușul va produce raze | |
luminoase de soare, pe care le puteţi închipui pătrunzându-vă în creier și înde- | |
părtând negativismul ce s-a acumulat acolo. Recomand cu insistență evitarea | |
oricăror gânduri referitoare la lipsa unor capacități, talente personale, imagine | |
exterioară și altele similare. Concentraţi-vă numai asupra trăsăturilor omenești | |
clasice: teama, meschinăria, mânia, invidia sau lăcomia și imaginaţi-vă că toate | |
sunt spălate de jetul dușului. | |
Pur și simplu, îndepărtați acumulările negative de peste zi. Vă sfătuiesc să | |
faceţi acest lucru seara, înainte sau după cină. În felul acesta, veți fi pregătit | |
pentru toată perioada de dinaintea somnului. Veţi observa că vă veţi spori can- | |
titatea de energie, ce va fi suficientă pentru a vă bucura de activitățile serii. Veţi | |
face dușul imaginar înainte de a pătrunde în alte încăperi - el va deveni parte | |
componentă a Exerciţiului Standard de Intrare al metodei MindStore. | |
Vă recomand cu stăruință să vă angajaţi din plin puterea creatoare în pri- | |
vința acestei cabine de duș, care trebuie să fie o incintă cu totul specială — nu | |
sunt de ajuns numai un paravan și o cadă; e nevoie de ceva deosebit ca aspect. | |
Eu am ornat-o cu coloane de marmură și mozaic de gresie și am fixat dușul pe | |
vârful unei stânci! Din el se revarsă o cascadă care îmi reîmprospătează forțele, | |
făcându-mă să mă simt mai viguros. | |
Opriţi dușul și părăsiți zona respectivă; instantaneu, v-aţi uscat și deţineţi o | |
atitudine pozitivă față de ceea ce va urma. Așa trebuie să procedaţi înainte de a | |
intra în celelalte încăperi. Nu este recomandabil să abordați cu o atitudine nega- | |
tivă tehnicile pe care le voi descrie ulterior. Puteţi recunoaște că există o pro- | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... 63 | |
BA e | |
plemă pe care trebuie s-o rezolvați; totuși, în paralel, e necesar să anticipaţi fap- | |
tul că, prin abordarea ei, veți găsi o soluție. | |
Tot în Sala de Antrenament se găsește o altă puternică unealtă de progra- | |
mare: Raza Energizantă. Mulţi participanţi la cursurile MindStore rămân uimiți | |
de rezultatele pe care le pot obţine cu ajutorul acestei tehnici simple. Aici, vă | |
veţi imagina o Rază Energizantă care se ridică dintr-o platformă. Dumneavoas- | |
tră staţi pe platforma respectivă și o rază de energie puternică vă încarcă, suind | |
prin corp până în creștetul capului. | |
Raza Energizantă vă va elibera de manifestările stresului și vă va înzestra cu | |
un „instrument“ graţie căruia vă veţi spori instantaneu energia personală. Mii de | |
oameni o folosesc pentru a-și îndepărta migrenele, primele simptome ale unui | |
guturai, ba chiar și senzația de picoteală la volan, care apare atunci când șofezi | |
mult noaptea. | |
Principalul lucru este să admiteţi realitatea oricăror neplăceri de ordin fizic, | |
nu să negaţi simptomele. Nu trebuie să repetați intruna: „Nu mă doare capul“. | |
Recunoașteţi, de pildă: „Am o migrenă, dar n-o doresc“. Inchideţi ochii, inspirați | |
adânc de trei ori, apoi relaxaţi-vă corpul din creștet până în tălpi. După aceea, | |
focalizaţi-vă imaginaţia, transpunându-vă pe malul drept al râului. Admiraţi | |
iarba verde și mătăsoasă, cerul albastru și sunetele din jur (toate trebuie perce- | |
pute cu simțurile, ca și cum ar fi reale), înainte de a privi spre casa dumnea- | |
voastră cu acoperiș roșu. Înaintaţi și pătrundeți în Vestibul, treceţi pe lângă | |
simbolul potenţialului dumneavoastră și intraţi în Sala de Antrenament. Faceţi | |
un duș, apoi urcați pe platforma Razei Energizante. Recunoașteţi-vă starea (mi- | |
grenă, guturai, oboseală etc.), dar repetați-vă că nu doriți să vă simțiți în felul | |
acela. Activaţi Raza Energizantă și imaginaţi-vă vibraţiile revitalizante ce se | |
ridică de sub tălpile dumneavoastră, parcurgându-vă întregul corp până în cre- | |
ier. Părăsiţi apoi casa și reveniți pe malul râului, spunându-vă că veți număra de | |
la 1 la 7, iar când veţi ajunge la 7, veţi scăpa de neplăceri. Numărați după aceea | |
de la 1 la 4 — la 4, reamintiţi-vă că aţi trecut de jumătate și deja vă simţiţi mai | |
bine — iar când ajungeţi la 7, deschideţi ochii și deveniți vioi atât fizic cât și min- | |
tal, în plină sănătate. La 5, începeți să vă pregătiți corpul, la 6, pregătiţi-vă să | |
deschideţi ochii, la 7 deschideți-i și spuneţi-vă în gând: „Sunt perfect treaz, activ | |
fizic și mintal“. pis | |
Veţi observa că, focalizându-vă gândurile asupra a ceea ce trebuie să faceți, | |
simptomele neplăcute vor dispărea. În mare parte, ele nu sunt decât manifestări | |
ale stresului, iar pentru că relaxarea este unicul tratament cu adevărat natural al | |
stresului, exercițiul descris anterior se va ocupa chiar de acesta. Prin întărirea | |
suplimentară a intenţiilor dumneavoastră în starea alfa/teta, trimiteţi un mesaj | |
puternic creierului solicitându-l să producă rezultatul dorit. | |
64 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Această practică alcătuită din cele trei inspirații adânci, urmate de relaxarea | |
din creștet până în tălpi și de focalizarea imaginaţiei asupra Malului Drept, | |
înainte de a pătrunde în casă, este denumită de mine Exerciţiul Standard de | |
Intrare. | |
Veţi constata că puteți folosi Raza Energizantă pentru a vă spori în mod | |
spectaculos energia. O puteți face seara, după o zi grea, la încheierea unei | |
ședințe PRC, înainte ori după cină. Aplicațiile ei sunt multiple: înaintea unei | |
petreceri, a unei întâlniri, a unui meci sau a unei întruniri de afaceri, după o | |
călătorie lungă... practic oricând simțiți nevoia unui supliment de energie. | |
În ceea ce mă privește, eu nici nu mă gândesc să susțin o conferință ori o | |
prelegere fără să mă relaxez profund, pentru a-mi focaliza mintea și corpul | |
asupra sarcinii care mă așteaptă. Închei ședința cu o doză din Raza Energizantă, | |
care îmi asigură o abundență de vitalitate ce surprinde adesea audiența. De | |
aceea, recomand să o utilizaţi fără șovăială. Avantajele pe care le veţi obține vor | |
fi imediate și evidente, iar rezultatele pe termen lung vor fi și mai semnificative. | |
Participanţii la cursuri mi-au spus că, prin combinarea relaxării cu dușul și raza, | |
au obținut controlul asupra unor probleme cum ar fi hipertensiunea, herpesul și | |
diferite dureri. | |
Repet: Funcţionează! Transformaţi această practică într-un mod de trai și vă | |
veţi bucura cu atât mai mult de viață. Nu uitaţi: dușul făcut înainte de a pă- | |
trunde în alte încăperi ale Casei de pe Malul Drept constituie o parte importantă | |
din Exercițiul Standard de Intrare și, prin urmare, o altă etapă din metoda | |
MindStore. | |
Acum, dacă vă simţiți pregătit, parcurgeţi al treilea exercițiu, pentru a | |
construi Vestibulul și Sala de Antrenament. Vă veţi imagina, de asemenea, că | |
folosiți dușul, dar veţi lăsa pentru mai târziu Raza Energizantă. Veţi constata din | |
nou că rezultatele cele mai bune se obțin atunci când înregistrați exercițiul pe | |
casetă, pentru a-l asculta, sau când rugați un prieten să vi-l citească. | |
EXERCIŢIUL 3 — VESTIBULUL ȘI SALA DE ANTRENAMENT | |
Căutaţi-vă o poziție cât mai confortabilă, stând pe scaun, închideţi ochii și | |
respiraţi lent și regulat. Din acest moment, veţi începe să vă focalizați | |
mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Din nou, pe | |
măsură ce menţionaţi diferite părți ale corpului, concentraţi-vă asupra | |
fiecăreia, căutând s-o relaxaţi. | |
Inspir adânc și mă relaxez... inspir din nou adânc și mă relaxez... inspir | |
adânc și mă relaxez... Pielea capului îmi este relaxată, îmi simt pielea | |
capului relaxată... Fruntea îmi este relaxată, îmi simt fruntea relaxată... | |
Pleoapele îmi sunt relaxate, îmi simt pleoapele relaxate... Faţa îmi este | |
relaxată, îmi simt fața relaxată... Limba îmi este relaxată, îmi simt limba | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... | |
relaxată... Maxilarele îmi sunt relaxate, îmi simt maxilarele relaxate... | |
Gâtul îmi este relaxat, îmi simt gâtul relaxat... | |
Umerii îmi sunt relaxaţi, îmi simt umerii relaxaţi... Braţele și mâinile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt brațele și mâinile relaxate... Spatele îmi este rela- | |
xat, îmi simt spatele relaxat... Pieptul îmi este relaxat, îmi simt pieptul | |
relaxat... Șalele îmi sunt relaxate, îmi simt șalele relaxate... | |
Abdomenul îmi este relaxat, îmi simt abdomenul relaxat... Șoldurile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt șoldurile relaxate... Coapsele îmi sunt relaxate, îmi | |
simt coapsele relaxate... Genunchii îmi sunt relaxaţi, îmi simt genunchii | |
relaxaţi... Gambele îmi sunt relaxate, îmi simt gambele relaxate... Glez- | |
nele îmi sunt relaxate, îmi simt gleznele relaxate... Degetele picioarelor | |
îmi sunt relaxate, îmi simt degetele picioarelor relaxate... Tălpile îmi sunt | |
relaxate, îmi simt tălpile relaxate... Călcâiele îmi sunt relaxate, îmi simt | |
călcâiele relaxate... | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Îmi voi imagina acum că mă aflu într-un loc de relaxare cu totul special... | |
Pretind că mă aflu realmente acolo... Imi voi acorda o scurtă perioadă | |
pentru a mă bucura de toate acestea (aprox. 30 de secunde). | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Acum, îmi voi imagina că mă aflu pe malul râului... Râul este înapoia | |
mea, iar eu privesc un peisaj minunat... | |
Pot simţi iarba verde și mătăsoasă sub tălpi... deasupra mea, cerul este | |
albastru și văzduhul este înmiresmat de aromele florilor... Pot auzi | |
sunetele ținutului minunat ce se întinde în fața mea... | |
Privesc acum spre casă și-mi reamintesc construcția ei, aspectul pereților, | |
acoperișul roșu și intrarea... Înaintez, într-acolo... peste o clipă, voi des- | |
chide ușa, pentru a crea Vestibulul și a plasa acolo un simbol al potenţia- | |
lului meu... | |
Acum, deschid ușa... mai întâi, creez forma Vestibulului și stabilesc înăl- | |
țimea tavanului... acum, decoraţiunile, culorile și luminile lui... Peste o | |
clipă, voi plasa aici un simbol al potențialului meu. Mă voi încrede în pu- | |
terea mea creatoare și în orice îmi va veni în minte... În toate exercițiile | |
viitoare, voi trece prin Vestibul, devenit parte a Exercițiului Standard de | |
Intrare. Programez la nivelul Fundaţiei. Peste o clipă, voi crea Sala de | |
65 | |
66 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Antrenament... Este o încăpere pe care o voi folosi pentru reglarea pre- | |
cisă a energiei mele și pentru eliberarea de manifestările stresului... | |
Sala de Antrenament urmează după Vestibul... Acum, creez forma încă- | |
perii și stabilesc înălțimea tavanului... acum decoraţiunile, culorile. și | |
luminile ei... Acum, voi construi o cabină pentru duș, unde îmi voi curăța | |
energia negativă și șabloanele ei fundamentale de gândire distructivă... | |
Aleg forma și dimensiunile... stabilesc culorile... acum, plasez dușul pro- | |
priu-zis și robinetele pentru reglarea debitului... Voi întrebuința această | |
cabină de duș în toate exerciţiile și ședințele viitoare... | |
Peste o clipă, voi sta sub dușul meu și mă voi curăța de negativismul | |
actual, precum și de șabloanele lui fundamentale de gândire... | |
Intru acum în cabina de duș și deschid robinetele ca să poată începe | |
acțiunea de curățire... Îmi imaginez că simt apa caldă curgându-mi prin | |
păr, apoi coborând peste fiecare centimetru pătrat de piele, curățând | |
oboseala mintală și aducând din nou vibranta energie vitală... | |
Îmi imaginez acum raze puternice de soare pătrunzând adânc în mine... | |
filtrând și îndepărtând atitudinile mele limitative și distructive, mai cu | |
seamă gândirea negativistă de azi... | |
Închid robinetul dușului și ies din cabină, instantaneu uscat și simțin- | |
du-mă împrospătat cu anticipări pozitive... | |
Acum, voi crea Raza Energizantă, a cărei sursă se va găsi dedesubtul unei | |
platforme... Voi folosi această rază de vitalitate pentru îndepărtarea | |
manifestărilor fizice ale stresului și pentru sporirea imediată a energiei | |
personale... | |
Am creat acum Sala de Antrenament,.. ea va deveni parte integrantă a | |
tehnicilor MindStore, pe măsură ce voi face din ele o parte importantă a | |
vieții mele. Acum, îmi voi repeta afirmaţiile pozitive (de exemplu: „Eu mă | |
eliberez de negativitate la toate nivelurile din viața mea acum“ sau „Eu | |
decid să am gânduri luminoase, fericite și pozitive acum“ sau „Din zi în zi, | |
mă simt tot mai bine, din toate punctele de vedere“)... | |
Acum, voi părăsi casa și voi reveni pe malul râului... Simt iarba verde și | |
mătăsoasă sub tălpi. În curând, voi număra de la 1 la 7, pentru a ieși | |
treptat din această stare sănătoasă de relaxare profundă... | |
1... 2... 3... 4... am trecut acum de jumătate, când voi deschide ochii voi fi | |
complet treaz și revitalizat, atât fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... 67 | |
Å. ——————> | |
pregătesc corpul... 6, sunt gata să deschid ochii... și 7, deschid ochii și | |
sunt complet treaz acum, vioi din punct de vedere fizic și mintal. | |
HOLUL CENTRAL | |
Holul Central este acea zonă a casei în care veți pătrunde pe parcursul tutu- | |
ror viitoarelor exerciţii și ședințe, de îndată ce veți fi ieșit din Sala de Antrena- | |
ment. După cum poate că vă așteptați, din el se ajunge în oricare încăpere a | |
casei. Repet, aspectul lui depinde exclusiv de puterea dumneavoastră creatoare | |
- puteţi alege să-l faceţi atrăgător și viu colorat. Veţi stabili forma, înălțimea pla- | |
fonului și decoraţiunile. Puteţi introduce scări spiralate sau puteți opta pentru | |
un hol larg și tavan cu basoreliefuri și pilaștri sculptați. Totul rămâne în seama | |
dumneavoastră. | |
Într-o bună zi, la unul din cursurile pe care le predam în Glasgow a participat | |
și o fostă colegă de la Serviciul de asistență socială. După ore, a venit la mine să | |
stăm de vorbă și mi-a făcut o observaţie care a avut un impact deosebit asupra | |
mea. : | |
Întotdeauna, le cer participanților la cursuri ca la sfârșitul fiecărui exercițiu | |
să-și exprime, în minte, mulțumirea pentru calitatea propriei gândiri. Fosta co- | |
legă mi-a spus cu lacrimi în ochi cât de mult apreciase acest lucru, fiindcă fusese | |
realmente prima dată când își mulțumise pentru ceva. După aceea, se gândise că | |
obișnuia să se autoînvinuiască prea ușor și cu regularitate pentru un eșec sau | |
altul, fără a se lăuda niciodată și fără a aprecia faptul că, în realitate, era o per- | |
soană aparte. Pot spune că mulți colegi și prieteni îi apreciau munca pe care o | |
depunea, fiindu-i într-adevăr recunoscători pentru devotament, pricepere. și | |
prietenie. | |
Amândoi am înțeles că sentimentele pe care le încerca față de ea însăși nu | |
constituiau o experiență izolată și, fiindcă petrecusem destui ani făcându-mi griji | |
în legătură cu propria-mi sănătate, am priceput că mulți, mulți oameni - proba- | |
bil vasta majoritate — se autoînvinuiesc foarte ușor și poate că niciodată nu se | |
laudă sau nu se apreciază pentru ceea ce fac. | |
Asta am avut în minte când m-am hotărât să completez construcția cu Holul | |
Central. Din el veți ajunge în oricare cameră, fiind obligatoriu să treceţi pe acolo. | |
Întrucât în acele momente vă veți afla în starea profundă de relaxare alfa/teta, | |
el poate fi utilizat pentru a vă aduce conștiința la nivelul pozitivului, învingând | |
eventualele imagini negative despre propria dumneavoastră persoană. Sunt | |
convins că, dacă doriţi, ați reuși să vă amintiți unele ocazii când v-aţi întrebu- | |
ințat capacitățile la maximum, realizând lucruri excelente, momente când ați | |
fost în culmea fericirii, când v-aţi bucurat cu adevărat de viață. | |
68 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Astfel, construind Holul Central, ornați-i pereții cu imagini care descriu mo- | |
mentele cele mai bune din trecutul dumneavoastră. Puteţi pune fresce, tablouri | |
și fotografii, imagini cât mai mari ale acelor momente speciale. Aveţi încredere | |
în orice vă vine în minte. Reamintind aceste episoade la nivelul alfa/teta, vă veți | |
reafirma că în trecut ați cunoscut bucuria și fericirea și că, desigur, sunteți în | |
stare să reușiți, vă așteptați ca ele să existe și în viitor. O asemenea idee simplă | |
poate avea un impact masiv asupra respectului de sine și, prin urmare, asupra | |
existenţei de zi cu zi. | |
Eu am ales amintiri pline de veselie și reușite: înscrierea unui gol pentru | |
echipa clasei, în școala primară, o lovitură izbutită de la mare distanță la golf, | |
nașterea fiilor mei, ovaţiile primite din partea unor participanți la cursuri și | |
multe altele. Gândiţi-vă pe îndelete și alegeţi ceea ce veţi pune pe pereții holu- | |
lui. Imaginile respective vă aparţin și au semnificație numai pentru dumnea- | |
voastră, nu le judecaţi întrebându-vă ce ar pune alții aici. Distraţi-vă, faceți mai | |
multe încercări — uneori, ideile cele mai simple sunt și cele mai bune. | |
EXERCIŢIUL 4 - HOLUL CENTRAL | |
Căutaţi-vă o poziţie cât mai confortabilă, stând pe scaun, închideți ochii și | |
respiraţi lent și regulat. Din acest moment, veți începe să vă focalizați | |
mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Din nou, pe | |
măsură ce veți menţiona diferite părți ale corpului, concentrați-vă asupra | |
fiecăreia, căutând s-o relaxaţi. | |
Inspir adânc și mă relaxez... inspir din nou adânc și mă relaxez... inspir | |
adânc și mă relaxez... Pielea capului îmi este relaxată, îmi simt pielea | |
capului relaxată... Fruntea îmi este relaxată, îmi simt fruntea relaxată... | |
Pleoapele îmi sunt relaxate, îmi simt pleoapele relaxate... Faţa îmi este | |
relaxată, îmi simt fața relaxată... Limba îmi este relaxată, îmi simt limba | |
relaxată... Maxilarele îmi sunt relaxate, îmi simt maxilarele relaxate... | |
Gâtul îmi este relaxat, îmi simt gâtul relaxat... | |
Umerii îmi sunt relaxaţi, îmi simt umerii relaxaţi... Braţele și mâinile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt brațele și mâinile relaxate... Spatele îmi este | |
relaxat, îmi simt spatele relaxat... Pieptul îmi este relaxat, îmi simt pieptul | |
relaxat... Șalele îmi sunt relaxate, îmi simt șalele relaxate... | |
Abdomenul îmi este relaxat, îmi simt abdomenul relaxat... Șoldurile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt șoldurile relaxate... Coapsele îmi sunt relaxate, îmi | |
simt coapsele relaxate... Genunchii îmi sunt relaxaţi, îmi simt genunchii | |
relaxaţi... Gambele îmi sunt relaxate, îmi simt gambele relaxate... Glez- | |
nele îmi sunt relaxate, îmi simt gleznele relaxate... Degetele picioarelor | |
îmi sunt relaxate, îmi simt degetele picioarelor relaxate... Tălpile îmi sunt | |
VESTIBULUL, SALA DE ANTRENAMENT... | |
relaxate, îmi simt tălpile relaxate... Călcâiele îmi sunt relaxate, îmi simt | |
călcâiele relaxate... | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Îmi voi imagina acum că mă aflu într-un loc de relaxare cu totul special... | |
Pretind că mă aflu realmente acolo... Îmi voi acorda o scurtă perioadă | |
pentru a mă bucura de toate acestea (aprox. 30 de secunde). | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Acum, îmi voi imagina că mă aflu pe malul râului... Râul este înapoia | |
mea, iar eu privesc un peisaj minunat... | |
Pot simţi iarba verde și mătăsoasă sub tălpi... deasupra cerul este albastru | |
și văzduhul este înmiresmat de aromele florilor... Pot auzi sunetele | |
ținutului minunat ce se întinde în fața mea... | |
Acum, înaintez şi pătrund în Vestibul, trec pe lângă simbolul meu și intru | |
în Sala de Antrenament... | |
Peste o clipă, voi sta sub dușul meu și mă voi.curăța de negativismul | |
actual, precum și de șabloanele lui fundamentale de gândire... | |
Intru acum în cabina de duș și deschid robinetele, ca să poată începe | |
acțiunea de curățire... Îmi imaginez că simt apa caldă curgându-mi prin | |
păr, apoi coborând peste fiecare centimetru pătrat de piele, curățând | |
oboseala mintală și aducând din nou vibranta energie vitală... | |
Îmi imaginez acum raze puternice de soare pătrunzând adânc în mine... | |
filtrând și îndepărtând atitudinile mele limitative și distructive, mai cu | |
seamă gândirea negativistă de azi... | |
Închid robinetul dușului și ies din cabină, instantaneu uscat și simţin- | |
du-mă împrospătat cu anticipări pozitive... | |
Peste o clipă, voi crea Holul Central... Din el, se ajunge în toate încăperile | |
casei mele și în el se pătrunde direct din Sala de Antrenament... Acum, îi | |
creez forma și stabilesc înălțimea tavanului... acum, decorațiunile, | |
culorile și luminile lui... | |
Pe pereți, voi pune acum imagini din trecutul meu, desprinse din | |
momentele în care m-am simțit cel mai bine (aprox. 1 minut). | |
Am creat acum Holul Central... din el, se poate ajunge în toate camerele | |
din casa mea... | |
69 | |
70 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Acum, voi părăsi casa și voi reveni pe malul râului... Simt iarba verde și | |
mătăsoasă sub tălpi. În curând, voi număra de la 1 la 7, pentru a ieși | |
treptat din această stare sănătoasă de relaxare profundă... | |
al | |
1. 2... 3... 4... am trecut acum de jumătate, când voi deschide ochii voi fi | |
complet treaz și revitalizat, atât fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi | |
pregătesc corpul... 6, sunt gata să deschid ochii... și 7, deschid ochii și | |
sunt complet treaz acum, vioi din punct de vedere fizic și mintal. | |
REZUMAT | |
h | |
2. | |
3. | |
q. | |
Relaxarea profundă, fizică și mintală, asigură un răspuns sănătos în fața | |
efectelor stresului. | |
Activitatea undelor cerebrale scade pe durata relaxării. | |
Simbolul potenţialului propriu vă va reîntări încrederea că puteţi realiza | |
mai multe lucruri valoroase în viață. | |
Folosiţi Sala de Antrenament pentru a vă controla permanent energia | |
fizică. | |
„ Seara reprezintă un moment excelent pentru practicarea acestor exerciții, | |
fiind o fază de trecere de la solicitările zilei la activitățile extraprofesio- | |
nale. | |
„ Exerciţiul Standard de Intrare: | |
a) Adoptaţi o poziţie confortabilă, închideţi ochii, inspirați profund de trei | |
ori și relaxați-vă cu fiecare expirație. | |
b) Relaxaţi-vă corpul din creștet până în tălpi (de exemplu: „Pielea capu- | |
lui îmi este relaxată, îmi simt pielea capului relaxată... Fruntea îmi este | |
relaxată, îmi simt fruntea relaxată...“ etc.) | |
c) Imaginaţi-vă pe malul râului, înaintați spre casă, pătrundeți în Vestibul | |
și faceți un duș în Sala de Antrenament . | |
. Consolidaţi-vă respectul față de propria dumneavoastră persoană, plasând | |
imagini pozitive pe pereţii Holului Central. | |
. Sunteţi o persoană cu totul deosebită. În viața dumneavoastră au existat | |
momente când ați demonstrat că, în realitate, sunteți o ființă remarcabilă. | |
7. STABILIREA OBIECTIVELOR | |
SI | |
REZOLVAREA PROBLEMELOR | |
Până ce nu ești devotat unui țel, există întotdeauna posibilitatea de a bate în | |
retragere: există întotdeauna ineficiența. În absolut toate actele de inițiativă | |
(și de creație) se găseşte un adevăr fundamental a cărui ignorare distruge | |
nenumărate idei și planuri splendide; atunci când un individ se dedică cu | |
hotărâre unui ţel, providenţa acționează și ea. | |
Se petrec tot soiul de fapte utile, care altfel nu ar fi avut loc. O suită întreagă | |
de evenimente derivă din hotărârea respectivă, aducând în sprijinul tău o | |
multitudine de întâmplări neprevăzute, întâlniri și ajutoare materiale la | |
care nimeni n-ar fi visat. Indiferent de ceea ce poţi face, sau visezi că poți | |
face, începe! | |
Îndrăzneala deţine geniu, magie și putere. | |
Începe Acum! | |
GOETHE | |
Un gânditor de geniu a rezumat în câteva rânduri ceea ce mulți au căutat să | |
explice prin intermediul mai multor cărți și programe de instruire. Am regăsit | |
această forță, aproape magnetică și aparent ascunsă, în toate istoriile referitoare | |
la succes pe care le-am citit sau despre care am aflat. | |
Pentru noi, cei din echipa MindStore, cea mai mare satisfacție o reprezintă | |
permanentele scrisori, telefoane, ca și feedback-ul pe care-l recepționăm la | |
cursuri. Mulţi indivizi spun: „Treaba asta mi-a schimbat viața!“ și, în ciuda fap- | |
tului că pare o afirmaţie de-a dreptul riscantă, eu înțeleg ce vor să zică deoarece | |
a schimbat și viața mea. | |
Eu cred că impactul este atât de mare din cauza combinației între eliberarea | |
de negativism și abordarea pozitivismului, simultan cu înțelegerea deplină și | |
72 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
concentrarea tuturor gândurilor și a întregii energii asupra informaţiilor pe care | |
urmează să le abordăm. Materialul acesta trebuie să facă parte din cele mai | |
importante informaţii pe care le puteți întâlni vreodată. Mulţi dintre cei care-l | |
citesc se așteaptă la idei complicate și adeseori sunt dezamăgiţi, ajungând chiar | |
până acolo încât refuză să creadă că ceva ce poate reprezenta o schimbare în | |
viața lor este atât de simplu. | |
În excelenta lui carte Think and Grow Rich (Gândeşte și îmbogățește-te), | |
Napoleon Hill încearcă să-și avertizeze cititorii în privința puterii ce poate fi | |
îmblânzită atunci când se descoperă secretul ce se află înapoia tuturor | |
succeselor. El nu-l formulează explicit, ci lasă cititorul să-l discearnă din paginile | |
ce urmează; desigur, mulți nu reușesc să-l descopere, deoarece fiind atât de | |
evident, în mod paradoxal, este ușor de trecut cu vederea. | |
Mă simt extrem de mulțumit atunci când primesc vești din partea celor care | |
mi-au acceptat explicația și au folosit tehnicile MindStore. Dezvoltarea lor și | |
realizările satisfăcătoare sunt foarte încurajatoare. Cu toate acestea, alți indivizi, | |
adesea din același birou sau din cadrul familiei, consideră că metoda ar fi „o | |
aiureală“. Din păcate, ei au perfectă dreptate; din punctul de vedere al creierului | |
dumneavoastră, ceea ce credeți reprezintă chiar adevărul. Așadar, acceptând | |
aceste idei și punându-le în practică, ele funcţionează; pe de altă parte, dacă veți | |
renunța la ele, gestul dumneavoastră va fi la fel de corect. După cum vedeți, | |
răspunsul depinde în exclusivitate de dumneavoastră — dumneavoastră vă veţi | |
determina propriile realizări. | |
Eu cred că dacă aţi ajuns până aici cu lectura, atunci doriţi să câștigați ceva. | |
Dorinţa de a învăţa și descoperi lucruri noi este suficientă pentru a pune | |
lucrurile în mișcare. De aceea, vă rog să vă străduiți să înţelegeţi ceea ce voi | |
explica în continuare și să vă apucaţi de treabă. Vă doresc mult succes! | |
STABILIREA UNUI OBIECTIV ȘI SCRIEREA LUI PE HÂRTIE | |
Viața mea a cunoscut un dramatic salt înainte atunci când am citit un articol | |
despre Universitatea Yale. În 1953, universitatea a desfășurat un sondaj pentru a | |
afla ce credeau studenții despre celebrul lor lăcaș de învățământ. La sondaj au | |
participat toți studenţii din ultimul an, cărora li s-a cerut părerea despre campus, | |
profesori, bibliotecă, amfiteatre, cursuri, săli de studiu, ba chiar și despre cantină | |
și serviciile auxiliare. Practic, s-au pus toate întrebările posibile; mai mult, ches- | |
tionarul continua cu întrebări generale despre viață. | |
Citind respectivul articol, am descoperit că una dintre întrebări fusese: „V-aţi | |
fixat obiective în viață?“ Se pare că 10 la sută din total răspunseseră afirmativ. | |
Pe moment, acel amănunt n-a avut nici un impact asupra mea; pe atunci, citeam | |
pur și simplu, fără să mă gândesc la implicaţii. Următoarea întrebare fusese: | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... A | |
„Dacă v-aţi fixat obiective, le-aţi scris pe hârtie?“ Îmi amintesc <ă 4 la sută din | |
total răspunseseră afirmativ. Din nou, am citit mai departe, fără să reflectez | |
asupra cifrei. | |
După douăzeci de ani, în 1973, universitatea a intenționat să repete sondajul | |
printre studenții din ultimul an, punând cam aceleași întrebări. După ce s-a luat | |
hotărârea respectivă, cineva a sugerat că ar fi fost bine să se afle ce se întâm- | |
plase cu aceia care răspunseseră la chestionar cu douăzeci de ani în urmă. Con- | |
siliul de administraţie a acceptat propunerea; ca atare, au fost expediate ches- | |
tionare și acestora. Unii muriseră, alții părăsiseră țara, totuși majoritatea au fost | |
găsiți. | |
Lucrurile pe care le-am aflat în continuare m-au făcut să mă opresc din citit, | |
având un profund impact asupra gândirii mele; ca să fiu sincer, mi-au schimbat | |
pentru totdeauna viața. Astfel, am descoperit că acei 4 la sută care, cu două | |
decenii în urmă, își scriseseră pe hârtie obiectivele, se găseau acum cu mult, cu | |
foarte mult, înaintea celorlalți în privința indicatorilor ce pot sugera succesul, | |
Roţile Vieţilor lor erau echilibrate și cu note mari. Bunăstarea lor, devotamentul | |
pe care-l manifestau față de comunitate, relaţiile pe care le aveau și alte multe | |
amănunte erau net superioare față de ale celorlalți. Una dintre statisticile care | |
m-au impresionat cel mai mult a fost cea potrivit căreia toți indivizii care făceau | |
parte din amintiţii 4 la sută nu aveau griji financiare, ba chiar câștigau mai mult | |
decât restul de 96 la sută — cei care nu-și scriseseră obiectivele pe hârtie — luați | |
laolaltă. | |
Cum la acea dată lucram în cadrul programului de asistență socială ocu- | |
pându-mă de un district mare de la periferia Glasgow-ului, informaţia aceasta | |
mi s-a părut tulburătoare. Petrecusem ani de zile printre oameni nefericiți care | |
aveau dificultăți când se punea problema adaptării la mediu. Laolaltă, reușise- | |
Tăm să facem multe lucruri bune, totuși cele aflate din sondaj m-au pus pe | |
gânduri. | |
Cu siguranță, mi-am spus, chestiunea nu se putea reduce la simplul fapt de a | |
vă stabili un obiectiv și de a-l scrie pe hârtie. Mi-am adus aminte că undeva, în | |
capul meu, zăceau ascunse vise de succes din copilărie, ba chiar și de la matu- | |
ritate, idei poate excentrice în legătură cu diverse lucruri pe care mi-ar fi plăcut | |
să le fac, dar pe care le adusesem foarte rar în prim-planul minții. În nici un caz | |
nu le scrisesem pe hârtie. E drept, redactasem unele proiecte, cuprinzând | |
obiective profesionale, dar era vorba îndeosebi de planuri anuale, concepute | |
mai degrabă pentru a-mi încânta sau impresiona șefii. Chestionarul Yale repre- | |
zenta ceva cu totul diferit — el m-a îmboldit să pornesc într-o extraordinară | |
călătorie. Pot spune că și acum continuu călătoria respectivă, ea rămânând la fel | |
de stimulatoare. | |
74 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
A | |
M-am oprit și asupra amănuntului că, în '53, 10 la sută dintre studenți | |
afirmaseră că-și stabiliseră obiective, totuși 60 la sută dintre ei nu se sinchisiseră | |
să le scrie. Poate că, din punct de vedere psihologic, deranjul de a face acest | |
lucru însemna un fel de angajament. Oare era posibil ca acesta să fi reprezentat | |
o confirmare a spuselor lui Goethe? | |
În perioada aceea, în paralel cu slujba, începusem să organizez excursii pen- | |
tru schiori. Mă confruntam cu tot soiul de probleme legate de încasări și pier- | |
deri, iar simțământul riscului, existent în orice afacere, îmi declanșase temeri | |
firești de genul: „Dacă totul merge prost?“, „Dacă dau faliment?“ etc. Brusc, în | |
faţă mi se deschisese un drum nou, ce se distingea prin simplitate; dacă metoda | |
era adevărată și funcționa și în cazul meu, atunci nu aveam de ce să mai pierd | |
timpul. | |
Prin urmare m-am decis să aflu cât mai multe despre stabilirea de obiective. | |
Din cele citite, am înțeles cu claritate că era o chestiune foarte serioasă, pentru | |
explicarea căreia se foloseau multe metafore. De pildă, unii autori spuneau că | |
viața este un joc cu spectatori și jucători. Spectatorii reprezintă marea majoritate | |
— ei observă meciul de pe margine. Sunt pricepuţi la comentarii și sugestii, dar | |
nu se implică niciodată cu adevărat în joc. Jucătorii sunt aceia care trăiesc viața | |
din plin, care își stabilesc și ating obiectivele. | |
Alţii spuneau că jocul vieţii are regulile lui, pe care le cunosc foarte puțini. | |
Acestea lăsau impresia că ar constitui un secret bine tăinuit, însă cei care-l | |
cunoșteau erau indivizii încununaţi de succes, câștigătorii, învingătorii. În plus, | |
regula misterioasă, marele secret nu era altceva decât scrierea pe hârtie a | |
obiectivelor. | |
Îl mai ţineţi minte pe Frank Dick, fostul șef al antrenorilor din Federația | |
Britanică de Atletism, cel cu teoria referitoare la Locuitorii munților și ai văilor? | |
lată altă metaforă: Locuitorii munților își asumă riscurile câștigului, ațintindu-și | |
privirea asupra înălțimilor vieţii și pornind la drum pentru cucerirea acestora. | |
Mie îmi place să utilizez metafora „Oceanul Vieţii“. Pe ocean, avem șanse | |
egale cu toții, fiecare în ambarcațiunea lui. Dacă nu ne-am născut cu vreun | |
handicap mintal, atunci cu siguranță că avem posibilitatea de a reuși ceva în | |
viaţă. (Sunt sigur că aţi constatat și dumneavoastră faptul că multe persoane | |
handicapate fizic îi pot întrece pe cei mai mulţi dintre noi atunci când este vorba | |
de depășirea greutăților.) | |
În concepția mea, pe Oceanul Vieţii există furtuni, talazuri furioase, dar și | |
zone de calm. Viaţa are suișuri și coborâșuri, pe măsură ce ambarcaţiunea | |
înaintează. Cei 4 la sută știu că trebuie să ai o cârmă și un motor, în vreme ce | |
restul de 96 la sută nici n-au habar că acestea există. | |
Atunci când încep furtunile - pentru că sunt multe furtuni, iar cea mai | |
teribilă dintre ele este recesiunea economică — chiar și cei 4 la sută pot fi abătuți | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 75 | |
din drum; totuși ei dețin mijloacele de a rezista, de a păstra controlul asupra | |
cârmei și de a porni motorul pentru a declanșa lupta ce-i va ajuta să revină pe | |
ruta pe care și-au stabilit-o, ca să ajungă la destinaţie. Trebuie să repet că n-am | |
întâlnit niciodată vreo persoană (și nici n-am auzit vreodată să fi existat un | |
asemenea specimen) care să fi cunoscut succesul instantaneu; drumul este | |
întotdeauna dificil, presărat cu dezamăgiri și eșecuri aparente. Într-un fel sau | |
altul, aceia care reușesc continuă pur și simplu să înainteze. | |
Pe vreme de furtună, cei 96 la sută lipsiţi de cârmă și motor rămân la mila | |
valurilor și curenților, fiind purtaţi de colo-colo. Uneori, se apropie câte un vapor | |
imens și ei încearcă să se agaţe de acesta, sperând să poată ajunge până la | |
orizont. De obicei, însă, siajul pe care-l lasă cei 4 la sută este prea puternic și-i | |
silește să se desprindă. | |
Când se face din nou timp frumos, cei 4 la sută pornesc motorul și se | |
îndreaptă direct spre obiectiv. Restul de 96 la sută plutesc în derivă fiind duși | |
acolo unde doresc curenții. | |
Pe mine mă fascinează acest adevăr important, unul care n-a fost niciodată | |
predat în școală, liceu sau facultate. Nu-mi amintesc să se fi pierdut măcar un | |
singur minut cu discuţii referitoare la el. Aidoma majorităţii oamenilor, eu l-am | |
aflat întâmplător însă consider că trebuie să devină o parte fundamentală a | |
programei școlare. Nu pot să nu mă întreb în ce fel s-ar fi desfășurat existența, | |
atât pentru mine, cât și pentru atâţia prieteni ai mei, dacă toate lucrurile acestea | |
ne-ar fi fost predate ca mod de viață, dacă ar fi reprezentat piatra de temelie a | |
procesului nostru educațional. | |
Îndrăznesc să spun că acei 96 la sută dintre oameni care nu înțeleg impor- | |
tanța obiectivelor își petrec toată viața ajutându-i pe cei 4 la sută să le atingă pe | |
ale lor. Aceasta este una dintre marile probleme ale vieţii, și în același timp un | |
mare adevăr. Așa cum a spus și Goethe, indivizii care-și stabilesc obiective vor | |
atrage întotdeauna de partea lor oameni, locuri și ocazii favorabile, ca și cum ar | |
fi dotați cu o imaginară forță magnetică. De aceea, dorința mea este să-i fac să | |
priceapă pe cât mai mulți că trebuie să se angajeze în crearea propriului viitor, | |
deoarece, în caz contrar, alții îl vor crea pentru ei. | |
Adeseori compar situația aceasta cu strădania de a merge toată viața printr-o | |
mlaștină vâscoasă, înaltă până la brâu, care încetinește extrem de mult mișcările | |
și reclamă eforturi deosebite. Odată ce este înțeleasă stabilirea obiectivelor, | |
puteți spune că ați ieșit din mlaștină și mergeţi pe teren solid și uscat. La înce- | |
put, noroiul continuă să atârne de dumneavoastră și vă stânjenește înaintarea. | |
Continuaţi să vă mișcați lent, dar vă animă un nou entuziasm. Cu timpul, noro- | |
iul se usucă. Vă veţi mișca tot mai repede, pe măsură ce noroiul se desprinde de | |
dumneavoastră. Ritmul sporește — în cele din urmă, veţi putea merge nestân- | |
76 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
jenit. Puteţi face pași mai mari, apoi veți porni într-o alergare ușoară, înainte de | |
a goni cu toată viteza. | |
Toţi aceia pe care i-am cunoscut și care au înţeles natura acestei energii uri- | |
așe au văzut cum procesul respectiv începe sub forma unor picături de ocazii | |
favorabile și reușite, aparentele semne de succes fiind puţine și rare. Apoi, trep- | |
tat, picăturile se transformă într-un firicel, aidoma celui prelins dintr-un robinet | |
care nu a fost închis cum se cuvine. Cu timpul, firicelul își sporește debitul, se | |
transformă într-un șuvoi, într-un râu, un fluviu, și în cele din urmă într-un estuar | |
inundat de ape. | |
Nu pot garanta că prin folosirea tehnicilor MindStore viața vi se va | |
îmbunătăţi instantaneu, dar aplicarea lor dovedește că aceasta funcționează. Mii | |
de persoane le cunosc potenţialul. De fapt, eu consider că n-aţi putea face față | |
dacă succesul ar veni instantaneu — v-aţi îneca și v-aţi distruge viaţa... Trebuie să | |
învățați să vă adaptați treptat, înainte de apariţia marilor reușite. În orice caz, vă | |
asigur că acesta este drumul spre obiectivul dumneavoastră. | |
E necesar să faceţi scurte popasuri și să mirosiți trandafirii, să admirați | |
frumuseţile ce se înșiruie pe marginea drumului, să vă bucuraţi de peisaje și de | |
minunăţiile ce se văd la fiecare pas. Mulţi știu foarte bine că atingerea efectivă a | |
unui obiectiv poate deveni o dezamăgire; în realitate, dorința realizării lui și | |
tulburarea trăită de-a lungul drumului ce duce până acolo ne dăruiesc satis- | |
facţiile vieții. Din experiența mea și din observaţiile altora, reiese faptul că dăm | |
dovadă de cea mai mare vulnerabilitate tocmai în clipa atingerii obiectivului; | |
trebuie cât mai rapid să ne găsim un alt țel. În caz contrar, ne culcăm pe lauri și | |
ne veștejim odată cu aceștia. | |
Mugurii florilor ce înfrumusețează zilele primăverii poartă în ei sâmburii | |
fructelor potenţiale, care se dezvoltă și se coc, apoi cad pe sol și încep să putre- | |
zească, până ce dispar. | |
Recunosc că mulți au spus-o în cuvinte mai meşteșugite decât mine; totuși, O | |
persoană lipsită de obiective seamănă cu un fruct copt, căzut pe sol. Speranţa de | |
viaţă după pensionare este mult prea scurtă dacă nu găsim un nou ţel căruia să | |
ne dedicăm. | |
Stabilirea obiectivelor și trecerea la înfăptuirea lor, indiferent de obstacolele | |
ce se ivesc în cale, constituie chiar esența vieţii. | |
Pe vremea când încercam să înțeleg cât mai bine lucrurile acestea, am făcut | |
o serie de cercetări, care s-au dovedit extrem de interesante. În scurt timp, am | |
aflat că, din cele mai vechi timpuri, aceia care au izbândit — fie ei exploratori, | |
inventatori, artiști, sportivi, oameni de afaceri, dar și alții care au căutat împli- | |
nirea în viața personală — au înţeles cu toții cât de important este să știi unde | |
vrei să ajungi. | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 77 | |
Darul cel mai mare al vieţii este capacitatea de a închipui idei îndrăznețe și de a | |
avea puterea să acționezi în asemenea manieră încât ele să devină realitate în | |
lumea aceasta minunată și bogată. Doar cei care acționează sunt capabili de o | |
asemenea reușită. | |
PATRU PAȘI ÎNAINTE | |
Încercând să găsească un model sau o cale care să ducă la progres, mulți | |
oameni au identificat pașii simpli ce trebuie efectuaţi. Pentru a rezuma lucrurile, | |
acești pași sunt: | |
UNU: Concentrați-vă asupra imaginii reprezentând ceea ce doriţi să realizați. | |
DOI: Consacraţi-vă în totalitate acelei imagini. | |
TREI: Plănuiţi felul în care veți ajunge acolo. | |
PATRU: Incepeţi să acționați. | |
Alții adaugă că, în vreme ce străbateţi drumul ce duce spre obiectiv, esențială | |
este și examinarea regulată a progresului făcut, urmată de un proces de reglare. | |
Interesant mi se pare faptul că pașii amintiți mai sus implică în primul rând | |
capacitatea emisferei cerebrale drepte de a imagina un obiectiv. Apoi, ambele | |
emisfere cerebrale trebuie să conlucreze pentru a găsi spiritul de dăruire nece- | |
sar atingerii țelului; așadar, imaginea obiectivului este dublată de analizarea | |
rațională a posibilităţilor realizării sale. În cele din urmă, emisferei cerebrale | |
stângi îi revine sarcina de a definitiva planul. | |
Este limpede că toți acești pași sunt importanți, însă eu am remarcat — mai | |
cu seamă după ce mi-am dat seama de importanța ambelor emisfere cerebrale și | |
de dominanța celei logice, emisfera stângă - că se pune prea mult accentul pe | |
etapa planificării (Pasul Trei) și că, adesea, se trece prea ușor peste concentrarea | |
minții asupra imaginii obiectivului (Pasul Unu). Tocmai datorită importantei | |
experienţe de viață a emisferei stângi, cea dreaptă rămâne aproape neutilizată | |
de majoritatea oamenilor și, ca urmare, viziunile noastre, țelurile pe care ni le | |
stabilim au mult de suferit. | |
} Consider că aceasta constituie o problemă majoră a vieții cotidiene. Putem | |
zări la tot pasul în jurul nostru rezultatele accentului pus pe întrebuințarea emis- | |
ferei stângi: lipsa de motivație și de dăruire. Rezultatul? Mediocritate și eșec. | |
PROPRIA PLATFORMĂ PROGRAM | |
Îmi amintesc că odată am discutat cu unul dintre marii noștri întreprinzători, | |
o celebritate în domeniul asigurărilor. Nu era doar o persoană ce avusese un vis | |
măreț și-l urmase neabătut, ajungând până în vârf; în același timp, el vorbea | |
despre capacitatea imaginativă pe care nu și-o pierduse și despre teribilul entu- | |
78 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
AI ata e at i U | |
ziasm pe care-l simţea față de tot ceea ce rămăsese de făcut. Mi-a spus că nu era | |
singurul care judeca așa; existau mai mulți indivizi la fel de entuziaști. El și cei | |
aidoma lui reprezentau Numerele Unu; în jurul lor, atrăseseră Numerele Doi, | |
Trei și Patru. | |
Numerele Trei și Patru erau indivizii cu instruire în management care, în | |
permanență, căutau și solicitau strategii și planuri integrale. Cel cu care discu- | |
tam spunea că Numerele Unu nu se mai aflau acum în frunte, ci fuseseră înlo- | |
cuite — iniţial de Numerele Doi, iar în cele din urmă de Trei și Patru. Cu toate | |
acestea, el simţea că Trei și Patru nu erau capabili să se orienteze prea bine în | |
domeniu și de aceea nu-i puteau conduce sau inspira pe ceilalți. El chiar avea | |
temeri în privința viitorului; considera că era necesar să fie descoperite noi | |
Numere Unu, persoane a căror viziune asupra unui viitor încununat de succes să | |
reprezinte principala lor motivaţie, fără a exagera cu planificările. | |
Nu am experiență deosebită în domeniul asigurărilor, dar știam la ce se | |
referea. Eu însumi am fost martor la desfășurarea unor acţiuni de acest tip de-a | |
lungul anilor în care mi-am răspândit mesajul, mai cu seamă în industrie și | |
comerţ. | |
În ultima vreme, una dintre principalele tendinţe ale întreprinderilor a con- | |
stituit-o orientarea spre conceptul de „management total“, dublată de dorinţa de | |
a avea echipe autorizate la toate nivelurile. Desigur, obiectivul acesta e unul | |
important, totuși, în mod frecvent, am descoperit că salariaţii își exprimă anu- | |
mite îndoieli față de capacitatea unor programe costisitoare de a implementa | |
adevăratele schimbări. În majoritatea întreprinderilor, punctul evident de ple- | |
care pare a fi încercarea de a reafirma o viziune de viitor prin Platforma Pro- | |
gram. Multe companii și-au afișat cu mândrie Programele, ca să poată fi citite de | |
toată lumea; de obicei, aceste materiale publicitare sunt împănate cu termeni | |
plini de bune intenţii. Nu doresc să fiu caustic, dar adesea, întrebându-i pe anga- | |
jaţi (chiar și pe aceia cu funcţii de conducere) dacă sunt în stare să-mi citeze | |
diverse paragrafe din Program, ei ridică din umeri și fac comentarii referitoare la | |
inutilitatea lui. | |
Eu consider că Platformele Program sunt importante, dar cu condiția ca toți | |
membrii unei organizaţii să fie capabili să simtă că afirmațiile de acolo le | |
aparțin, că obiectivele și viziunile întreprinderii sunt și ale lor. Din păcate, în | |
mod frecvent, ele aparţin doar celor care au redactat Programul și celor care | |
simt că trebuie să pretindă că-l susțin, pentru a fi de partea puterii. | |
Interesant mi se pare modul în care mulți indivizi, ce nu par deloc a-și con- | |
centra atenţia asupra Programului, sunt implicați în mod constant în realizarea | |
strategiei și a planurilor de transpunere în practică a acestuia. Dacă planul arată | |
impresionant și deţine atribute corespunzătoare, atunci se crede că nu mai este | |
nevoie de altceva. | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 79 | |
REALIST ȘI POSIBIL | |
Sunt convins că dacă aţi mai întâlnit problema stabilirii obiectivelor, atunci | |
ați auzit și câteva fraze interesante ce o însoțesc. Deseori, aceia care predau ase- | |
menea subiecte nu manifestă un mare entuziasm în a le detalia, iar când încer- | |
cați să aflați ce anume au obținut ei înșiși prin această tehnică, puteți descoperi | |
că rezultatele lor nu sunt foarte încurajatoare. Eu cred că majoritatea au înțeles | |
greșit lucrurile (sunt sigur că dumneavoastră mi-ați anticipat reacția, deoarece | |
acum știți cum gândesc). | |
Poate că ați auzit în repetate rânduri spunându-se că obiectivele trebuie să | |
fie „inteligente, flexibile, mobilizatoare“, dar mai cu seamă „realiste, posibile și, | |
desigur, cuantificabile“. Pentru mine termenii cei mai grăitori sunt realiste și | |
posibile. Ei și înțelesurile lor sunt acționaţi de tendința spre logică a emisferei | |
stângi, dominante. A unei emisfere care examinează „bagajele vieţii“ pentru a | |
stabili ce s-a realizat anterior, ce este posibil și cum poate fi planificat; după | |
aceea, sunt fixate obiectivele. Desigur, asemenea „obiective“ vor fi mereu posi- | |
bile și realiste. k | |
Afirmând că „imaginația este mai importantă decât cunoașterea“, Einstein | |
avea perfectă dreptate. Avându-și sediul în emisfera cerebrală dreaptă, imagi- | |
naţia trebuie să joace rolul de călăuză în stabilirea, oricăror obiective, fiindcă | |
numai ea poate pătrunde în viitoruri minunate cuprinzând realizări și succese. | |
Datorită faptului că este cufundată în cunoaștere, așadar în trecut, emisfera | |
cerebrală stângă trebuie să o urmeze. | |
Într-o prelegere ținută în fața personalului dintr-o companie de marketing, | |
Jackie Stewart, celebrul pilot scoțian de Formula 1 și fost campion mondial, s-a | |
referit la stadiul atins de industria americană de automobile cu câțiva ani în | |
urmă. El a menționat că, la data respectivă, piața era orientată spre mașini | |
scumpe, de lux. Se părea că Mercedes-ul, BMW-ul, Porsche-ul și Jaguar-ul erau | |
mărci mult mai populare decât cele fabricate în Statele Unite. Majoritatea | |
americanilor doreau să dețină automobile europene, considerate simboluri ale | |
statutului social. | |
În perioada aceea, o altă companie, nici europeană și nici americană — lipsită | |
așadar de orice experiență pe piața respectivă — a examinat cu atenţie situația | |
generală și a hotărât să se implice. Mai întâi, a proiectat și a construit un | |
automobil complet nou, apoi l-a lansat pe piață, punându-l să concureze cu | |
modelele europene. | |
Decizia a fost de a se construi un singur model de automobil, nu mai multe; | |
practic, un singur tip de mașină. Gândiţi-vă puţin la asta, gândiţi-vă la felul în | |
care trebuie să fi reacționat emisfera stângă, cu logica, raţiunea și analiza ei; | |
gândiţi-vă ce tip de viziune trebuie să fi fost necesară pentru angajarea într-un | |
80 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
asemenea proiect. La 18 luni de la lansare, automobilul respectiv era cel mai | |
bine vândut din Statele Unite, depășind BMW-ul, Mercedes-ul și Jaguar-ul luate | |
laolaltă. | |
Ce realizare extraordinară a reprezentat această mașină! Este vorba de | |
Lexus, care în clipa scrierii rândurilor de față continuă să fie automobilul de lux | |
cel mai popular din toată lumea. Fantastic! Obiectivul era realist și posibil? | |
Bineînţeles că nu... cel puţin nu după criteriile de realism și posibilitate folosite | |
de majoritatea oamenilor. Așadar, în mod obișnuit, un asemenea obiectiv ar fi | |
fost considerat imposibil de atins și nerealist. Viziunea lui a fost însă limpede, | |
puternică și convingătoare, capabilă să mobilizeze toate eforturile necesare. | |
Negreșit, în acest proces a fost implicată și planificarea, dar abia după ce lucrase | |
imaginaţia. | |
Firește, noi, oamenii, avem nevoie de planuri numai că dedicarea față de | |
obiectiv este vitală și trebuie să fie prioritară. Tendința generală este de a acorda | |
mai multă atenţie și energie planificării, lucru lesne de înțeles din punctul de | |
vedere dominant al emisferei stângi. De aceea, datorită accentului pus pe ceea | |
ce este posibil, realist și tangibil, obiectivele preconizate sunt adesea minore. Voi | |
explica acest aspect în amănunt, fiindcă trebuie înțeles cât mai bine, înainte de a | |
putea obține rezultate cu metoda MindStore. | |
Zonele de Confort | |
Una dintre problemele majore cu care ne confruntăm atunci când încercăm | |
să ne stabilim o serie de obiective este impactul Zonelor de Confort, pe care | |
le-am menţionat în Capitolul 3. Acestea sunt modele psihologice relativ simple | |
ce ne ajută să explicăm comportamentul uman. Cu toții deținem Zone de Con- | |
fort răspândite în toate aspectele vieţii noastre și tindem să rămânem în inte- | |
riorul lor. | |
Astfel, eu am o Zonă de Confort ce este în legătură cu ţinerea de prelegeri în | |
public, indiferent dacă auditoriul este format dintr-o mână de indivizi sau din | |
câteva mii de persoane. De fiecare dată, mi se pare o experienţă plăcută și | |
familiară. Zona dumneavoastră de Confort poate să nu fie câtuși de puţin | |
similară cu a mea; de pildă, este posibil să vă simțiți foarte bine atunci când | |
lucraţi la calculator — o experiență pe care eu prefer s-o las în seama altora. | |
Oamenii au Zone de Confort în toate domeniile. Eu am câte una ca tată, ca | |
manager, ca agent de vânzări, ca bucătar și ca soț; am Zone de Confort pentru | |
jocul meu de golf, pentru muzică, pictură etc. Ele sunt caracteristice echipelor, | |
întreprinderilor, orașelor, ba chiar și țărilor. Odată stabilite, Zonele de Confort | |
sunt foarte greu de clintit. | |
Să luăm, de pildă, un jucător de bowling. Adesea, practicanţii acestui sport | |
constată că au o zi bună, că nimic nu-i poate deranja și că, pur și simplu, se simt | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 81 | |
ont De be ai A RE RR RR III NI | |
excelent. Dintr-o dată, observă că au izbutit să execute o serie de lansări per- | |
fecte, că este ultima serie de bile și că scorul realizat îl depășește cu mult pe cel | |
mai bun pe care l-au reușit vreodată. Dacă vor continua așa, nu numai că-și vor | |
spulbera propriul record, ci poate chiar și recordul sălii. În mod paradoxal, toc- | |
mai această conștientizare a spiritului de competiție îi scoate din Zona de Con- | |
fort. Rezultatul? După cum vă așteptați, și cum o știu prea bine și jucătorii de | |
bowling, în curând vor începe să rateze chiar și lansările, la toate cele 9 popice. | |
Am văzut același lucru petrecându-se și în alte sporturi, de exemplu în fotbal; | |
astfel, într-un meci de cupă, o echipă dintr-o divizie inferioară conducea cu un | |
gol avans pe teren propriu. Mai rămăseseră doar câteva minute până la elimi- | |
narea echipei din divizia superioară, dar, pe neașteptate, s-a petrecut o greșeală | |
prostească și adversarii au egalat. Buturuga mică ieșise din Zona de Confort și | |
trebuia să revină acolo unde îi era locul. | |
In mod evident, Zona de Confort reprezintă un model interesant; atunci | |
când ni se cere să ne îmbunătăţim performanţele ori să abordăm o sarcină nouă, | |
ne putem simți oarecum stingheriţi, deranjaţi, și am prefera să n-o facem. Un | |
bun amic de-al meu de la compartimentul financiar susține că dincolo de Zona | |
de Confort se întinde „tărâmul aventurii“. El rezumă situaţia foarte simplu: | |
„Pentru a reuși, trebuie să pătrundem în acel teritoriu și să ne stabilim acolo noi | |
Zone de Confort.“ | |
Dovezile ne sugerează faptul că, atunci când intrăm pe tărâmul aventurii, | |
avem tendința de a reveni în locurile sau situaţiile în care ne simţim în sigu- | |
ranță. Același amic, Mike, încearcă să explice în acest mod motivul pentru care | |
mulți agenţi de vânzări își ating în prima lună obiectivele, dar imediat ce reu- | |
șesc, imboldul și eforturile lor încep să pălească. Ei își iau zile libere, ori petrec | |
tot mai mult timp în birouri, în loc să caute să ducă mai departe ceea ce li se | |
pare realist și posibil de atins într-o lună. | |
Adesea, îi rog pe cei care mă ascultă să se gândească la săraci și la Zonele de | |
Confort ale acestora — la cât cred că se autoevaluează ei? Dacă un sărac va primi | |
un cadou de 300 de lire sterline, ce va face oare cu banii? Îi va depune la bancă, | |
îi va investi, ori va face tot ce-i stă în putință ca să scape rapid de ei? | |
Problema este că niciodată nu puteți fi absolut sigur unde anume se află | |
propriile Zone de Confort. Trasându-ne Roata Vieţii, putem obţine o aproximare | |
destul de bună. Louis Tice, întemeietorul lui Pacific Institute din Seattle, afirmă | |
că Zonele de Confort pot fi identificate cu ajutorul autoaprecierii sau imaginii | |
despre sine și cu ajutorul realității curente. Experienţa și încrederea în sine | |
dintr-un domeniu al vieții reflectă sau cel puţin oferă o idee în privinţa locului | |
unde există Zona personală de Confort. | |
În concepția mea , puterea Zonei de Confort de a ne menţine la nivelul unde | |
ne aflăm constituie singurul mare obstacol în calea progresului personal și în | |
82 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Bla oi 0 e II a E A eee | |
mod deosebit a stabilirii de obiective. Dacă vom urma preceptul care ne cere să | |
ne alegem obiective „realiste și posibile“, atunci acestea vor fi fixate în imediata | |
vecinătate a experienţei actuale. ul în | |
Astfel, o persoană care câștigă anual 25.000 de lire sterline vrea să ajungă la | |
27.000. O familie care locuiește în 2 camere visează să se mute într-un aparta- | |
ment de 3 camere. Un angajat dorește să urce o treaptă în ierarhia întreprinderii. | |
Toate acestea sunt normale, întrucât bagajele vieţii și procesele logice de | |
gândire consideră firească ideea de a depăși cu puţin limitele Zonei de Confort. | |
Este o problemă de extindere, dar țelul în sine e posibil și, să fim cinstiți, realist. | |
Intră apoi în acţiune dorința de a judeca lucrurile și, desigur, de a plănui ce | |
etape trebuie atinse pe parcurs, care urmează să confirme că, da!, obiectivul este | |
posibil — în consecință, toată lumea e mulțumită și poate trece la treabă. | |
Zona de Confort | |
Eul Obiectivul stabilit: | |
realist și posibil | |
Figura 12. | |
Se fac primii pași, se cheltuiesc eforturi bine intenționate și se găsește un | |
anumit nivel de entuziasm, necesar atingerii scopului. În curând, însă, se instau- | |
rează tărăgănarea, adoptându-se formula: „O să fac asta mâine“, ori „săptă- | |
mâna viitoare“, și până să se dumirească omul, nu s-a schimbat mai nimic, iar el | |
nu-și atinge ţinta; eventual, poate să spună: „Am fost foarte aproape. Călăto- | |
rind de-a lungul și de-a latul Angliei, am făcut o serie de observaţii și am ajuns la | |
concluzia că aceia care procedează așa, nu au șanse să izbândească. is, | |
Evident, nu mă bucur de mare popularitate în rândul adepților „Științei | |
Planificării Strategice“; mă refer cu precădere la întreprinderile mari și la zecile | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 83 | |
de consultanţi care încurajează planurile detaliate și simulările folosind modele | |
sau programe sofisticate. | |
Eu prefer să respect lucrurile simple. Studiindu-i pe aceia care reușesc și care | |
devin celebri pentru izbânzile lor, am constatat că ei nu au în spate o mulțime | |
de planuri și strategii. Este vorba de faimoșii întreprinzători, de campionii mon- | |
diali, de actorii câștigători ai premiilor Oscar, de personalitățile din lumea spec- | |
tacolelor care-i fascinează pe atâția oameni; îmi place să citesc despre ei, să-i | |
ascult vorbind în emisiunile la care sunt invitaţi, dar mai ales îmi place să-i cu- | |
nosc și să aflu direct de la sursă ce anume îi face să aibă succes. | |
Am remarcat că, în general, ei povestesc aceleași lucruri atunci când vine | |
vorba despre modul cum au ajuns în vârf. Rareori au înregistrat instantaneu | |
succese, dar au fost animați de pasiune și de angajare totală. Pe parcurs au | |
cunoscut greutățile vieţii și, adesea, au depășit dezamăgiri uriașe. Acești oameni | |
au tendința să afirme lucruri de felul: „Am fost în locul potrivit la momentul | |
potrivit“ sau „Norocul ţi-l faci cu mâna ta“. În cele mai multe cazuri, ei au nutrit | |
încă din copilărie dorința de a atinge un anumit obiectiv. În repetate rânduri, | |
respectivii indivizi amintesc: „Ştiam că într-o bună zi voi reuși.“ Ei bine, dacă | |
astea apar în toate relatările unor succese, este imposibil să nu aibă o semnifi- | |
cație. Și totuși, mulți oameni lasă impresia că ar fi incapabili să-și imagineze un | |
obiectiv, pierzându-se în planuri și pregătiri. | |
Îmi place cinematografia și, ca atare, văd destule filme artistice. Multe dintre | |
ele au avut un impact puternic asupra mea și, sunt convins, asupra multor | |
milioane de spectatori. Pentru mine, una dintre peliculele cele mai frumoase | |
este Cercul poeților dispăruţi, în care joacă genialul Robin Williams. Obișnuiesc | |
să-mi încep prelegerile, atrăgându-le atenţia cursanților asupra replicii sale: | |
„Trăiţi-vă clipa!“ Urmăresc cu regularitate festivitatea decernării premiilor | |
Oscar; îmi place să ascult interviurile realizate cu câștigătorii lor și observ că, de | |
obicei, ei spun aceleași lucruri atunci când se referă la modul cum au atins | |
actualele niveluri de glorie. Discursul ținut de Al Pacino, în 1993, când a obținut | |
Oscar-ul pentru rolul unui orb în Parfum de femeie, a fost unul dintre cele mai | |
mișcătoare pe care le-am auzit vreodată. M-au impresionat teribil integritatea și | |
pasiunea lui, vorbind despre începuturile umile și despre încrederea în sine. | |
N-o voi uita niciodată pe Whoopi Goldberg care, în 1990, în momentul | |
decernării premiului Oscar a spus că era clipa la care visase toată viața. Din câte | |
îmi dau seama, majoritatea celor care reușesc, afirmă ceva similar. Este un lucru | |
interesant? Poate chiar important? Este VITAL! Creierul dumneavoastră are | |
nevoie de o viziune pentru viitor. Să examinăm puțin mai îndeaproape genul | |
acesta de afirmaţie. Dacă Whoopi Goldberg a visat cu adevărat toată viață să | |
câștige premiul Oscar, atunci ea trebuie să fi început să se gândească la acest | |
lucru încă din copilărie. Să cercetăm alte câteva detalii. Whoopi este negresă. | |
84 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Da, negresă! De ce vă atrag atenţia asupra acestui fapt? Fiindcă a fost abia al | |
treilea actor de culoare care a câștigat un Oscar. Mie mi se pare revoltător, dar | |
asta-i viața; poate că situaţia se va îmbunătăți — ceea ce sperăm cu toții. Așadar, | |
Whoopi este negresă, n-a provenit dintr-o familie bogată și faimoasă sau, cum | |
s-ar putea crede, dintr-un „cartier de elită“. Prin urmare, dacă ne-am gândi la | |
Zona ei de Confort, la realitatea curentă și la autoaprecierea din copilărie le-am | |
putea reprezenta cam așa: | |
Zona de Confort | |
DISTANŢA | |
a | |
(Foarte mare, nerealistă | |
şi imposibilă) | |
Realitatea curentă | |
Eul şi autoaprecierea | |
din copilărie | |
Obiectivul | |
(Premiul Oscar) | |
Figura 13. | |
Obiectivul ei nu se găsea la orizontul imediat al Zonei de Confort din copi- | |
lărie, ci la „un milion de kilometri“ depărtare. El nu era câtuși de puțin realist și | |
posibil (luându-ne după ceea ce ar denumi majoritatea oamenilor ca fiind realist | |
și posibil). În nici un caz nu reprezenta genul de obiectiv pe care l-ar fi încurajat | |
mentalitatea oamenilor de rând. | |
Gândiţi-vă la faptul că Whoopi Goldberg n-ar fi reușit niciodată dacă, în | |
copilărie, s-ar fi aflat sub îndrumarea acelora care afirmă că obiectivele noastre | |
trebuie să fie realiste și posibile. Nimeni n-ar fi auzit de ea și, ca atare, am fi fost | |
lipsiţi de imensul ei talent. Ea a cutezat să viseze — de acord, așa cum o fac toți | |
copiii — însă s-a consacrat în întregime visului. Îndrăznesc să afirm că visul și | |
spiritul de dăruire au condus-o către obiectiv. | |
Istoria este presărată cu episoade de felul „am visat că...“; totuși, în legătură | |
cu acest lucru, cel mai mult mă incită un aspect fundamental pentru relația | |
dintre punctul de pornire (Zona de Confort) și cel de sosire: obiectivul. Nu mă | |
interesează în mod special faptul că obiectivul este extrem de îndepărtat de | |
punctul de pornire, și nici că nu-i realist și posibil. Observația importantă este | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 85 | |
următoarea: Un copil care și-a privit visul aflat departe în viitor. — și nu uitaţi că | |
viitorul reprezintă o noţiune foarte, foarte îndepărtată pentru un copil — așadar, | |
un copil care se dedică unui obiectiv, pur și simplu nu se poate gândi | |
CUM | |
anume va proceda pentru a-și atinge țelul. El nu știe în ce fel trebuie să proce- | |
deze, nu are nici cea mai vagă idee în acest sens. De obicei, nu există nici măcar | |
un dram de cunoștințe trecute ori prezente care să-i ofere o indicație; important | |
în acest caz este faptul că există o viziune clară, că ea îl incită pe copil și că | |
acesta o dorește cu adevărat. În momentul respectiv, pe copil nu-l preocupă | |
etapele pe care va trebui să le străbată. | |
O astfel de forță a scos copiii din ghetouri, din mizerie și din cele mai teribile | |
situaţii, lent dar sigur, ajutându-i să atingă rezultate uluitoare în sport, în artă, | |
pe scenă, în film, în lumea afacerilor, în știință, în politică și așa mai departe. | |
Există un unic mare adevăr, și anume că obiectivul este ÎNDRĂZNEȚ, și în ciuda | |
faptului că nu știu CUM îl vor realiza, ei se consacră atingerii sale. Goethe avea | |
perfectă dreptate: „O suită întreagă de evenimente derivă din hotărârea res- | |
pectivă, aducând în sprijinul tău o multitudine de întâmplări neprevăzute, întâl- | |
niri și ajutoare materiale la care nimeni n-ar fi visat.“ | |
Recent, am discutat o dimineaţă întreagă cu Robert Heller, autorul unor cărți | |
excepționale despre management, precum The Super Managers and The Super | |
Chiefs (Super-manageri și Super-șefi). El mi-a dat dreptate în privința necesității | |
de a avea o viziune îndrăzneață. În acest sens, a adus vorba despre Japonia și | |
despre fenomenalul ei succes de după al doilea război mondial. A subliniat | |
faptul că ţara și economia erau practic la pământ. Japonia nu deținea resurse | |
naturale, avea un limbaj cu totul unic și nimeni nu era interesat să investească | |
acolo. Industriile pe care japonezii le aleseseră pentru a le dezvolta intrau în | |
sfera de influență a unor monopoluri cvasiabsolute (de pildă, IBM). Se pare însă | |
că pentru ei nu exista termenul „imposibil“. | |
| 86 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Sunt sigur că ați început să mă înţelegeți. Vă rog, nu vă lăsaţi copleșit de felul | |
„Bine, bine, dar avem nevoie de un plan“, ori „Asta-i valabil pentru copii. Eu | |
sunt adult și am renunțat de mult la orice vise“, sau „Habar n-am ce mi-ar plăcea | |
să fac cu viața mea.“ Goniţi din minte asemenea gânduri. Lucrurile pe care vi le | |
prezint funcţionează și vor funcționa și pentru dumneavoastră, indiferent de | |
situaţia în care vă aflați acum, de vârstă, sex etc. Citiţi mai departe! | |
Atunci când vă stabiliți obiectivul la orizontul imediat al Zonei de Confort, se | |
petrece ceva interesant. | |
Obiectivul | |
Zona de Confort | |
Eul Distanţa de apropiere | |
(realistă și posibilă) | |
| Figura 14. | |
Obiectivul pare realist și posibil; de obicei puteți începe să plănuiți ceea ce | |
trebuie făcut în viitorul imediat, altfel spus puteţi schița un plan care să vă ajute | |
să obţineţi succesul. Eu consider că, în acest caz, mintea conștientă examinează | |
obiectivul și, judecându-l din punctul de vedere al „bagajelor vieții“, poate să-l | |
accepte. Pe de altă parte, îl analizează și subconștientul, care-i admite, de aseme- | |
nea, posibilitatea, lăsând responsabilitatea atingerii sale pe seama conștientului. | |
Aici se află adevărata problemă, fiindcă mintea are tendința de a fi leneșă, | |
începând să tărăgăneze lucrurile, și, cu toate că știți ce trebuie făcut, amânați | |
întruna sau, în cele din urmă, acționați fără tragere de inimă, în general rezul- | |
tatele nereușind să se ridice la nivelul așteptărilor. | |
Să-i privim mai îndeaproape pe aceia care-și stabilesc obiective îndrăzneţe, | |
i aflate mult dincolo de realitatea curentă și de Zonele de Confort. „Asta am visat | |
| toată viața“ sugerează o repetiţie constantă, reamintirea, în fiecare noapte, | |
| înainte de a adormi, ba poate chiar în fiecare dimineaţă, a bucuriei provocate de | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 87 | |
atingerea obiectivului. Repetiția aceasta trece din visarea cu ochii deschiși, con- | |
știentă, în subconștient, sub forma unei noi Zone de Confort. | |
Actualele cercetări asupra subconștientului sugerează faptul că acesta ac- | |
ceptă toate mesajele primite din partea conștientului. El nu poate face o distinc- | |
ţie între ideile imaginate și realitatea propriu-zisă. Dacă o idee este repetată | |
suficient de des, atunci subconștientul va acționa pe baza ei. Revenind la capi- | |
tolele anterioare, e cazul să ne readucem în memorie un lucru extrem de clar: | |
trebuie într-adevăr să fim atenți cum și ce gândim. Gândurile noastre ferme ne | |
produc realitatea; mai pe scurt, aș spune: „Schimbându-vă gândurile, vă schim- | |
baţi modul de viață.“ | |
Deoarece visurile se desfășoară în timpul prezent, ele stabilesc în subcon- | |
știent o nouă Zonă de Confort. Așadar, putem presupune că, acceptând noua | |
realitate, subconștientul o examinează pe cea prezentă și constată că cele două | |
nu coincid. Atunci, el intră în acțiune, pentru a instaura noua realitate. El va face | |
în așa fel încât oamenii, locurile și momentele potrivite să fie atrase în viața | |
visătorului. Dacă obieztivul este clar și precis, persoana va deveni foarte deschisă | |
față de niște ocazii favorabile care altfel vor fi ratate. | |
Este o situaţie într-adevăr incitantă; aproape am putea crede că planurile și | |
tot ceea ce trebuie făcut pentru atingerea obiectivului se ivesc pe parcursul | |
drumului. Ideile, contribuţiile, acțiunile și alte aspecte vor apărea atunci când | |
vor fi necesare, la momentul cuvenit, însă, doar dacă obiectivul este revăzut în | |
mod constant, este privit cu încredere și se manifestă o totală dăruire faţă de el. | |
Fac aici o altă observație, poate chiar mai interesantă: genul acesta de visare | |
cu ochii deschiși corespunde undelor cerebrale alfa/teta. Fascinant este faptul că | |
aceia dintre noi care și-au abandonat aspiraţiile de glorie din copilărie, sau aceia | |
care poate nu și-au stabilit niciodată un obiectiv, nu trebuie să fie îngrijoraţi de | |
absenţa viselor. Dacă aceștia pot ajunge în starea alfa/teta, acolo unde se pare | |
că timpul nu există, ei își pot configura viziunile sau imaginile unui viitor care-i | |
pasionează, asigurându-se că acestea încep să se petreacă, și încă repede. | |
În acest caz rezidă o mare parte din incitarea produsă de MindStore. | |
Cursanţii învață cum să producă schimbări extraordinare în vieţile lor, folosind | |
tehnici de creare a unor noi Zone de Confort; consacrându-se acestora, ei reu- | |
șesc. Astfel, prinde să se manifeste aparenta magie a atragerii oamenilor, locu- | |
rilor și ocaziilor favorabile, nesfârșita serie de coincidenţe, pe măsură ce drumul | |
începe să-și arate roadele; ceva cu adevărat minunat. | |
Eu petrec puţin timp gândindu-mă la un plan și la modul cum voi ajunge la | |
destinaţie; în schimb, prefer să mă asigur că m-am dedicat în întregime unei | |
viziuni ce privește viitorul meu. Aplic aceeași metodă în toate domeniile de pe | |
Roata Vieţii mele. Procedând în acest fel, am reușit să-mi atrag un număr | |
respectabil și impresionant de clienți. Am izbutit să lucrez cu cei pe care mi i-am | |
88 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
ales, având parte de situații și clienţi la care alții nu ajung niciodată, fiindcă eu | |
pun în practică ceea ce predau. | |
Visarea sau imaginarea viitorului dorit a fost numită în multe feluri: „vizua- | |
lizarea imaginativă“, „puterea rugii“ etc. În Statele Unite, a existat chiar tendința | |
de a se crea titluri pseudoștiinţifice pentru metode și tehnici care, în esență, sunt | |
naturale și fac parte din funcționarea firească a creierului. Poate că ar trebui să | |
menţionez aici că mă număr printre cei care cred în puterea rugăciunilor, de | |
aceea accept genul acesta de explicaţii. Totuși, precum mulți alții care au încer- | |
cat în ultimul secol să explice fenomenul respectiv, prefer să utilizez asocierea cu | |
informatica, considerând creierul un biocalculator. Îmi place să folosesc terme- | |
nul „programare“. | |
Gândurile noastre dominante tind să devină realităţile noastre, transformân- | |
du-se în programe pentru biocalculator. Acesta le rulează și, prin intermediul | |
puterii subconștientului, caută experiențe de viață similare programului din cre- | |
ier. Pe măsură ce călătorim spre țelul programat, ca din întâmplare, la orizont | |
încep să apară oameni, locuri și ocazii favorabile. Amintiţi-vă ce spuneam mai | |
devreme: 96 la sută din oameni își petrec toată viaţa ajutându-i pe ceilalți 4 la | |
sută să-și atingă obiectivele. | |
La sfâșitul anului 1994, revista The Sunday Times a publicat un articol despre | |
descoperirile doctorului Jacobo Grinberg, neuropsiholog la Universitatea Naţio- | |
nală din Mexic. Cercetările lui „sugerează profunzimi necunoscute în posibilita- | |
tea de cuplare a două minţi. Undele cerebrale se pot sincroniza fără ca proprie- | |
tarii lor să-și dea seama“. Grinberg a descoperit că doi subiecți care se iubeau | |
posedau configurații cerebrale „uluitor de asemănătoare“, iar similitudinile res- | |
pective nu se estompau dacă partenerii erau separați. Articolul cita opinia docto- | |
rului Peter Fenwick, consultant neuropsiholog și conferențiar la Institutul de Psi- | |
hiatrie din Londra: „Ştim că prin acțiunile noastre putem produce nefericirea | |
altora. Este un lucru acceptat în societatea în care trăim, însă, dacă mintea trans- | |
cende cumva creierul și gândirea poate afecta în mod direct o altă persoană, | |
mult mai important va fi să ne asumăm responsabilitatea propriilor gânduri.“ | |
Nu a fost simplu să se găsească dovezi științifice și nici să se formuleze ipo- | |
teze care să explice toate aceste aspecte, dintr-un motiv extrem de banal: comu- | |
nitatea științifică n-a investit prea mari eforturi în cercetările privind domeniul | |
minţii. La sfârșitul anilor '80, George Bush, pe atunci președinte al Statelor | |
Unite, declara că anii '90 vor reprezenta „deceniul creierului“, întrucât va spori | |
permanent numărul celor implicaţi în cercetări neurologice. În mod firesc, se | |
speră că o creștere a investiţiilor în domeniu va aduce o înțelegere mai exactă a | |
fenomenelor. James Watson, unul dintre cei doi descoperitori ai spiralei duble a | |
ADN-ului, afirmă în cartea sa Discovering the Brain (Descoperirea creierului): | |
(creierul) „este lucrul cel mai complex pe care l-am descoperit până acum în | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 89 | |
Universul nostru“. Oare ce vor reprezenta pentru cunoașterea noastră interioară | |
depășirea ultimelor granițe și cele 100 de miliarde de neuroni ai creierului, | |
fiecare având câte 1.000 de sinapse? Eu cred că, la momentul cuvenit, știința va | |
răspunde la această întrebare. Deocamdată, se pare că totul funcționează. Se | |
stabilește un obiectiv, imaginea este distinctă, activitatea undelor cerebrale se | |
declanșează la niveluri de relaxare și programul pornește. Alte persoane sunt | |
atrase, cu scopul de a-și juca rolurile, și, cu timpul, ele contribuie la atingerea | |
țintei. După cum afirma Napoleon Hill în cartea sa Think and Grow Rich (Gân- | |
dește și îmbogăţește-te) (prima ediţie a apărut în 1933): „ceea ce mintea poate | |
imagina și crede, tot mintea poate reuși.“ | |
Așa cum îmi place deseori să spun, gândurile sunt obiecte. Deocamdată, nu | |
deținem dovezi fondate în privința unor activități electrice similare în creierele | |
ce se caracterizează prin empatie, însă am observat că lucrurile la care ne gân- | |
dim în mod constant se manifestă în viețile noastre. Poate fi vorba, așadar, de | |
negativism, sau de rezultate pozitive. Oricum, priviţi în jurul dumneavoastră, | |
oriunde v-aţi afla, și încercaţi să deveniți conștient de faptul că nimic nu poate | |
exista fără ca mai întâi să fi fost gândit de mintea unui om. Iniţial, ia naștere | |
gândul, apoi realitatea fizică. Emisfera cerebrală dreaptă își imaginează, iar cea | |
stângă se gândește la felul în care poate transpune imaginea în realitate, | |
izbutind de obicei prin încercări succesive. | |
Să revenim la atitudinea mea față de stabilirea obiectivelor: acest lucru este | |
vital dacă intenționăm să progresăm și să rezolvăm problemele ce există în | |
vieţile noastre, ale tuturor. Eu pun accentul în primul rând pe imaginaţie și abia | |
apoi mă ocup de planificare, pe măsura parcurgerii drumului spre ţintă. Întrucât | |
actualmente călătoresc mult prin țară, având un program foarte încărcat de | |
predare a programului MindStore, fie în cadrul întreprinderilor, fie în cursurile | |
deschise publicului obișnuit (în 1993 am ţinut 52 de cursuri de câte două zile), | |
am ocazia să citesc multe dintre revistele distribuite pasagerilor în trenuri și | |
avioane. Într-o asemenea revistă, am dat peste un articol despre Andrew Cohen, | |
de la „Betterware“, care a obținut rezultate extrem de impresionante. El prelu- | |
ase compania în 1983, contra sumei de 255.000 de lire sterline, iar peste zece | |
ani valoarea ei ajunsese la 250 de milioane de lire sterline. Roata Vieţii sale pă- | |
rea echilibrată, lucru absolut normal la un om care a cunoscut succesul: Cohen | |
era dedicat afacerilor, totuși „familia rămânea pe planul întâi“; de asemenea, îl | |
preocupa propria-i sănătate și făcea sport, avea și alte câteva hobby-uri care | |
însemnau mult pentru el. | |
Articolul menționa patru trepte importante care, în concepția lui Cohen, re- | |
prezentau bazele succesului său. Prima dintre ele era viziunea clară: „În primul | |
rând, trebuie să știm încotro ne îndreptăm“. El avea, totodată, un plan pe trei | |
ani pe care-l actualiza lunar. Planul juca un rol important, totuși viziunea ocupa | |
90 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
locul întâi, iar din elementele menționate în articol reieșea faptul că viziunile lui | |
Cohen erau cu adevărat îndrăznețe. Credinţa este foarte importantă și asupra ei | |
voi reveni mai târziu. | |
Prin urmare, daţi-mi voie să repet: important este să vă stabiliți obiectivul. | |
Dacă o veţi face într-o manieră care v-ar asigura focalizarea energiei și efor- | |
turilor pentru atingerea lui, atunci îl veți atinge. În mod evident, metoda Mind- | |
Store funcționează, altfel nu ar fi existat o asemenea solicitare pentru ținerea de | |
cursuri pe această temă, iar eu n-aș fi avut succes în urmărirea propriilor obiec- | |
tive dacă n-aș fi pus în practică ceea ce predam. | |
Recent, Muhammad Ali și-a lansat la Glasgow noua autobiografie, care este | |
cu adevărat o carte interesantă. Toți cei care au ajuns în preajma lui pentru a-i | |
solicita autografe au rămas impresionați de energia care-l înconjura; avea o | |
prestanță inconfundabilă, era un bărbat deosebit, care impresionase milioane de | |
oameni din toată lumea... și mai cu seamă pe mine! | |
Pe când eram adolescent, acest personaj reușise să-mi capteze interesul în | |
mod deosebit. Îmi amintesc cum îl priveam la televizor declarând: „Eu sunt cel | |
mai mare!“. Sunt sigur că foarte multă lume nu l-a uitat. Încrederea lui absolută | |
în ceea ce spunea era evidentă — în mod clar, el repetase această afirmaţie de | |
când î începuse să boxeze. Niciodată nu spusese: „Într-o bună zi, voi fi cel mai | |
mare“, ci „Sunt, ACUM!“. Faimoasa lui afirmaţie a însemnat mult pentru mine, | |
ajutându-mă întrucâtva să mă apropii de operaţia de stabilire a obiectivelor. | |
Veţi auzi mulți oameni vorbind despre visele și aspiraţiile lor la timpul viitor. | |
„Într-o bună zi, voi face... voi avea... voi fi“; spre deosebire de aceștia, Ali vorbea | |
la timpul prezent chiar înainte de a ajunge cel mai bun boxer din lume. Afirma- | |
ţia lui Whoopi Goldberg: „Am visat toată viața clipa asta“ implică imaginarea în | |
prezent a evenimentului. Acesta este un amănunt vital: repetându-i constant | |
subconștientului că aveți un obiectiv, îl veți împinge să acționeze pentru a înfăp- | |
tui realitatea despre care îi spuneți că există deja. | |
Marele boxer povestea cum își imagina victoriile sale din ring. După ce sem- | |
na contractul pentru un meci, își închipuia că se găsește în viitor. Își concentra | |
realmente mintea asupra serii respective, asupra orașului, sălii și ringului de | |
box. Își imagina că meciul luase sfârșit, iar el stătea în mijlocul ringului, victo- | |
rios. În mod deliberat, își focaliza gândirea astfel încât să-și închipuie cum avea | |
să recepționeze informaţiile în acel moment din viitor. Simțea toate senzațiile, | |
de parcă ar fi fost chiar acolo și atunci. În momentul în care făcea acest lucru cu | |
claritate, el crea o „Istorie Viitoare“. | |
„Istoria Viitoare“ conţinea în detaliu tot ceea ce se aștepta să vadă, să pipăie, | |
să audă, să miroasă și să guste. După ce Ali simţise respectivele episoade, cu toa- | |
te amănuntele lor, ca și cum s-ar fi aflat personal în viitor, ele deveneau istorie, | |
fiindcă le trăise deja. Ali mărea puterea acestui program, revăzându-l în mod | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 91 | |
constant și, ori de câte ori se gândea la meci, își readucea în minte Istoria Vii- | |
toare, cu toate detaliile ei. Niciodată, însă, nu-și autosabota programul, introdu- | |
când îndoiala, sau gânduri de felul „Aș putea pierde“. Dedicarea lui era totală; | |
din acel moment, urma să execute pașii care aveau să-l ducă la obiectiv. | |
Lăsând la o parte faptul că l-am idolatrizat în adolescență pe Muhammad Ali, | |
trebuie să recunosc totodată că am îndrăgit denumirea de „Istorie Viitoare“ și | |
am folosit-o în cursurile mele. Obiectivul dumneavoastră este de a fixa în creier | |
Istorii Viitoare puternice, care vor deveni programe ale biocalculatorului. | |
Dedicându-vă programului și ocupându-vă mai puţin de veșnicul „Cum?“, veți | |
reuși să declanșaţi o energie care vă va duce la destinaţia dorită, cu condiția să | |
nu vă sabotaţi singur, lăsându-vă pradă îndoielilor. | |
Înainte de a examina tehnica MindStore și o altă încăpere din Casa de pe | |
Malul Drept, daţi-mi voie să spun din nou de ce mă incită atât de mult acest gen | |
de gândire și de ce mă împotrivesc realizării unor planuri imuabile în avans. | |
Atunci când întâlnim întrebarea CUM și ne angajăm în logica planificării | |
tuturor detaliilor, obiectivul va fi adus mai aproape de realitatea curentă și de | |
actualele Zone de Confort. Aceasta se va întâmpla pur și simplu prin exersarea | |
facultăților emisferei cerebrale stângi, preocupate să întrebe „Cum?“. În continu- | |
are, aceasta va însemna și analizarea „bagajelor vieţii“ și a experienţelor din tre- | |
cut, în scopul de a determina ce anume poate fi realizat și ce resurse sunt dispo- | |
nibile în prezent. Astfel, emisfera stângă va împinge obiectivul în zona realistă și | |
posibilă. Emisfera stângă nu poate ști dinainte în ce fel va fi atins un anume obi- | |
ectiv, dacă acesta se găsește foarte departe de zona realistă și posibilă; sau, cu | |
alte cuvinte, dacă el se găsește dincolo de ceea ce este perceput ca posibil în | |
momentul de față. | |
Emisfera stângă trebuie să apropie | |
obiectivul pentru a accepta planul | |
Îndrăzneţul | |
Obiectiv | |
Zona de Confort | |
Raza de acțiune | |
a rațiunii | |
curente | |
e me rela | |
Subconştientul trebuie să se extindă pentru a trece la treabă | |
Figura 15. | |
92 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
fc RE RER N OEA | |
„De aceea, înainte de a trece mai departe, gândiți-vă la Istorii Viitoare | |
INDRAZNEȚE,; în această etapă, nu vă puneţi întrebarea CUM? — totul vi se va | |
dezvălui treptat. | |
Nu uitaţi, Einstein a spus: „Imaginaţia este mai importantă decât Cunoaș- | |
terea.“ Şi tot el a afirmat: „Lucrurile care contează nu pot fi contabilizate și | |
lucrurile care pot fi contabilizate nu contează“. Excepţional! | |
GESTALT | |
Unii oameni au încercat să explice puterea programării mintale prin gestalt. | |
Termenul provine din limba germană și înseamnă configurație, tipar sau struc- | |
tură. Odată ce s-a stabilit un model, dacă lumea noastră nu se potriveşte cu | |
șablonul respectiv, subconștientul va trece la treabă și va face tot ce-i stă în | |
putere ca să repună lucrurile în ordine, să refacă în linii mari configurația | |
anticipată. Să luăm ca exemplu norii de pe cer, care sunt aglomerări de vapori | |
de apă în permanentă schimbare, lipsite de ordine sau de o configurație interi- | |
oară. Ca să-i asimileze la un nivel mai profund, oamenii descoperă în ei o anu- | |
mită formă, o asemănare cu un câine, cu un chip sau cu orice altceva familiar. În | |
felul acesta, se creează ordine pentru subconștient. | |
Pentru a scoate în evidență această dorință de a readuce ordinea, am obice- | |
iul ca în a doua zi a cursului de MindStore să plasez pe perete, înapoia mea, un | |
petec neregulat de hârtie. El este fixat cu o piuneză ori cu bandă adezivă, puțin | |
mai în lateral față de locul unde stau eu de obicei. Aproape'imediat după înce- | |
perea orei, cursanţii îl remarcă, ba chiar sunt distrași de el. Ochii lor se depla- | |
sează regulat de la mine la hârtie — la acel amănunt stânjenitor care, pur și sim- | |
plu, n-ar trebui să se găsească acolo. Este de-a dreptul uluitor cât de frecvent se | |
întâmplă ca, la prima pauză, cineva să înlăture hârtia cu pricina și toată lumea | |
să răsufle ușurată. Lucrurile au revenit la ordine și normalitate. | |
Ei bine, dacă întrebuințăm în mod constant monologul interior, precum | |
Muhammad Ali, folosind afirmaţii pozitive făcute la timpul prezent, sau dacă | |
vizionăm în minte imagini ale Istoriilor Viitoare, așa cum proceda Whoopi | |
Goldberg, atunci se va petrece gestalt-ul și subconștientul își va începe munca de | |
stabilire a ordinei. Întrucât realitatea prezentă nu se potrivește cu noile imagini, | |
el trebuie să găsească oameni, locuri și ocazii favorabile și să asigure impulsul | |
interior care ne determină să acționăm în direcția cuvenită. Fantastic! Cu toate | |
acestea, așa se întâmplă — lăsați-mă să vă spun: Funcţionează! | |
Atunci, cum putem să ne stabilim obiectivele? Multe persoane constată că le | |
vine greu să-și imagineze până și ce anume ar trebui să fie aceste obiective. Dacă | |
la fel se întâmplă și în cazul dumneavoastră, nu vă îngrijoraţi. Alăturaţi-vă | |
majorității. Nu uitaţi: este probabil adevărat faptul că doar 4 la sută din oameni | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 93 | |
o fac de la sine. Cred că ar trebui să începeți cu Roata Vieţii dumneavoastră. | |
După ce o analizaţi, stabiliți-vă obiectivele în funcție de domeniul care necesită | |
în mod evident o îmbunătățire. | |
Țineţi minte, concentrarea se face pe direcția pozitivului. Obiectivele repre- | |
zintă ceea ce doriți să fiţi, să faceți și să aveţi — nu ceea ce nu doriţi să fiţi, să | |
faceți și să aveţi. | |
Nu trebuie să vă îngrijoreze întrebările de felul: „Dar dacă mi-am stabilit un | |
obiectiv greșit?“ În privința aceasta, nu există noțiunile de corect sau greșit. | |
Ideea este să porniţi cu orice obiectiv — puteţi avea câteva obiective, totuși sfatul | |
meu este să nu fie prea multe: învățați să umblaţi, înainte de a alerga; în orice | |
caz, trebuie să vă propuneţi ceva ÎNDRĂZNEȚ. În acest moment, nu vă preocu- | |
pați de scara temporală; mă voi ocupa de chestiunea respectivă, extrem de | |
importantă, în Capitolul 9. | |
Odată cu declanșarea acțiunii, vor începe să iasă la iveală obiectivele | |
semnificative și dorințele care vă motivează cu adevărat; după cum veţi afla | |
în scurt timp, parcurgerea drumului este mai importantă decât destinația. | |
CELE PATRU ETAPE ALE STABILIRII OBIECTIVELOR | |
Stabilirea obiectivelor are o anumită logică, ce' merită să fie subliniată, | |
întru-cât, în mod inevitabil, abordarea noastră implică utilizarea ambelor | |
emisfere cerebrale. Înainte de a examina metoda MindStore pentru emis- | |
fera dreaptă, să vedem cum funcționează emisfera stângă într-o asemenea | |
împrejurare. Punctul de pornire va fi existența unei probleme - pentru | |
mulți oameni, problema va consta în faptul că nu au un obiectiv; totuși, să | |
presupunem că există o situație pe care doriţi s-o modificaţi sau s-o îmbu- | |
nătățiți. Există patru etape fundamentale: | |
Problema | |
1. Acceptaţi faptul că aveţi o problemă | |
e În primul rând, trebuie spus că un individ cu atitudine pozitivă nu între- | |
buințează cuvântul „problemă“, preferând temenii de genul „Provocare“ | |
sau „ocazie“. Astfel de cuvinte au înțelesuri specifice și sunt orientate în | |
sens pozitiv din punctul de vedere al creierului, în vreme ce „problemă“ | |
înseamnă cantonarea în actuala poziţie negativistă, limitativă. Prin urma- | |
re, folosind „Șterge programul acesta!“, înlăturați cuvântul „problemă“ | |
din vocabular. | |
94 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Veţi descoperi că mulți oameni au gândirea orientată spre „problemă“ și | |
foarte rar spre găsirea de soluţii. Ei pot descrie „problema“ în amănunt, | |
ba chiar pot petrece ore întregi, reflectând asupra semnificaţiilor și im- | |
portanţei sale. In biroul nostru, membrii MindStore sunt încurajați să | |
vină nu cu „probleme“, ci cu „soluţii“, care reprezintă căi posibile de pro- | |
gres, iar dacă se blochează, atunci într-adevăr putem spune că ne con- | |
fruntăm cu o „provocare“. | |
Primul pas în admiterea existenţei unei „probleme“ reprezintă în sine o | |
dificultate. Mulţi indivizi constată că nu-i așa simplu. În general, noi | |
avem tendința să dăm vina pe altcineva, să îndreptăm un deget spre exte- | |
rior, în loc să ne asumăm responsabilitatea în ceea ce privește propriile | |
noastre probleme. Multe dintre ele pot fi realmente tăinuite, datorită unor | |
sentimente de rușine ori vinovăţie provocate tocmai de existenţa lor. | |
După cum am mai spus, multă vreme am crezut că succesul însemna | |
atingerea unui punct din viață în care problemele dispăreau. Îmi imagi- | |
nam întotdeauna insule virgine și o viață de lux în climat mediteraneean. | |
Adevărul este că, atât timp cât trăim, ne confruntăm cu probleme. De | |
aceea, trebuie să admitem din capul locului că ele există în viața noastră, | |
fiindcă le au toți cei din jur; doar întâmplător problemele mele diferă de | |
ale altora. Fiecare are propriile probleme. | |
Eu cred că sentimentul de vinovăţie încercat de multe persoane atunci | |
când recunosc că au probleme își are rădăcinile în copilărie. Pedeapsa ori | |
rușinea când am recunoscut că am făcut un lucru „rău“ ne-a învățat, | |
probabil, că recunoașterea este dureroasă. Și fiindcă oamenii nu aleg să | |
se îndrepte spre suferință, ci, dimpotrivă, să se îndepărteze de ea și să-și | |
găsească tihna, mulți consideră că este dificil să accepte însuși faptul că | |
au probleme. | |
Data viitoare când descoperiți că în viața dumneavoastră există o | |
problemă oarecare și doriți să îndreptaţi un deget acuzator spre cineva, | |
sau ceva, nu uitaţi: | |
Un deget e îndreptat în față, unul în sus, iar celelalte trei arată spre | |
dumneavoastră. Abordarea noastră pozitivă, de tipul „Fantastic!“, constă | |
în ideea că orice provocare trebuie să aibă un motiv bine întemeiat. Din | |
acest punct puteţi progresa, de aceea un deget e îndreptat spre cer. Trei | |
degete vă arată chiar pe dumneavoastră, deoarece problema respectivă | |
vă aparține în exclusivitate. | |
STABILIREA OBIECTIVELOR... 95 | |
Figura 16. | |
Acceptaţi o problemă, dar hotărâți-vă s-o formulaţi și s-o rezolvaţi corect, | |
avansați către descoperirea unei soluţii. Iubiţi-vă îndeajuns pentru a | |
accepta faptul:că sunteţi un simplu om și că a fi viu înseamnă a avea | |
provocări cărora trebuie să le faceți faţă, să vă simțiți bine și să nu scăpați | |
ocazia de a trăi din plin. | |
Problema | |
1. Acceptaţi faptul că aveţi o problemă | |
2. Analizaţi-o | |
Analizați-vă problema. Stabiliţi cu claritate cine este implicat, când, unde, | |
de ce și cum se petrece. Concentraţi-vă asupra întregii probleme. Nu | |
faceți greșeala de a examina doar detaliile care nu vă deranjează. Dacă vi | |
se pare că este un lucru dificil, în MindStore există o tehnică utilă. | |
Problema | |
1. Acceptaţi faptul că aveţi o problemă | |
2. Analizaţi-o | |
3. Căutaţi soluția | |
Acum îndepărtaţi-vă de problemă și abordaţi soluţia. Începeți să explorați | |
alte comportamente, situaţii sau acţiuni. Logica spune că dacă examinăm | |
toate opțiunile, atunci vom descoperi că cel puţin una dintre ele va repre- | |
zenta soluția. | |
96 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Problema | |
1. Acceptați faptul că aveţi o problemă | |
2. Analizaţi-o | |
3. Căutaţi soluția | |
4. Concentraţi-vă energia asupra soluției | |
După ce aţi ales soluţia, toate gândurile și activitățile trebuie să se con- | |
centreze asupra ei și să nu mai revină la problemă. Aveţi un obiectiv sau | |
doriţi un anumit rezultat, și asta-i tot. Dacă însă procesul se aplică doar la | |
nivelurile beta ale dominantei emisfere cerebrale stângi, în stare de ve- | |
ghe, atunci există șansa să nu beneficiaţi de idei și soluții cu adevărat | |
creatoare. Există chiar riscul de a vă bloca la Etapa 2 — altfel spus să | |
rămâneţi cu problema. De aceea, o abordare ce implică ambele emisfere | |
cerebrale vă va ajuta la maximum. Aceasta este tocmai metoda Mind- | |
Store. | |
REZUMAT | |
I. | |
2, | |
96 la sută din oameni își petrec viața ajutându-i pe ceilalți 4 la sută să-și | |
atingă obiectivele! | |
Creaţi-vă propriul viitor, nu lăsați pe altcineva să-l creeze pentru | |
dumneavoastră. | |
. Gândiţi ÎNDRĂZNEȚ și respingeți tendința de a vă limita obiectivele, | |
întrebând CUM? | |
. Puneţi accentul pe viziune și lăsaţi planul să se dezvolte pe parcursul | |
drumului pe care-l parcurgeţi spre țintă. | |
. Creați gestalt prin vizionarea constantă a Istoriei dumneavoastră Viitoare, | |
în vreme ce dobândiți certitudinea că monologul interior vă întărește | |
credința că veți reuși. | |
. Cele patru etape logice ale stabilirii obiectivului: | |
1) Acceptaţi faptul că aveţi o problemă. | |
2) Analizaţi-o. | |
3) Căutaţi soluţia. | |
4) Concentraţi-vă energia asupra soluției. | |
8. CABINA DE MONTAJ | |
Așa cum poate bănuiți, acest capitol se ocupă de construirea unei noi | |
încăperi în Casa dumneavoastră de pe Malul Drept. Este o cameră foarte impor- | |
tantă, pe care o veți întrebuința zilnic, dacă, precum alte mii de indivizi, o să | |
alegeți acest mod de viaţă. | |
Acum veţi crea o cameră la care se ajunge din Holul Central și pe care o veți | |
denumi Cabina de Montaj. Ea o să fie utilizată pentru soluționarea problemelor | |
și pentru crearea Istoriilor Viitoare și a obiectivelor din viața dumneavoastră. | |
Este o încăpere importantă, de aceea trebuie s-o faceți cât mai atrăgătoare. Din | |
nou, îi veţi stabili forma, înălțimea plafonului, decoraţiunile, culorile și luminile. | |
În partea de sus a unui perete veți așeza „cadrul temporal“. | |
Cadrul temporal este un tabel cuprinzând trei rubrici, în care puteţi scrie | |
date calendaristice. Rubrica din centru este pentru data prezentă, ziua când | |
folosiţi încăperea. Rubrica din dreapta, așa cum o priviți în minte și cum se vede | |
în figură, este pentru datele din trecut; rubrica din stânga — pentru cele din | |
viitor. Motivul pentru care am structurat timpul în acest fel este simplu și-l voi | |
explica în continuare. | |
98 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Imediat sub cadrul temporal veți atârna pe perete trei uriașe ecrane de | |
proiecție. Cel din mijloc - pentru prezent, cel din stânga - pentru Istoriile | |
Viitoare și cel din dreapta — pentru imaginile din trecut. | |
IMAGINI DIN | |
TRECUT | |
În faţa ecranului central veți așeza un scaun confortabil, de regizor, întrucât | |
veți deveni regizorul filmelor propriei dumneavoastră vieţi. Lângă scaun, veţi | |
avea un proiector și o telecomandă pentru mânuirea ecranelor. Înainte de a | |
explica modul de întrebuințare al Cabinei de Montaj, dați-mi voie să lămuresc | |
câteva lucruri legate de poziționarea ecranelor. | |
Pornind de la acceptarea faptului că sistemul nervos vegetativ traversează | |
creierul, venind din emisfera lui stângă pentru a acționa asupra părții drepte a | |
corpului și viceversa, eu am considerat că gândirea se va maximaliza dacă ecra- | |
nele vor fi dispuse după schema pe care am descris-o. Ecranul din dreapta este | |
pentru experienţele trecute și va fi utilizat la analizarea unei probleme. Intrucât | |
analiza constituie o activitate specifică emisferei stângi, pare evident că dacă | |
ochii privesc la dreapta pentru a o efectua, intră în acțiune emisfera stângă a | |
creierului, prin sistemul nervos vegetativ, și ca atare capacitatea de analiză va | |
spori. Similar, privind la stânga, unde se află viitorul, se stimulează puterea cre- | |
atoare a emisferei drepte și se pot produce atât viitoruri imaginate, cât și soluții. | |
Poate că unii dintre cititorii acestei cărți, care cunosc Programarea Neuro- | |
lingvistică (PNL), au sesizat o contradicţie față de mișcările acceptate ale ochilor | |
în relaţie cu gândirea auditivă, vizuală și kinestezică. Alții nu știu însă despre ce | |
este vorba; în consecință, dacă aceștia doresc să afle mai multe în legătură cu | |
acest subiect fascinant, le recomand cu căldură best-seller-ul lui Anthony | |
Robbins, Unlimited Power (Putere nelimitată) (mai cu seamă Capitolul 8). Am | |
recomandat cartea aceasta tuturor participanților la cursurile MindStore. Cred | |
cu toată sinceritatea că dacă veți combina tehnicile MindStore cu cele pe care le | |
veţi afla din cartea lui Robbins, veți obține un avantaj decisiv în tot ceea ce veți | |
întreprinde. | |
CABINA DE MONTAJ ° 99 | |
PNL a stabilit că majoritatea copleșitoare a oamenilor își îndreaptă ochii în | |
direcţii specifice în momentele când folosesc tipuri diferite de gândire. Acest | |
lucru se poate observa atunci când cineva primește informaţii vizuale, auditive | |
sau emoţionale. Nu voi intra în amănunte, dar de vreme ce mulți cititori au aflat | |
poate de PNL, nu doresc să-i derutez. Când ne străduim să ne reamintim o ima- | |
gine vizuală, avem tendinţa de a ridica ochii în sus și spre stânga, ceea ce vine în | |
contradicție cu plasamentul ecranelor de proiecție din Cabina de Montaj. | |
Răspunsul meu este foarte simplu, deși nu prea pare științific. Poziţiile respec- | |
tive se observă când ochii sunt deschiși și când se presupune că se declanșează o | |
activitate superioară a undelor cerebrale. Tehnica MindStore se execută cu ochii | |
închiși, la frecvenţe reduse, iar ecranele din Cabina de Montaj vor fi utilizate | |
pentru toate simţurile, pentru a se beneficia nu numai de stimulii vizuali, ci și de | |
sunete, senzații tactile, gusturi etc. | |
Am adăugat această precizare pentru a-i ajuta pe aceia care sunt entu- | |
ziasmaţi de PNL să profite și de efectele puternice ale Cabinei de Montaj. Cine | |
știe, poate că, într-o bună zi, cercetările ne vor oferi o explicație mai exactă a | |
motivului pentru care ecranele funcționează; vă asigur Funcționează!, așa cum | |
veţi descoperi în curând. | |
PROGRAMAREA ISTORIEI VIITOARE | |
Așadar, metoda MindStore este următoarea: Ori de câte ori aveţi o provo- | |
care și doriți să-i faceți faţă, sau intenţionaţi să vă stabiliți un obiectiv, căutaţi un | |
loc liniștit, așezaţi-vă și relaxaţi-vă. Veţi descoperi că frecvența beta ridicată a | |
undelor cerebrale și grijile oferă prea puţine idei și nu aduc un câștig personal. | |
Intraţi în Casa de pe Malul Drept, utilizând Exerciţiul Standard de Intrare. Nu | |
uitaţi: soluţiile și creativitatea apar în mod natural atunci când vă relaxaţi și vă | |
distanțaţi de monotonia cotidiană. | |
Faceți un duș imaginar în Sala de Antrenament și pătrundeți în Cabina de | |
Montaj, trecând prin Holul Central. După ce ajungeţi înăuntru, n-ar fi rău să vă | |
reamintiți decorul: cele trei ecrane, cadrul temporal, scaunul regizorului, proiec- | |
torul și telecomanda. Așezaţi-vă în scaunul regizorului și, folosind telecomanda, | |
imaginaţi-vă că proiectaţi pe ecranul central situaţia sau provocarea curentă. | |
Intenția dumneavoastră este de a accepta existența acesteia. Poate veți constata | |
că vă vine mai ușor să dați vina pe altcineva, sau veţi descoperi înlăuntrul | |
dumneavoastră emoţii negative. În asemenea cazuri, e recomandabil să luați | |
telecomanda și să vă imaginaţi că reduceți intensitatea sentimentelor proiectate | |
pe ecran. De exemplu, micșoraţi scena și o împingeți cât mai departe. In felul | |
acesta, veți căpăta senzaţia că sunteți stăpân pe situație și imaginea nu va mai fi | |
100 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
amenințătoare; acum o veţi putea accepta cu mai multă ușurință. În același | |
mod, pot fi „reglate“ sunetele, sentimentele și mai cu seamă emoțiile. | |
Ecranul din dreapta vă stă la dispoziţie pentru a vă proiecta trecutul, în sco- | |
pul de a studia mai amănunțit situația; de pildă, manifestări recente ale acestei | |
provocări, unde anume s-au produs, pe cine a implicat etc. Principalul este să | |
daţi dovadă de cinste față de dumneavoastră înșivă. Adesea veți obține idei și | |
perspective noi asupra subiectelor examinate. De îndată ce simțiți că v-aţi | |
focalizat mintea și sunteţi în stare să acceptați realitatea curentă, puteți reveni la | |
ecranul central. | |
Proiectați din nou situația curentă pe ecranul central, dar, cu ajutorul | |
telecomandei, străduiți-vă să reduceți toate percepțiile, până ce imaginea devine | |
un punct îndepărtat. Apăsaţi apoi un buton imaginar de pe telecomandă și șter- | |
geți punctul. Din clipa aceasta, provocarea nu mai există — ați șters programul | |
din biocalculator. | |
Activaţi acum ecranul din stânga și lăsați-vă mintea să creeze și să exploreze | |
Istorii Viitoare, adică soluţii. În momentul în care v-aţi hotărât în privința rezul- | |
tatului dorit, pentru a reuși să conferiți putere viitorului sau obiectivului imagi- | |
nat, stabiliți în mod deliberat și în întregime noul program în creierul dumnea- | |
voastră procedând la fel ca Muhammad Ali. Întrebaţi-vă ce anume vă veți | |
aștepta să simţiți atunci când vă veţi atinge obiectivul. Veţi observa că intensi- | |
ficând imaginea - mărind și apropiind scena -— veţi fi capabil să vă contopiți cu | |
ea. Derulaţi scena în stop-cadre scăldate în lumină albă, strălucitoare. Procedați | |
la fel și în cazul celorlalte simţuri și gândiţi-vă cu atenție — ce vă așteptați să | |
simțiţi? Focalizaţi-vă asupra senzaţiilor pe care le va produce succesul. | |
În acest fel, veţi obține o Istorie Viitoare, însă, precum Muhammad Ali, va | |
trebui să-i conferiți putere ca să treziţi în creier gestalt-ul necesar. Consolidaţi | |
imaginea, sunetele și senzațiile, reamintindu-vă în mod regulat programul. Este | |
important ca, după ce v-aţi stabilit Istoria Viitoare, să nu vă mai gândiţi la alt- | |
ceva. Priviţi doar ecranul viitorului, cel din stânga, fără să întoarceţi ochii spre | |
celelalte. | |
În esență, veți „grava“ în mintea dumneavoastră rezultatul pe care vi l-ați | |
propus într-o realitate viitoare, tot așa cum se gravează șanțurile unui disc | |
audio. Programarea sau gravarea funcționează, gestalt-ul va fi în curând stabilit | |
și, după cum sugera Goethe, vor începe să se petreacă tot felul de evenimente ce | |
vor culmina cu atingerea obiectivului. Oameni, locuri și ocazii favorabile vor | |
apărea parcă printr-o coincidenţă în viața dumneavoastră. | |
Trebuie să acordaţi o mare atenție detaliilor, tocmai fiindcă metoda funcțio- | |
nează. Cu niște ani în urmă, îmi programasem să lucrez la Parkhead, stadionul | |
echipei mele favorite de fotbal, Celtic. Am fost dintotdeauna suporterul lui Celtic | |
și visul meu era să-i învăţ pe jucători tehnicile MindStore și să mă implic în | |
CABINA DE MONTAJ 101 | |
rezultatele echipei. Fac o paranteză și precizez că, deși am predat în diferite | |
sporturi și la niveluri de vârf, la vremea respectivă încă n-o făcusem - așadar, | |
era un obiectiv „nerealist“ și „imposibil“. | |
Programarea mea pe ecranul viitorului cuprindea imagini ale vestiarelor, ale | |
tunelului de ieșire pe teren, ale băncii rezervelor și ale surescitării din ziua me- | |
ciului. Trebuie să mărturisesc faptul că, fiind vorba de stadionul Parkhead, am | |
considerat de la sine înțeles că mă refeream la Celtic; nu mi-am focalizat mintea | |
pentru a-i vedea și auzi chiar pe jucători în imaginea ecranului viitor. Ei bine, | |
după câțiva ani, chiar am reușit să ajung pe Parkhead; am sosit cu autobuzul | |
echipei, am coborât la vestiare, am ieșit pe teren înainte de începerea meciului, | |
am luat loc pe banca de rezerve și am revenit în vestiar când au început să | |
sosească spectatorii. | |
După ce antrenorul a făcut ultimele precizări privind tactica de joc și a anun- | |
țat titularii, eu și jucătorii am încercat să programăm un meci victorios. Cu cinci | |
minute înainte de începerea partidei, arbitrul a intrat în vestiar și a inspectat | |
crampoanele jucătorilor, .apoi căpitanii și-au condus echipele prin tunel, în ura- | |
lele asurzitoare ale mulțimii. În cele din urmă, programul meu se transpunea în | |
realitate (așa cum se întâmplă întotdeauna): mă aflam pe Parkhead, pentru un | |
meci cu Celtic, DAR... însoțeam echipa adversă: Dundee United! | |
Trebuie să dați dovadă de precizie în programare — Funcţionează! | |
Creierul preferă ca obiectivul să fie descris până la cele mai mici detalii, astfel | |
încât să poată trece la treabă, identificând ceea ce este necesar să realizeze. Veţi | |
constata că, definind cât mai amănunțit rezultatul, veți putea să vă imaginați | |
mai bine obiectivul. Pentru a fi supus unui impact, subconștientul are nevoie de | |
o imagine cât mai vie. Veţi descoperi că sentimentele emoţionale intense vă vor | |
ajuta să vă menţineţi atenţia focalizată asupra propriei Istorii Viitoare. | |
Nu uitaţi: singura abordare corectă constă în strădania de a gândi ÎNDRĂZ- | |
NEȚ și de a nu vă preocupa de felul cum vă veţi atinge obiectivul. În acest punct, | |
energia trebuie să se concentreze pentru a convinge subconștientul că Istoria | |
Viitoare s-a petrecut deja. | |
Voi relata un alt episod desprins din munca mea cu sportivii. În 1988, | |
urmăream la televizor Jocurile Olimpice de la Seul. Se desfășura finala cursei | |
feminine de 10.000 de metri și, ca britanic, dar mai cu seamă ca scoțian, doream | |
ca Liz McColgan să iasă învingătoare. Strigam încurajări ecranului și devenisem | |
tot mai surescitat, deoarece Liz își mărea avantajul cu fiecare tur de stadion. Nu | |
aveam nici o îndoială că favorita mea urma să câștige medalia de aur — era ceva | |
fantastic! | |
Treptat, însă, o rusoaică s-a desprins din pluton și a început să se apropie tot | |
mai mult de Liz. La ultima turnantă, alergau umăr la umăr. Ambele și-au azvâr- | |
lit în luptă toate resursele, dar, din păcate, Bonderenko a trecut prima linia de | |
102 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
sosire. Liz a ocupat un dezamăgitor loc secund; deși câștigarea unei medalii de | |
argint constituia o performanță excepțională, Liz părea de-a dreptul distrusă. | |
Ca să scurtez povestea, Liz a fost intervievată de BBC, lângă un monitor pe | |
care rula înregistrarea ultimei turnante, cu apropierea vertiginoasă a rusoaicei. | |
Pe ecran, se vedea cum Liz privea înapoi, peste umăr. Reporterul a observat acel | |
amănunt și a întrebat-o ce se întâmplase, iar Liz a mărturisit că realmente sim- | |
țise că dacă rusoaica o ajungea, ea urma să piardă cursa. În acea ultimă și cru- | |
cială turnantă, se străduise din răsputeri să găsească impulsul de energie finală | |
cu care să sprinteze spre linia de sosire, dar îi fusese imposibil. | |
Nu voi uita niciodată acel moment — mă fascinează gândurile care determină | |
realitatea — m-am întors către Norma, soția mea, și i-am spus: „Trebuie să lucrez | |
cu Liz McColgan!“. Amândoi am închis ochii și am programat felul în care | |
aveam s-o învăţ pe Liz tehnicile MindStore. Nu uitaţi: Funcţionează! Aproximativ | |
la un an după acea întâmplare, predam la la filiala unei companii de asigurări | |
din Dundee, când un cursant m-a luat deoparte și mi-a spus că știa pe cineva | |
care ar fi putut beneficia de pe urma metodei mele și, că, dacă eram de acord, ar | |
fi fost gata să ne aranjeze o întâlnire. | |
Spre marea mea bucurie, bărbatul respectiv era bun amic cu Liz și Pete | |
McColgan. Peste o săptămână, mă aflam în locuinţa lui Liz și puneam bazele | |
unei strânse prietenii. Liz și Pete sunt niște oameni extraordinar de drăguți, iar | |
pasiunea ei pentru atletism atinge cote nebănuite. Pentru mine, Liz reprezintă | |
un model de tenacitate, iar în momentul când a câștigat Campionatele Mondiale | |
din Tokio, într-o cursă pe care mulți o consideră drept cea mai frumoasă din | |
istoria atletismului, m-am simțit fericit că am cunoscut-o pe drumul spre glorie. | |
Repet, funcţionează! Așadar nu vă pierdeţi vremea gândindu-vă la motivele | |
pentru care funcționează, ci dedicaţi-vă viziunii personale. Trebuie să folosiţi | |
ecranele pentru a programa absolut orice — sunteţi în stare s-o faceţi. De altfel, | |
toți oamenii programează în permanenţă. Individul care se trezește într-o dimi- | |
neaţă ploioasă și vântoasă, care întârzie la serviciu din cauza transportului și-și | |
spune în gând: „Parcă văd că azi o să fie una din zilele acelea teribile!“ nu face | |
altceva decât să-și programeze o zi negativă. Subconștientul va fi silit să focali- | |
zeze mintea conștientă asupra lucrurilor care aparent merg prost și, desigur, | |
individul respectiv nu va vedea nimic din evenimentele pozitive care, de fapt, se | |
petrec permanent în jurul său. | |
Eu îmi programez totul; acum, în timp ce scriu aceste rânduri, este sâmbătă | |
dimineață. După-amiază, intenționez să-mi duc băieții și pe bunicul lor la un | |
spectacol. Cu toții așteptăm acest eveniment cu nerăbdare, astfel că programul | |
va decurge firesc. Deseară, Norma și cu mine am rezervat o masă la un restau- | |
rant bun din Glasgow. În nici un caz noi doi nu vom sosi acolo la întâmplare, | |
pentru ca apoi, pur și simplu, să ne ocupăm locurile. Amândoi vom folosi în | |
CABINA DE MONTAJ 103 | |
prealabil Cabinele de Montaj și vom programa o seară excepțională pe ecranele | |
viitorului. | |
Eu îmi programez totul... și, trebuie să vă mărturisesc, obțin în continuare | |
rezultatele pe care mi le doresc de la viață. Iar dacă programul nu funcționează, | |
așa cum se mai întâmplă uneori, gândesc cam așa: „Fantastic! Trebuie să existe | |
un motiv întemeiat pentru asta“; pur și simplu, accept situaţia și trec mai de- | |
parte. Gândiţi-vă la asta! Cât de frecvent ați avut parte de ceva care să vă deza- | |
măgească profund pe moment? Poate chiar vi s-a părut că ați făcut un pas | |
înapoi, poate că n-aţi obținut o slujbă pe care o doreaţi, sau anumite rezultate | |
absolut necesare, ori altceva. Apoi, însă, privind retrospectiv, v-aţi dat seama că | |
s-a întâmplat ceva mai interesant, iar respectiva dezamăgire a fost, în realitate, | |
cel mai bun lucru posibil. | |
Întrucât pe noi, în interiorul Cabinei de Montaj, nu ne preocupă întrebarea | |
CUM ci claritatea rezultatului, este vital să manifestăm atitudinea corectă față | |
de programare. | |
DORINȚĂ, CREDINŢĂ ȘI CERTITUDINE | |
Mintea nu cunoaște limite... cu excepția acelora pe care le admitem noi. | |
NAPOLEON HILL | |
După ce veţi începe programarea și veţi vedea rezultatele pe care le veți | |
obține, veți recunoaște adevărul afirmației lui Napoleon Hill: suntem limitați | |
numai de propriile noastre gânduri. Tocmai din acest motiv, atunci când ne sta- | |
bilim obiectivele, trebuie să gândim ÎNDRĂZNEȚ. Prima cerință pentru atinge- | |
rea rezultatului este să avem o DORINȚĂ puternică. Nimic nu se va întâmpla | |
dacă nu există DORINȚA, deoarece ea constituie sursa de energie care ne înalță | |
și ne poartă către țintă. DORINȚA depășește tărăgănarea; ea învinge inerția și | |
este vitală pentru acumularea forței de propulsie. | |
Cu cât DORINȚA de atingere a obiectivului este mai mare, cu atât crește | |
probabilitatea de realizare a acestuia. Indiferent de ceea ce ar reprezenta ținta, | |
ea trebuie să fie dorită. Veţi constata că puteți clădi o DORINȚĂ puternică prin | |
focalizarea minţii asupra avantajelor pe care le veți căpăta prin atingerea obi- | |
ectivului. Eu vă recomand să scrieți pe hârtie aceste avantaje — le puteți desco- | |
peri, gândindu-vă la motivele pentru care doriți să obţineţi un anumit rezultat. | |
Revăzând în mod constant Istoria Viitoare pe ecranul din stânga, vi se va con- | |
solida tăria interioară a DORINȚEI, mai cu seamă dacă v-aţi imaginat obiectivul | |
în amănunt. | |
Orice persoană care a reușit să realizeze ceva în viață știe că a avut de întâm- | |
pinat dezamăgiri, obstacole și respingeri; că uneori i s-a părut că ar fi fost mai | |
104 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
simplu dacă ar fi abandonat. Însă dacă obiectivul merită să fie atins, atunci me- | |
rită să plătiți și preţul. În momentele când îndoielile pun stăpânire pe dumnea- | |
voastră, iar credința se prăbușește, DORINȚA vă va împinge mai departe. Dacă, | |
în realitate, nu doriți obiectivul pe care vi l-ați stabilit, se poate spune că nu aveți | |
un obiectiv. Toţi cei pe care i-am cunoscut și care au avut succese în viață au | |
dorit să-și atingă țelul mai mult decât orice altceva. | |
După ce inerția a dispărut și aţi început să acumulaţi forța de propulsie către | |
țintă, veți avea nevoie de un al doilea element care să vă asigure succesul. Va | |
trebui să CREDEŢI că sunteţi în stare s-o faceţi și că veţi reuși. Acest aspect | |
esenţial se realizează tot prin vizionarea repetată a Istoriei Viitoare. Procedând | |
astfel, subconștientul dumneavoastră va extinde Zona de Confort. Odată cu | |
stabilirea unui nou nivel pentru aceasta, este imposibil să nu aveţi o profundă | |
CREDINȚĂ interioară că veți izbândi. Vă puteți focaliza mintea asupra CRE- | |
DINȚEI, scriind pe hârtie motivul pentru care meritaţi să atingeţi obiectivul | |
stabilit. | |
În sfârșit, trebuie să aveți CERTITUDINEA că se va întâmpla așa. Pur și | |
simplu, știți, ba chiar așteptați să se întâmple. Știţi că se va petrece, dacă pe | |
parcurs veți proceda așa cum se 'cuvine, cu un sentiment de totală CERTITU- | |
DINE. În programarea dumneavoastră, nu uita să vă concentrați asupra ecra- | |
nului viitorului, dar lăsând impresia că lucrurile s-ar întâmpla în prezent; ca să | |
clădiți CERTITUDINEA, trebuie să acceptați rezultatul în forma în care vă apare | |
pe ecranul din stânga, să-l solicitați imperativ ca fiind al dumneavoastră. | |
Dacă un obiectiv nu este atins, trebuie să examinaţi cele trei elemente men- | |
ționate anterior (DORINȚA, CREDINȚA și CERTITUDINEA). De asemenea, dacă | |
abandonaţi lupta înainte ca forța de propulsie să se facă simțită, înseamnă că | |
unul dintre elemente nu este așa cum ar trebui să fie, sau chiar lipsește. Reco- | |
mand să vă controlați în mod constant DORINȚA, CREDINȚA și CERTITUDI- | |
NEA, pentru a vedea dacă sunt orientate către obiectiv. Dacă unul dintre ele | |
necesită energie suplimentară pentru a fi întărit, focalizați-vă asupra lui. Reve- | |
deţi avantajele, în cazul DORINȚEI, controlaţi-vă meritele cu CREDINȚA și aveţi | |
CERTITUDINEA că v-aţi acceptat obiectivele ca fiind ale dumneavoastră în pro- | |
gramarea viitorului făcută la timpul prezent. | |
Presupun că nu vă mai miră faptul că dețin o metodă completă care va asi- | |
gura efectuarea tuturor pașilor necesari; totuși, doresc să vă avertizez, înainte de | |
a merge mai departe: Încercați să vă păstraţi obiectivele doar pentru dumnea- | |
voastră. Nu le dezvăluiţi altora decât dacă sunteți absolut sigur că veţi avea | |
parte de înțelegere, că veți fi sprijinit, că respectivele persoane vă doresc binele | |
și sunt cu adevărat fericite că reușiți ceea ce v-aţi propus. Este un detaliu vital, | |
pentru că energia și elanul multor vise au fost pierdute tocmai din cauza celor | |
CABINA DE MONTAJ 105 | |
dragi, prieteni sau colegi, care n-au priceput adevărul lucrurilor,pe care vi le-am | |
împărtășit în cartea de față. | |
Nu uitaţi: și ei au Zone de Confort, ba chiar Zone de Confort în relaţiile cu | |
dumneavoastră. Dacă le explicaţi ceea ce intenţionaţi să faceţi, să fiți sau să | |
aveţi, și mai cu seamă dacă este vorba de un obiectiv ÎNDRĂZNEȚ, ei nu vor fi | |
în stare să vă înțeleagă motivațiile. Este posibil să râdă, ori să fie tulburați; pot | |
simţi că-l vor pierde pe cel iubit sau apreciat, sau poate chiar nu le va face plă- | |
cere ideea ca dumneavoastră „să vă depășiți situaţia“. Propriul dumneavoastră | |
subconștient, mai cu seamă la început, va prefera să nu se facă uz de Cabina de | |
Montaj, tocmai pentru că știe că dă rezultate; într-adevăr, Funcționează! Subcon- | |
știentului i-ar conveni ca lumea să rămână așa cum este acum, chiar dacă-i cea | |
mai negativă dintre realităţile prezentului. Va trebui însă să se apuce de treabă. | |
Cei care vă sunt apropiaţi nu ar dori să reușiți întrucât, în adâncul sufletelor | |
lor, știu că și ei s-ar putea schimba, dar nu doresc acest lucru. Dacă vă schimbaţi, | |
ei vor fi nevoiți să se confrunte cu acest mare adevăr — iar dacă nu vi se alătură, | |
pe drumul progresului, cum se vor simţi? | |
De aceea, vă recomand foarte multă atenție în această privință. Modalitatea | |
cea mai grijulie și mai iubitoare de a-i ajuta este să vă vedeți mai departe de | |
calea spre progres. Ceilalţi vor remarca modificarea dumneavoastră de atitu- | |
dine, gândirea pozitivă. Vă vor admira noua energie și entuziasmul. Acestea | |
sunt forțe ce atrag și care le vor stârni curiozitatea în legătură cu ceea ce faceți. | |
Cu timpul, vor vedea că vă descurcaţi din ce în ce mai bine și, în consecință, va fi | |
posibil ca și ei să dorească să se implice și să se dezvolte. | |
Un vis este ceva pe care nu-l pot vedea decât eu. | |
ANITA RODDICK | |
Să intrăm acum în Casa de pe Malul Drept și să construim Cabina de Montaj | |
înainte de a examina mai îndeaproape (în următorul capitol) felul cum o puteți | |
utiliza, obținând efecte fantastice în toate domeniile vieții. | |
EXERCIŢIUL 5: CABINA DE MONTAJ | |
Căutaţi-vă o poziție cât mai confortabilă, stând pe scaun, închideţi ochii și | |
respiraţi lent și regulat. Din acest moment, veţi începe să vă focalizați | |
mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Din nou, pe | |
măsură ce menționați diferite părţi ale corpului, concentrați-vă asupra | |
fiecăreia, căutând s-o relaxaţi. | |
Inspir adânc și mă relaxez... inspir din nou adânc și mă relaxez... inspir | |
adânc și mă relaxez... | |
ulii | |
106 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Pielea capului îmi este relaxată, îmi simt pielea capului relaxată... Fruntea | |
îmi este relaxată, îmi simt fruntea relaxată... Pleoapele îmi sunt relaxate | |
îmi simt pleoapele relaxate... Faţa îmi este relaxată, îmi simt fața rela. | |
xată... Limba îmi este relaxată, îmi simt limba relaxată... Maxilarele îmi | |
sunt relaxate, îmi simt maxilarele relaxate... Gâtul îmi este relaxat, îmi | |
simt gâtul relaxat... | |
Umerii îmi sunt relaxaţi, îmi simt umerii relaxaţi... Brațele și mâinile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt braţele și mâinile relaxate... Spatele îmi este | |
relaxat, îmi simt spatele relaxat... Pieptul îmi este relaxat, îmi simt pieptul | |
relaxat... Șalele îmi sunt relaxate, îmi simt șalele relaxate... | |
Abdomenul îmi este relaxat, îmi simt abdomenul relaxat... Șoldurile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt șoldurile relaxate... Coapsele îmi sunt relaxate, îmi | |
simt coapsele relaxate... Genunchii îmi sunt relaxaţi, îmi simt genunchii | |
relaxaţi... Gambele îmi sunt relaxate, îmi simt gambele relaxate... Glez- | |
nele îmi sunt relaxate, îmi simt gleznele relaxate... Degetele picioarelor | |
îmi sunt relaxate, îmi simt degetele picioarelor relaxate... Tălpile îmi sunt | |
relaxate, îmi simt tălpile relaxate... Călcâiele îmi sunt relaxate, îmi simt | |
călcâiele relaxate... j | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Imi voi imagina acum că mă aflu într-un loc de relaxare cu totul special... | |
Pretind că mă aflu realmente acolo... Imi voi acorda o scurtă perioadă | |
pentru a mă bucura de toate acestea (30 de secunde). | |
Inspir adânc și mă relaxez... Acum, îmi voi imagina că mă aflu pe malul | |
unui râu... râul este înapoia mea, iar eu privesc un peisaj minunat... | |
Pot simţi iarba verde și mătăsoasă sub tălpi... deasupra mea, cerul este | |
albastru și văzduhul este înmiresmat de aromele florilor... Pot auzi | |
sunetele ținutului minunat ce se întinde în fața mea... | |
Acum, înaintez și pătrund în casa mea cu acoperișul roșu... în Vestibul, pe | |
lângă simbolul potenţialului meu, și apoi în Sala de Antrenament... | |
Peste o clipă, voi sta sub dușul meu și mă voi curăța de orice atitudine | |
negativă... | |
Intru acum în cabina de duș și deschid robinetele ca să poată începe | |
acțiunea de curățare... Imi imaginez că simt apa caldă curgându-mi prin | |
păr, apoi coborând peste fiecare centimetru pătrat de piele, curățând | |
oboseala mintală și aducând din nou vibranta energie vitală... | |
CABINADE MONTA 07 | |
Îmi imaginez acum raze puternice de soare pătrunzând adânc în mine... | |
filtrând și îndepărtând atitudinile mele limitative și distructive, mai cu | |
seamă gândirea negativistă de azi... | |
Închid robinetul dușului și ies din cabină, instantaneu uscat și simțin- | |
du-mă împrospătat cu anticipări pozitive... | |
Peste o clipă, voi crea Cabina de Montaj, în care se intră din Holul | |
Central... Ea va fi utilizată pentru rezolvarea problemelor și stabilirea | |
obiectivelor... | |
Părăsesc acum Sala de Antrenament și pătrund în Holul Central, ai cărui | |
pereţi sunt acoperiţi cu imagini din trecutul meu, desprinse din momen- | |
tele în care m-am simţit cel mai bine... Acum, creez încăperea ce va fi Ca- | |
bina de Montaj... Acum, îi creez forma și stabilesc înălțimea tavanului... | |
acum, decoraţiunile, culorile și luminile... Pe unul dintre pereţi, aproape | |
de tavan, voi plasa un cadru temporal pentru programarea datelor calen- | |
daristice... Imediat sub acesta, atârn trei uriașe ecrane de proiecţie: unul | |
în mijloc, pentru prezent, unul în stânga, pentru Istoriile mele Viitoare, și | |
unul în dreapta, pentru imaginile din trecutul meu... | |
În faţa ecranului central, voi instala acum scaunul regizorului... Acum, un | |
proiector și o telecomandă pentru mânuirea ecranelor... Voi proiecta ima- | |
gini pe ecrane în scopul stabilirii obiectivelor și rezolvării problemelor... | |
Pe viitor, voi accepta faptul că am de făcut faţă unei provocări pe care | |
doresc s-o modific, proiectând situaţia ei curentă pe ecranul central... | |
Pentru analiza ei, pot trece pe ecranul trecutului... Folosind telecomanda, | |
pot reveni la ecranul central și pot reduce imaginea, senzațiile și sunetele, | |
până când acestea se transformă într-un punctuleţ... Apoi, mă pot ima- | |
gina apăsând butonul de ștergere, ca să îndepărtez definitiv programul | |
de pe ecran... Acum, pe ecranul din stânga (al viitorului), voi explora | |
diversele soluții, înainte de a o alege pe cea pe care o doresc cu adevărat | |
pentru viața mea... Îi voi crește dimensiunile, apropiind-o tot mai mult, și | |
o voi opri într-un stop-cadru scăldat într-o lumină albă, strălucitoare... | |
Atunci, voi avea o Istorie Viitoare... | |
Revăzând în mod regulat Istoriile mele Viitoare pe ecranul din stânga, îmi | |
voi clădi Dorinţa, Credinţa și Certitudinea că voi atinge obiectivul sau | |
rezultatul propus... | |
108 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Acum, am creat Cabina de Montaj... O voi întrebuința pentru a atrage în | |
Viața mea persoanele, locurile și ocaziile favorabile de care am nevoie | |
pentru a-mi atinge obiectivele... | |
Acum, voi părăsi casa și voi reveni pe malul râului... Simt iarba verde și | |
mătăsoasă sub tălpi. În curând, voi număra de la 1 la 7, pentru a ieși | |
treptat din această stare sănătoasă de relaxare profundă... 1... 2... 3... 4... | |
am trecut acum de jumătate, când voi deschide ochii voi fi complet treaz | |
și revitalizat, atât fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi pregătesc corpul... 6 | |
sunt gata să deschid ochii... și 7, deschid ochii și sunt complet treaz acum | |
vioi din punct de vedere fizic și mintal. | |
> | |
2 | |
REZUMAT | |
1. Ecranul central este pentru prezent, ecranul din stânga - pentru Istoriile | |
Viitoare, iar cel din dreapta — pentru evenimentele din trecut, | |
2. Asiguraţi-vă că Istoriile Viitoare sunt programate în cele mai mici detalii. | |
3. După ce vă stabiliți un program, nu vă mai examinați trecutul, ci | |
concentrați-vă doar asupra Istoriei Viitoare. | |
4. Obișnuiţi-vă să programaţi tot ceea ce este important. Folosiţi Perioada de | |
Recuperare Calitativă și, pe ecranul viitorului, repetaţi mintal rezultatele | |
pe care doriți să le obţineţi. | |
5. Nu precupețiţi nici un efort pentru dezvoltarea Dorinţei, Credinței și | |
Certitudinii puternice, în vederea atingerii obiectivelor propuse. | |
6. Manifestaţi prudență în dezvăluirea obiectivelor dumneavoastră, gândi- | |
ţi-vă la Zonele de Confort ale celorlalți și la așteptările lor. | |
9. PROGRAMAREA ZILEI/ | |
JURNALUL SERII | |
Fără îndoială, tehnicile MindStore funcţionează. Pe de altă parte, însă, nu | |
uitaţi că veți manifesta tendința de a rămâne în actualele Zone de Confort și că | |
subconștientul dumneavoastră nu dorește în realitate schimbarea. Există posi- | |
bilitatea ca, deși simțiți că veți repurta succese prin întrebuințarea acestor teh- | |
nici, să observați că tărăgați lucrurile, ba chiar le amânați. Adesea, se afirmă că | |
porțiunea cea mai grea pe drumul ce duce spre realizarea unui obiectiv este | |
stabilirea acestuia și efectuarea primului pas. Ultimul pas e simplu, iar drumul | |
propriu-zis este incitant, însă trebuie să începeți. | |
Dacă doriți să vă atingeți obiectivul, este vital să vă obișnuiți să revedeți | |
Istoria Viitoare pe care aţi conceput-o. Nu-i deloc greu, trebuie doar să perseve- | |
raţi. Revenim, așadar, de unde am plecat - perseverența constituie partea cea | |
mai dificilă. Eu unul sunt convins că odată ce v-aţi hotărât să vă dedicați unui | |
țel, vă puteţi considera ajuns acolo — este numai o chestiune de timp. | |
De-a lungul anilor, în mod inevitabil am întâlnit (și continuu să întâlnesc) | |
diverși oameni care au participat la cursurile mele de MindStore. Întotdeauna îi | |
întreb ce mai fac și, dacă aud „obișnuitul“ răspuns „Nu prea rău, mulțumesc“, | |
știu imediat că ei nu practică cele învățate și n-au înțeles care este esenţa tehni- | |
cilor MindStore. În același timp, ei nici măcar nu sesizează limbajul folosit, ba | |
chiar îmi povestesc entuziaști despre felul cum i-au ajutat tehnicile deprinse. De | |
obicei, „succesele“ se referă la programări simple și imediate, de tipul găsirii | |
unui loc de parcare într-o zonă aglomerată, petrecerii unei seri plăcute cu prie- | |
tenii, sau reușitei la o importantă întâlnire de afaceri. Ei nu aplică însă metoda | |
în domeniile importante ale vieţii lor, pentru a înregistra succese și acolo. | |
Nu-i critic pentru asta, întrucât, chiar dacă le place sau nu, chiar dacă o vor ac- | |
cepta sau nu, ei se opun depășirii Zonelor de Confort. Convingerea mea este că | |
se tem de succes și se împotrivesc schimbării. Asemenea persoane au renunțat | |
de mult la adevărata dezvoltare și se mulțumesc să știe că dețin tehnici | |
110 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
no e e eee a RED SRR i ORION a aci it e aa | |
puternice pe care le pot utiliza pentru rezultate și satisfacţii instantanee, super- | |
ficiale. | |
În mod firesc, cu vremea, m-am simțit frustrat primind acest tip de răspun- | |
suri. Evident, multe persoane au folosit și folosesc tehnicile pentru transformări | |
importante și au succes în ceea ce întreprind, dar cu toții putem reuși mult mai | |
multe. De aceea, am căutat să stabilesc o rutină zilnică, care să asigure gestalt-ul | |
și rularea programelor. A durat destul de mult până am realizat-o, însă cred că | |
am pus la punct metoda finală pentru a obține rezultatele dorite. Ea necesită, | |
totuși, o anumită disciplină. | |
Metoda MindStore este alcătuită din două elemente importante: Progra- | |
marea Zilei și Jurnalul Serii. Voi prezenta mai întâi primul element, deoarece el | |
va juca rolul combustibilului care vă va purta înainte. Jurnalul Serii, la care o să | |
mă refer mai târziu, va fi vehiculul. | |
După ce veţi înțelege că toate acestea funcționează cu adevărat și le veți | |
integra modului dumneavoastră de viaţă, așa cum am făcut eu, veţi constata că, | |
pur și simplu, nu vă puteți imagina să începeţi ziua fără s-o fi programat în | |
prealabil. Programarea vă va „intra în sânge“, ca spălatul pe dinți și pieptănatul | |
- dacă nu le faceţi, nu vă simțiți în largul dumneavoastră. Cu adevărat stimulativ | |
este faptul că programarea va avea efect și va dura toată ziua. | |
PROGRAMAREA ZILEI | |
În fiecare dimineaţă, treziți-vă cu 15 minute mai devreme decât de obicei. | |
Străduiţi-vă ca acest lucru să devină o obișnuință; tehnicile pe care le veţi învăța | |
în următorul capitol vă vor fi de ajutor. Eu vă recomand să vă treziți, să mergeţi | |
la baie și apoi să vă întoarceţi în pat. Stând în capul oaselor, într-o poziție con- | |
fortabilă, pătrundeți în Casa de pe Malul Drept, faceţi un duș și intrați imediat în | |
Cabina de Montaj. Întotdeauna reamintiți-vă modul cum arată ea, acest lucru | |
slujind drept declanșator pentru a vă atenționa subconștientul că vă pregătiți să | |
programaţi. Astfel, subconștientul va urmări ceea ce se petrece și va încerca să | |
se adapteze. | |
Pe ecranul central proiectați imaginea agendei dumneavoastră, conținând | |
însemnările pentru ziua în curs. Concentrați-vă și parcurgeți în mod cronologic | |
programul care vă așteaptă. Nu uitaţi să includeți activitățile sociale, sau seara | |
petrecută în sânul familiei ori alături de prieteni. De exemplu: | |
PROGRAMAREA ZILEI... 111 | |
Afișaţi pe ecranul central pagina de agendă corespunzătoare zilei în curs | |
După aceea, luaţi primul eveniment al zilei, indiferent care ar fi acesta, priviţi | |
ecranul din dreapta (al trecutului) și încercaţi să retrăiţi ultima ocazie când aţi | |
fost implicat în același tip de activitate și v-aţi descurcat bine. Astfel, | |
recunoașteți că sunteţi o persoană ce s-a bucurat de succes şi, în mod firesc, | |
energizaţi zona creierului unde este stocată respectiva trăsătură. Graţie acestui | |
lucru, veți căpăta încredere și veți declanșa anticiparea viitoarei reușite. | |
IMAGINEA | |
SUCCESULUI | |
REAMINTIT | |
Remarcaţi faptul că ecranul central este neclar acum, când toată energia | |
dumneavoastră este angajată în examinarea ecranului din dreapta și reamintirea | |
i anterior. PUA | |
poa F cea mai importantă. Priviţi ecranul viitorului şi imaginaţi-vă | |
evenimentul de azi petrecându-se exact așa cum v-aţi dori. Nu vă gândiţi | |
va fi posibil, ci imaginaţi-vă cel mai bun rezultat cu putinţă. După ce, aidoma ui | |
Muhammad Ali, aţi reușit să creaţi o Istorie Viitoare clară, încremeniți re- | |
zultatul dorit într-un stop-cadru scăldat într-o lumină albă, puternică. Acum, | |
evenimentul respectiv este programat. | |
112 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Observați că, în această fază, ecranul central și cel din dreapta sunt goale | |
pentru a vă permite să vă concentrați toată atenţia asupra imaginii puternic | |
iluminate a obiectivului intenționat. | |
Reluaţi același proces pentru al doilea, al treilea etc. eveniment de pe | |
agendă, până ce programați toată ziua. | |
ISTORIA | |
VIITOARE | |
Imaginea i | |
: rezultatului dorit ; | |
Această operaţiune vă poate răpi 10-15 minute din dimineaţă, dar este de | |
neprețuit. Astfel, aveți șansa de a începe ziua printr-o Perioadă de Recuperare | |
Calitativă chiar înainte de a fi coborât din pat. De asemenea, aveți posibilitatea | |
de a stabili tipare de anticipații puternice, pozitive, pentru ziua care vă așteaptă | |
După terminarea programării, vă recomand să reveniți la Raza Energizantă din | |
Sala de Antrenament, înainte de a număra de la 1 la 7 și a deschide ochii | |
sărbătorind în avans o zi cu adevărat excepțională. i | |
l Tot secretul rezidă în faptul că este necesar ca metoda să devină un mod de | |
viață. Cu cât o repetați mai des, cu atât ea va funcționa mai bine. Poate consi- | |
derați că programul dumneavoastră matinal nu vă va permite așa ceva, dar nu | |
uitaţi că v-am spus să vă treziți cu 15 minute mai devreme, tocmai în acest scop. | |
Dacă apreciați că este posibil să-i deranjați pe alții, căutați o soluție — poate altă | |
cameră, sau poate chiar intimitatea minţii proprii, în vreme ce vă îndreptaţi spre | |
serviciu în mijloacele de transport în comun. Dacă nu puteți controla mediul | |
înconjurător, atunci efectuaţi exercițiul când ajungeţi la slujbă; totuși, vă asigur | |
că momentul cel mai bun este imediat după deșteptare, în pat. Nu mai pierdeţi | |
timpul, începeţi și constatați că există șansa de a avea parte de ziua pe care v-aţi | |
programat-o. | |
Ocazional, pentru că așa este viața, pot apărea surprize și dezamăgiri. Veţi | |
observa că ele nu vă mai afectează așa cum obișnuiau s-o facă în trecut. Nu | |
uitaţi, atitudinea trebuie să fie: „Fantastic! Trebuie să existe un motiv îiitegrietăat | |
pentru asta“. Deoarece acum vă orientați spre soluții și întrucât problemele sunt | |
întâmpinate oarecum cu plăcere, puteţi începe imediat să le rezolvaţi, pentru a | |
trece mai departe. | |
PROGRAMAREA ZILEI... 113 | |
Programarea Zilei constituie o componentă vitală a metodei MindStore, fiind | |
prima dintr-o serie de trepte ce vă vor conduce spre obiectivele dumneavoastră. | |
Zilnic, veți executa misiuni ce vor răspunde unor scopuri precise, indisolubil le- | |
gate de parcursul drumului pe care-l aveți de străbătut, așa încât, programân- | |
du-le vă asiguraţi succesul permanent și anticiparea unei zile minunate. Funcțio- | |
nează! | |
Veţi fi surprins de oamenii, locurile și ocaziile favorabile care se vor ivi pe | |
neașteptate, parcă special pentru a vă sprijini programul. Vă mai recomand ca, | |
mai ales înaintea evenimentelor importante ale zilei, să vă faceți timp pentru | |
PRC. O relaxare fizică integrală va disipa efectele stresului și vă va refocaliza | |
energiile. Revăzând Istoria Viitoare și repetând mintal pe ecranul viitorului eve- | |
nimentul ce va avea loc, veți fi capabil să vă mobilizați toate facultățile fizice și | |
mintale și, manifestând o încredere absolută, veţi da măsura posibilităților | |
dumneavoastră și veţi obține rezultatul dorit. | |
JURNALUL SERII | |
Tehnica Jurnalului Serii aduce adevărata schimbare. Ea acumulează încre- | |
derea în propriile forțe și convingerea că puteți și că veți reuși. Este un proces | |
vital, menit să vă asigure că atât conștientul, cât și subconștientul sunt focalizate | |
asupra țintei. Fiind un proiect major, stabilirea lui durează un timp, dar veţi | |
vedea că vă va face plăcere, iar după ce-l veţi efectua, veți încerca o senzaţie cu | |
totul specială de reușită. Vă veţi simţi așa pentru că veţi deveni unul dintre | |
cei 4 la sută care-și consemnează obiectivele pe hârtie, iar în cazul dumnea- | |
voastră amănuntele și limpezimea ideilor scrise vor avea un impact cu adevărat | |
substanțial. | |
Voi descrie acum, pas cu pas, tehnica Jurnalului Serii. Unele etape sunt | |
vitale, iar altele pot fi privite ca pe niște ornamente — fără să fie absolut obli- | |
gatorii, ele aduc un plus de valoare. Vă pot spune că metoda a fost testată în | |
repetate rânduri — din nou, funcţionează. | |
Echipament | |
Veţi avea nevoie de: | |
un dosar (recomand un biblioraft) | |
coli albe format A4 | |
acces la un aparat de fotocopiere | |
creion și riglă | |
foarfece | |
reviste sau broșuri | |
lipici | |
114 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
i IO A DUCESULI | |
Ceea ce veţi face în continuare reprezintă un lucru extrem de personal; de | |
aceea vă sfătuiesc să nu-i lăsaţi și pe alții să-l vadă, decât dacă sunteți absolut | |
sigur de faptul că ei vă vor sprijini aspiraţiile și vă doresc binele în toate | |
realizările. | |
Mai întâi, cumpăraţi un dosar. Acesta trebuie să fie nou și să fi fost cumpărat | |
de dumneavoastră personal. Din capul locului veţi face subconștientului | |
declarația fermă că priviți afacerea respectivă cu toată seriozitatea; fiind vorba de | |
viitorul dumneavoastră, nu trebuie să utilizați un dosar folosit. Vă recomand un | |
biblioraft, deoarece poate cuprinde mai multe hârtii și aveți posibilitatea de a-l | |
așeza pe rafturi sau pe podea. | |
Puteţi face chiar un efort suplimentar, cumpărând foi de hârtie colorată | |
pentru diferitele secțiuni ale Jurnalului; ele sporesc atractivitatea vizuală a con- | |
ținutului său. Sunt utile și carioca de diverse culori, deși nu chiar esenţiale. | |
Atunci când doriţi să faceţi o declarație în legătură cu viitoarele dumneavoastră | |
intenții, este negreșit mai înțelept să vă înfățișați în cea mai bună lumină | |
posibilă, iar dacă intenţionaţi să realizați marea schimbare va fi necesar un dosar | |
cu un aer prosper, nu meschin. Oricum, imaginaţi-vă că doriți să arătați cuiva | |
Jurnalul; sunt sigur că v-ar plăcea să vă mândriţi atât cu intențiile, cât și cu efor- | |
turile dumneavoastră. | |
După aceea, căutați un centru de fotocopiere și multiplicați paginile | |
prezentate în continuare. Multiplicarea prin fotocopiere vă va ușura munca, dar, | |
dacă doriți puteți desena singur paginile. | |
Secțiunea 1 — Roata Vieţii | |
Faceți rost de șase file cu Roata Vieţii; veți avea nevoie de șase, deoarece este | |
recomandabil să trasați Roata Vieţii la fiecare două luni, pentru a vedea | |
progresul realizat și, în același timp, pentru a vă asigura că reușiți să păstraţi un | |
echilibru și nu vă mobilizați eforturile asupra unui singur domeniu. | |
Roata Vieţii vă oferă posibilitatea de a vedea în ce direcție trebuie să vă | |
stabiliți obiectivele ca să obţineţi echilibru în viață. | |
Trasând Roata Vieţii, veți fi capabil să reflectați asupra locului unde vă aflați | |
în momentul actual. Va trebui să faceți o declaraţie de intenţii — este foarte util | |
să începeţi prin identificarea capacităților și realizărilor curente. | |
PROGRAMAREA ZILEI... | |
115 | |
ROATA VIEȚII | |
Figura 17. | |
Secțiunea 2 — Lista recompenselor x | |
Este absolut vital să vă identificați capacitățile: sunteți o ra E a | |
specială și, după cum ar trebui să reiasă din imaginile expuse în Ho : dl aa | |
aveţi deja împliniri și satisfacţii. Vă recomand să vă ea pag ag e a | |
rând lucrurile pentru care sunteți mulțumit în momentul de față. Nu be pi l | |
foarte simplu să vă subapreciați, de aceea, examinați Aena în rd a | |
apreciați cine și ce sunteți. Este important să vă bucurați de călătoria ă sai | |
obiectivele stabilite — prin urmare, completaţi lista pe măsură ce succe | |
începe să se manifeste și veți avansa. f IK | |
Pentru această secțiune vă vor fi de ajuns două pagini. | |
Sectiunea 3 — Lista eliminărilor | |
Pregătindu-vă mintea pentru a privi | |
imagineze noi și luminoase viitoruri, V | |
tristețe. Din punct de vedere simbolic, este u | |
înainte, astfel încât să fie capabilă să-şi | |
a trebui să vă eliberați de trecut fără | |
luitor câtă energie pozitivă aţi reuși | |
116 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
De ENA 9 USD Ul | |
să produceți având un orizont larg deschis; crearea de spaţiu atrage rapid noul | |
în viaţa dumneavoastră. Aceia dintre noi care procedează astfel se declară cu | |
adevărat încântați; este plăcut și aproape puteţi simți că rupeți lanţurile ce vă | |
încătușează și vă restrâng mișcările. Gestul este simbolic, dar are efecte pozitive. | |
Ideea e simplă: goliţi toate sertarele, du!apurile, birourile, servantele, deba- | |
ralele, mansarda, garajul, ba chiar și propria geantă. Oamenii acumulează tot | |
soiul de obiecte de care nu mai au nevoie, lucruri care nu mai sunt la modă sau | |
care și-au depășit de mult utilitatea. E posibil ca ele să fie de folos altora, însă nu | |
încape îndoială că ocupă prea mult spațiu; din cauza atâtor mărunțișuri inutile, | |
în viața dumneavoastră nu mai există loc pentru ceva nou. Veţi fi uluit însă, con- | |
statând că, după ce v-aţi golit sertarele, dulapurile, birourile etc., acestea se vor | |
umple iarăși cu obiecte noi, într-un timp extrem de scurt. | |
In. esenţă, acest aspect este fascinant și-l puteți folosi în mod util, donând | |
unele lucruri. Acceptaţi faptul că toate aceste inutilități vă stânjenesc capacitatea | |
de a recepta viitoarele avantaje. Este aproape incredibil, dar funcționează, așa că | |
treceţi la treabă: alcătuiți lista lucrurilor ce trebuie eliminate și acționați! | |
Nu veți avea nevoie de mai mult de două pagini pentru această secțiune. Tot | |
aici, îi veți ierta pe membrii familiei, pe prieteni, colegi sau vecini. Resentimen- | |
tele faţă de cineva reprezintă o energie importantă care, fără îndoială, acțio- | |
nează în direcția opusă celei în care doriți dumneavoastră să porniţi. Aver- | |
siunile vă țin legat de trecut - de aceea, enumeraţi-le și hotărâți-vă să le dați | |
uitării și să eliberați energia negativă, pornind în întâmpinarea unui viitor nou, | |
excitant. | |
Secțiunea 4 — Descoperirea obiectivului propriu — etapa întâi | |
Utilizând metoda MindStore, care pune accentul pe viziune și nu întreabă | |
din capul locului CUM, sunteți conștient de faptul că „bagajele vieţii“ vor | |
provoca impactul lor și că, indiferent de îndrăzneala gândirii dumneavoastră, vă | |
vor frâna mai ales în faza de început. De aceea, recomand stabilirea unor | |
obiective care iniţial să vă privească exclusiv pe dumneavoastră, cu termene de | |
maximum 12 luni. Mulți vor dori să-și stabilească obiective pe termen lung; în | |
mod sigur, veţi visa la viitoruri despre care logica vă spune că nu pot fi atinse în | |
doar 12 luni — în orice caz, reflectați puţin la ceea ce vă voi spune în continuare. | |
Dacă, să presupunem, vă aţintiți imaginația asupra viitorului de peste trei ani | |
și vă stabiliți acolo un obiectiv, „bagajele vieţii“ dumneavoastră se vor împo- | |
trivi și vor acționa ca o frână. Dacă însă gândiţi îndrăzneț pentru următoa- | |
rele 12 luni, veţi constata că, peste un an, continuând să manifestaţi același tip | |
de gândire, vă puteți propune și realiza chiar mai multe. Atunci când veți ajunge | |
să examinați perspectivele celui de-al treilea an, vă veţi fi stabilit deja criterii de | |
anticipare cu mult peste ceea ce v-aţi fi putut imagina cu doi ani în urmă. După | |
PROGRAMAREA ZILEI... 117 | |
ce vă veți convinge de justețea acestei abordări, veți putea trece cu adevărat la | |
treabă, stabilindu-vă obiective pe termen lung. Bineînțeles, opțiunea vă aparține. | |
Dacă vi se pare că este necesar ca lucrurile să se desfășoare altfel, stabiliți-vă | |
obiectivele cât de departe doriți în viitor. pt | |
Completaţi foaia următoare, fără să vă întrebaţi ce anume este posibil, ori | |
cum le veți realiza. Întrebaţi-vă numai: „Ce doresc?“ Asta vă va ajuta să vă foca- | |
lizați mintea. Dacă vi se pare că v-aţi blocat și că nu puteți găsi idei corespun- | |
zătoare, pătrundeţi în Cabina de Montaj și explorați posibilitățile cu ajutorul | |
ecranului viitorului. Gândiţi-vă ce doriţi să fiți, să aveţi sau să faceți în fiecare | |
domeniu al Roţii Vieţii dumneavoastră, pornind din prezent și oprindu-vă peste | |
trei luni (termen scurt) sau peste 1 an (termen lung). | |
DOMENIUL TERMEN SCURT TERMEN LUNG | |
ne: = | |
VIAȚA SPIRITUALĂ | |
Acesta ar fi punctul de plecare. În prima etapă, nu aveți nevoie decât de idei | |
generale. Activitatea exactă și specifică ce este necesară pentru a sili obiectivul | |
stabilit să acționeze în folosul dumneavoastră va fi precizată ulterior. | | |
Pentru fiecare domeniu al Roţii, puteţi avea obiective pe termen scurt și pe | |
termen lung. Este însă recomandabil să selectaţi cu atenție obiectivele și să vă | |
limitați la unul singur pentru fiecare domeniu. În acest fel, mintea | |
dumneavoastră va avea posibilitatea de a se focaliza asupra procesului, fiind | |
solicitată mai puţin decât în cazul unor liste lungi și complicate. vij | |
Puteți începe să exersați, scriind pe o foaie separată de ce anume credeți că | |
meritați să atingeți fiecare obiectiv. Nu uitaţi că avantajele vă vor determina | |
DORINȚA - cu certitudine, avantajele pe care le DORIŢI cel mai mult a. | |
punctul de pornire cel mai bun pentru a vă organiza ideile într-un obiectiv clar | |
definit pentru celelalte secțiuni ale Jurnalului Serii. | |
118 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Secţiunea 5 — Planificatorul de programe | |
Planificatorul de Programe reprezintă cheia Jurnalului Serii, componenta lui | |
cea mai importantă. Foile ce îl alcătuiesc vor determina impactul și vor crea | |
gestalt-ul, ca atare imboldul de a vă atinge obiectivul, generând atitudinea | |
corectă și dorința de a face tot ceea ce trebuie făcut. Fiecare parte din Planifi- | |
catorul de Programe are o funcţie importantă ce trebuie înțeleasă și executată | |
înainte ca toate elementele să se contopească și să dea naștere unui efect. Vă | |
mai amintiţi de studenții care, în 1953, și-au scris pe hârtie obiectivele? Acum și | |
dumneavoastră veţi face același lucru, într-un mod foarte puternic și plin de | |
semnificații. | |
Mai întâi, să examinăm pagina respectivă și apoi vă voi explica totul. | |
FOTOGRAFIA/DESENUL | |
SEMNĂTURA | |
DATA PROGRAMATĂ | |
Completaţi câte o asemenea foaie pentru fiecare obiectiv; credeți-mă, rutina | |
pe care o veţi adopta în acest fel va avea efect. Prima rubrică definește domeniul | |
din Roata Vieţii ce va fi afectat în principal de obiectivul respectiv. „Data“ se | |
referă la momentul pentru care v-aţi stabilit obiectivul. TS și TL înseamnă | |
„termen scurt“ și „termen lung“; bifați căsuţa corespunzătoare. | |
PROGRAMAREA ZILEI... 119 | |
Este preferabil ca „Afirmația“ să fie completată după ce aţi făcut „Des- | |
crierea“. | |
Descrierea | |
Creierul are nevoie de un obiectiv specific și clar definit dacă dorim ca sub- | |
conştientul să treacă la lucru și să-și joace rolul în atingerea țelului. La fel ca un | |
ţintaș, trebuie să aveţi o țintă precisă. Dacă aceasta e prea mare și nu-i marcată | |
corespunzător, nu este suficient să trageţi în direcţia ei; de aceea, străduiți-vă să | |
descrieţi obiectivul până în cele mai mici detalii. Poate că doriți să vă propuneţi | |
cumpărarea unui nou automobil. Simpla programare a unei mașini nu va aduce | |
rezultatele visate. Întrucât sunt mii de opțiuni din care puteţi alege, trebuie să | |
luaţi o hotărâre în legătură cu marca și modelul, cilindreea, culoarea etc. | |
În această etapă, focalizați-vă gândurile asupra a ceea ce vă doriți, imagi- | |
nând totul în amănunt, și încercaţi să completaţi cât mai bine rubrica respectivă. | |
După ce vă veți familiariza cu aceste tehnici, procesul vi se va părea la fel de | |
banal precum completarea unui formular de comandă prin poștă. Îl expediați și, | |
după un timp, produsul solicitat vă este furnizat la domiciliu. Repet, asigurați-vă | |
că ați comandat ceea ce doriți cu adevărat. Dacă nu puteţi formula o descriere, | |
atunci nu aveţi un obiectiv, ci doar un capriciu, iar asta nu-i suficient. | |
Afirmația | |
O afirmaţie este o propoziţie (cât mai scurtă posibil) care rezumă descrierea | |
și care conține cei trei „P“ — este personală, pozitivă și la timpul prezent. Decla- | |
rația „Eu sunt cel mai mare!“ făcută de Muhammad Ali, reprezintă probabil cea | |
mai bună afirmaţie din toate timpurile. El a repetat-o întruna, cu un efect extra- | |
ordinar, după cum am văzut deja. Remarcaţi faptul că afirmația lui respectă | |
criteriile amintite. Este personală — începe cu „eu“ — și pozitivă — afirmă direcția | |
dorită. (Dacă veți scrie, de pildă, „Eu nu mai sunt leneș“, nu veţi avea succes, | |
fiindcă focalizarea se face pe „leneș“, pe ceea ce aţi fost, nu pe ceea ce sunteți | |
acum. O formulare mai bună este „Eu am multă energie acum.) | |
În al treilea rând, afirmaţia lui Ali deține vitalul timp prezent, care întărește | |
gestalt-ul. Vă recomand să terminați afirmația prin cuvântul „acum“. În Capito- | |
lul 4, veţi găsi multe exemple de afirmaţii generale. Revenind la exemplul ante- | |
rior, cel cu automobilul, afirmația dumneavoastră ar putea fi: „Eu șofez un | |
superb Lexus 400 roșu, acum.“ Cuvântul „superb“ contribuie la sporirea încărcă- | |
turii emoționale, ceea ce este recomandabil pentru orice afirmaţie. Alți aseme- | |
nea termeni utili sunt „fericit“, „încântat“, „incitat“ etc. Daţi-vă silința ca afirma- | |
țiile să fie cât mai scurte cu putinţă, astfel încât să le puteţi repeta oricând. N-ar | |
fi rău chiar să le fredonaţi pe o melodie favorită atunci când vă plimbaţi, când | |
conduceţi mașina sau când faceţi sport. | |
120 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
SM VA SUCCESUL! | |
Este vital să vă scrieți afirmaţiile cu atenţie, pentru că ele reprezintă o parte | |
crucială din rutina Jurnalului Serii. | |
Fotografia sau desenul | |
Mulţi oameni poartă asupra lor fotografii care le ilustrează țelurile și | |
aspiraţiile. Privindu-le, ei își sporesc dorința și entuziasmul. Am întâlnit situația | |
aceasta la mulţi indivizi care au reușit în viață, de aceea n-o pot trece cu | |
vederea. În egală măsură, sunt conștient de puterea reclamelor subliminale, care | |
au fost interzise tocmai pentru că „Funcţionează!“. Dumneavoastră veţi folosi | |
ceva similar pentru a vă programa creierul să se aștepte la rezultatele dorite. | |
Căutaţi o fotografie cât mai bună a obiectivului pe care vi-l programați. Știm | |
că creierul iubește culorile — în consecință, străduiți-vă să găsiți o fotografie viu | |
colorată dintr-o revistă ori broșură. Decupaţi-o și lipiţi-o pe planificator. Dacă | |
rubrica prevăzută este prea mică, o puteți lipi pe pagina anterioară din Jurnalul | |
Serii. Fotografiile alb-negru au și ele efect dar unul lent, deoarece culoarea | |
acționează mai rapid asupra neuronilor creierului. Dacă nu puteţi găsi o foto- | |
grafie, este bun și un desen — chiar și schematic; în orice caz, este obligatoriu să | |
aveţi o imagine. Rutina pe care o veţi adopta prin Planificatorul de Programe | |
funcționează mai rapid dacă el este completat corespunzător. | |
Finalul | |
Ţ7 Completaţi data când doriţi să vă atingeți obiectivul. Nu uitaţi, gândiţi | |
ÎNDRĂZNEȚ — prin urmare, fiţi atent ca nu cumva logica să împingă data într-un | |
viitor prea îndepărtat. Pagina este completă când luaţi stiloul cel mai bun și o | |
semnaţi. Prin această semnătură, ați încheiat un contract. Este o afacere serioa- | |
să și în acest fel vă declaraţi simbolic entuziasmul față de obiectivul propus. | |
Momentul e important, ținând seama de eforturile depuse pentru completarea | |
informațiilor menţionate până acum și pentru găsirea unei fotografii corespun- | |
zătoare sau a unui desen. | |
Rutina — mai importantă decât orice! | |
Seara, înainte de culcare, trebuie să staţi în capul oaselor, de preferință în | |
pat, și să parcurgeţi următoarele etape, fiecare obiectiv stabilit fiind pe Planifi- | |
catorul de Programe. Procesul este absolut vital și trebuie neapărat străbătut. | |
Asiguraţi-vă că există o modalitate prin care să-l realizați. Poate că veți prefera | |
să-l faceți în altă cameră, mai liniștită, înainte de a intra în dormitor; alegerea vă | |
aparține. Important este să vă stabiliți o rutină zilnică, de la care să nu abdicaţi | |
niciodată. Dintr-un motiv necunoscut, subconștientul preferă ca lucrurile să se | |
petreacă astfel. | |
e Unu: Citiţi descrierea în toate amănuntele ei — la urma urmelor, trebuie să | |
aveţi un obiectiv specific. | |
PROGRAMAREA ZILEI... 121 | |
e Doi: Citiţi afirmația cu mult entuziasm, ca și când ea s-ar petrece cu | |
adevărat — gândiți-vă cum v-aţi simţi dacă ar fi adevărată. | |
e Trei: Priviţi fotografia cu toată dorința de care sunteţi capabil — ea | |
reprezintă visul dumneavoastră. ` PE ; | |
e Patru: Etapa care încununează totul. Inchideți ochii, inspirați adânc și | |
imaginaţi-vă în Cabina de Montaj. Priviţi ecranul viitorului, cel din stân- | |
ga, și urmăriți din nou Istoria Viitoare. Implicaţi-vă cât mai mult — cum va | |
arăta, cum o veţi simţi, ce veţi auzi, ce emoții îi vor fi asociate; trans- | |
puneţi-vă realmente în momentele respective. | |
e Cinci: Întoarceți pagina și repetaţi aceleași etape (descrise anterior) | |
entru fiecare obiectiv stabilit. Așa trebuie să procedaţi în fiecare seară. | |
În felul acesta, gestalt-ul se va stabili rapid și va anunţa subconștientul că | |
sunteți într-adevăr decis și pregătit să faceţi tot ce este nevoie, până veţi | |
izbândi. | |
De asemenea, vă recomand să parcurgeţi Planificatorul de Programe și | |
dimineața, după ce v-aţi programat ziua, înainte de a începe efectiv activităţile | |
cotidiene. Veţi constata că, nu după multe zile de practicare a metodei, veţi | |
începe să atrageți oamenii, locurile și ocaziile favorabile ce urmează să vă ajute | |
la atingerea obiectivului. Veţi mai descoperi că, ocăzional, nu vă veţi mai bate | |
capul cu Jurnalul și-l veţi amâna pe a doua zi. S-ar putea chiar să cadă sub pat şi | |
să uitaţi de el. Atunci când se întâmplă așa, totul încetinește și parcă alunecaţi | |
înapoi. Coincidenţele dispar și se poate instaura chiar îndoiala. l | |
Cu toate acestea, o forță lăuntrică vă va împinge mai departe. Veţi relua | |
Jurnalul Serii și veți căpăta impulsul necesar. Aproape imediat, poate chiar a | |
doua zi, se va petrece ceva similar unei coincidenţe și vă veți îndrepta din nou | |
către obiectiv. Acum Funcţionează!, dar DUMNEAVOASTRĂ trebuie să vă | |
îngrijiţi de asta. | |
Secțiunea 6 — Însemnări f | |
Această secțiune conține pur și simplu pagini albe pe care urmează să vă no- | |
taţi ideile. Nu puteți ști dinainte cum anume va începe subconștientul dumnea- | |
voastră să acționeze pentru atingerea obiectivelor, de aceea trebuie să fiți pre- | |
gătit pentru apariţia ideilor. Ele vor sosi atunci când nu le așteptați. Este foarte | |
probabil să descoperiţi că ideile și planurile cu adevărat bune vi se vor ivi în | |
minte în toiul nopții, ori spre dimineaţă, fiind absolut necesar să le scrieți. Dacă | |
nu o faceți, s-ar putea să le uitaţi, mai cu seamă pe cele de peste noapte. Țineţi | |
minte: nu vă culcați înainte de a pune pe noptieră Jurnalul Serii și un creion. | |
122 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Secţiunea 7 — Jurnalul viselor | |
Este foarte posibil ca subconștientul să se folosească de vise pentru a emite | |
idei — așadar trebuie să fiți pregătit și pentru această eventualitate. Principalul | |
este să înțelegeți că dacă vă treziți având în minte un vis, există probabil un | |
motiv întemeiat. În majoritatea cazurilor, el nu va fi evident; de aceea, vă reco- | |
mand să vă consemnați visele (a se vedea figura următoare) și să le analizați. | |
Ele pot dezvălui multe lucruri interesante. Unde m-aș fi găsit eu acum dacă n-aș | |
fi dat atenţie unor vise în care apărea o casă cu acoperișul roșu, situată pe malul | |
unui râu? Semnificația visului a devenit clară doar atunci când mi-am pus | |
întrebările cuvenite. | |
Important însă este să nu analizați visul imediat, ci să așteptați până seara, | |
până în momentul când vă pregătiţi să citiți Planificatorul de Programe. Pentru a | |
obține rezultate mai bune, vă propun următoarea rutină: mai întâi, să analizați | |
visele, apoi să citiţi planificatorul și după aceea să vă culcați. | |
DESCRIEREA VISULUI | |
CE LEGĂTURĂ ARE VISUL CU CELE |CE LEGĂTURĂ ARE VISUL CU CELE | |
ÎNTÂMPLATE IERI? | |
ÎNTÂMPLATE AZI? | |
CE LEGĂTURĂ ARE VISUL CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN VIAȚA MEA? | |
Ori de câte ori vă amintiţi un vis, scrieți-l imediat. Aşteptaţi apoi să se facă | |
din nou seară și, înainte de culcare, rememoraţi-l citindu-i descrierea. După | |
aceea, răspundeţi la întrebările din fiecare rubrică. Numai astfel veți căpăta un | |
PROGRAMAREA ZILEI... 123 | |
răspuns. Este uimitor cum vor apărea ideile, sau cum veţi pricepe importanța | |
unui eveniment care altfel ar fi fost neglijat. Nu uitaţi: dumneavoastră nu știți | |
cum sau când va apărea o idee. Puteţi doar să fiți sigur că, odată ce un program | |
a fost stabilit și rulează, veţi beneficia de idei la momentul cuvenit. | |
Secţiunea 8 — Brainstorming-ul zilnic | |
Ultima secţiune reprezintă o anexă a Jurnalului Serii, una care poate fi foarte | |
productivă și care, luată ca atare, va deveni un nou soi de antrenament extrem | |
de util. Nu aveţi nevoie decât de pagini albe, însă aveţi grijă să le separați de | |
cele din Secţiunea 6. | |
Acţiunea în sine se va desfășura dimineața, după ce v-aţi programat ziua și | |
ați revăzut Planificatorul de Programe. Luaţi o foaie albă și scrieți 20 de idei care | |
vă vin în minte și care vă pot ajuta în atingerea obiectivelor. În nici un caz nu le | |
analizați — pur și simplu lăsaţi-vă mintea să hoinărească, lăsaţi-vă capacitățile | |
creatoare să acționeze și scrieți orice vă vine în minte. Uneori, va fi nevoie să vă | |
forțați. De cele mai multe ori însă, veți pătrunde în fluxul conștiinței și veți lua | |
de acolo o serie de idei cu adevărat utile. Străduiţi-vă s-o faceți! | |
Acest brainstorming este un antrenament fantastic; cu timpul, veți fi surprins | |
de ceea ce veţi realiza cu ajutorul lui. În realitate, stinteți un geniu — însă deo- | |
camdată n-o știți! | |
REZUMATUL INSTRUCȚIUNILOR | |
Darul cel mai mare al vieții este capacitatea de a închipui idei măreţe și de a | |
avea puterea de a acţiona în asemenea manieră încât ele să devină realitate în | |
lumea aceasta minunată și bogată. | |
Trasaţi-vă Roata Vieţii cel puţin o dată la două luni. Astfel, vă asigură echi- | |
librul în viaţă; în același timp, pe această cale puteți afla domeniile în care pot fi | |
stabilite obiective. | |
NOAPTEA | |
1. Puteți completa Lista recompenselor, felicitându-vă pentru progres și pen- | |
tru ultimele realizări. În felul acesta, vă veți revigora atitudinea pozitivă și | |
încrederea că meritați obiectivele propuse. | |
2. Dacă este necesar, analizați un vis folosindu-vă de Jurnalul viselor. | |
3. Citiţi Planificatorul de Programe pentru a grava obiectivul în subconștient. | |
a) Citiţi afirmaţia cu entuziasm și emotivitate. | |
b) Citiţi descrierea. | |
c) Priviţi fotografia sau desenul. | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
MA VA SUCCESUL! | |
d) Închideţi ochii, inspirați adânc și imaginaţi-vă în Cabina de Montaj, | |
pentru a revedea ecranul din stânga și Istoria dumneavoastră Viitoare. | |
e) Repetaţi metoda pentru fiecare obiectiv. | |
f) La culcare, întrebuințați tehnica descrisă în capitolul următor. | |
LA MIEZUL NOPȚII | |
1. Fiţi pregătit să notaţi visele pe care le aveţi, pentru a le analiza în seara | |
următoare, în mod special notaţi orice idee care apare dacă sunteți treaz. | |
DIMINEAȚA | |
1. Programați-vă ziua. | |
2. Citiţi Planificatorul de Programe. | |
3. Scrieţi cel puţin 20 de idei care v-ar putea ajuta să vă atingeți obiectivele. | |
ÎN TIMPUL ZILEI | |
1. Utilizaţi PRC, cel puţin la prânz. | |
2. Recapitulaţi în minte ceea ce doriți să realizaţi, înaintea întâlnirilor sau | |
evenimentelor importante. | |
Încheiere | |
Acţionaţi ca și cum aţi fi avut succes și v-aţi fi atins deja obiectivul. | |
Bineînţeles, străduiți-vă să vă simți bine. | |
Ultimul meu sfat din lista anterioară era să recapitulați în minte. Tehnica | |
aceasta oferă multor practicanți o extraordinară încredere în sine; aidoma | |
tuturor tehnicilor MindStore, ea nu constituie o noutate. Sunt convins că mulți | |
și-l vor reaminti pe sprinterul Linford Christie, ținând ochii închiși înaintea cursei | |
care avea să-i aducă medalia de aur la Stuttgart, în toamna lui 1993. În faţa | |
lumii întregi, el stătea cu ochii închiși, absolut calm în măreția lui, în vreme ce, | |
în jur, ceilalți alergători încercau să se relaxeze, monologând interior despre | |
propriul rezultat. | |
După ce a câștigat medalia de aur la aceleași Campionate Mondiale, aler- | |
gătoarea de 400 metri garduri Sally Gunnell a acordat un interviu televiziunii. A | |
fost întrebată ce simţise când, după ce trecuse de ultimul gard, o zărise pe | |
principala rivală în fața ei. Răspunsul a fost sublim și stimulativ pentru noi toți, | |
cei care practicăm aceste tehnici. Ea a spus că vizualizase finalul cursei timp de | |
mai multe luni și că de fiecare dată obținuse victoria. Este un lucru extrem de | |
important — ca atare, trebuie să ne alăturăm campionilor, să programăm și să | |
repetăm mintal. La urma urmelor, Funcționează! | |
PROGRAMAREA ZILEI... 125 | |
setea ba oa e OI RE III a a a AA | |
REZUMAT | |
1. Faceţi din programarea zilei un mod de viață. | |
2. Începeți ziua cu Perioada de Recuperare Calitativă și o ședință de progra- | |
mare de 15 minute. | |
3. Nu uitaţi: repetaţi mintal ceea ce vă propuneţi, înaintea întâlnirilor sau | |
evenimentelor importante de peste zi. | |
4. Găsiţi-vă timp pentru a completa Jurnalul Serii și asiguraţi-vă de apariţia | |
gestalt-ului și de realizarea obiectivelor. | |
5. Faceţi din citirea Jurnalului Serii un mod de viață. Exersaţi în fiecare | |
seară, înainte de culcare, și dimineața, după ce v-aţi programat ziua. | |
10. DORMITORUL | |
UN SOMN BUN NOAPTEA REPREZINTĂ | |
FUNDAŢIA ZILEI DE MÂINE | |
Poate cel mai important factor de stres este teama. Brian Tracy, un profesor | |
canadian expert în probleme motivaționale, afirmă că teama se datorează unor | |
false așteptări. El recunoaște că TEAMA există în minte, că lucrul de care se | |
teme cineva va exista în imaginație ca un rezultat sau o anticipare ce are o ase- | |
menea intensitate încât el chiar pare adevărat. În mod evident, procesarea anti- | |
cipării de către creier va declanșa răspunsul stresului. Cu cât falsa probabilitate | |
pare mai apropiată, cu atât stresul va fi mai puternic. | |
Există multe temeri ce pot afecta omul obișnuit. În mod curent, sunt teama | |
de boală, teama de moarte, de bătrâneţe, de sărăcie, de pagubă, de critică sau | |
de respingere. Mulţi se confruntă cu teama de eșec; în schimb, eu consider că și | |
mai importantă este teama de succes. | |
Toate aceste temeri există însă numai în minte. Plecând de la propriile | |
atitudini și experiențe de viață, oamenii își construiesc imagini și sentimente ce | |
se referă la rezultatele viitoare. Cu cât un viitor rezultat negativ este repetat mai | |
des de creier, cu atât grijile individului sporesc, cu atât el declanșează mai frec- | |
vent răspunsul de tip stres și cu atât crește posibilitatea de a obține cu adevărat | |
rezultate negative. | |
Teama stopează foarte ușor succesul, fericirea și reușita. Teama poate duce | |
la regrete față de ocaziile pierdute; ea înăbușă talentele, provoacă dezaprobarea | |
și îi determină pe mulți oameni să nu facă nimic altceva decât să privească viața | |
scurgându-se — oho, foarte repede! — pe lângă ei. | |
Fără îndoială, multă lume știe că toți aceia care își fac griji în mod constant | |
au probleme majore. Sunt sigur că teama și grijile au un impact decisiv asupra | |
bunăstării societății noastre. Emile Cous a ajuns la o concluzie doar aparent | |
uluitoare, și anume că, instruindu-și pacienţii să repete „Din zi în zi mă simt tot | |
mai bine din toate punctele de vedere“ de fiecare dată când își luau medica- | |
mentele, aceștia se însănătoșeau mai repede. Ce impact pot avea atunci grijile | |
ÎL | |
DORMITORUL | |
127 | |
asupra unei persoane care și le repetă întruna? Trebuie să ne păzim de așa ceva. | |
Nu uitaţi: | |
Stimul | |
Reacţie Sistem de Opinii | |
Figura 18. | |
Ștergeți programul respectiv și concentrați-vă asupra lui „Eu pot!“ și „Eu voi | |
face!“, asupra soluțiilor și rezultatelor pozitive. | |
Soluţia se găsește în mod clar în minte. Am remarcat că, atunci când simt | |
teamă, dacă îi opun un monolog interior pozitiv și o atitudine constructivă, ea | |
dispare treptat, pe măsură ce acționez. Implicându-vă în ceea ce vă provoacă | |
teama, veți constata că sentimentul de neliniște se destramă. De exemplu, pe | |
mine mă poate înspăimânta o pantă abruptă pe care mă pregătesc s-o cobor cu | |
schiurile. Fiindcă nu sunt un schior chiar atât de bun pe cât mi-aș dori, simt | |
teama crescându-mi în suflet; totuși, când adopt poziţia de coborâre și pornesc | |
la vale mintea mi se concentrează asupra manevrelor pe care trebuie să le fac și | |
teama dispare, pur și simplu. Nu uitaţi: creierul nu poate procesa simultan două | |
gânduri. | |
Sub impactul negativ al fricii, viața dumneavoastră va deveni mizerabilă... | |
dar numai dacă vă veți lăsa cuprins de ea. | |
Prima și cea mai importantă victorie este asupra propriului eu. A te lăsa | |
cucerit de acesta este de-a dreptul rușinos. | |
PLATO | |
Eu am învățat să-mi înfrâng teama de boală. A fost o victorie importantă | |
pentru mine, întrucât ipohondria mă distrugea. Îmi făceam o mulţime de griji | |
128 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
legate de sănătate, mă preocupam de propria-mi persoană și, într-un fel, | |
dădeam dovadă de un egoism absolut. Ținând cont de faptul că nu se pot pro- | |
cesa simultan două gânduri, soluția este să vă gândiţi pur și simplu la altceva | |
atunci când teama încearcă să se instaureze. Dându-mi seama că eram egoist, | |
am început să mă silesc să mă gândesc la alţii. Învățând să mă concentrez | |
asupra nevoilor lor, observându-le talentele, devenind un ascultător mai bun, | |
am izbutit să-mi îndepărtez mintea de la griji. | |
Aproape ca prin farmec, am lăsat în urmă anii de neliniști referitoare la | |
sănătatea mea, implicându-mă tot mai mult în cele ce se petreceau în jur. | |
Experienţa respectivă m-a condus la înțelegerea faptului că majoritatea grijilor | |
nu mi le făceam în timpul zilei, ci noaptea, în pat. Era logic, deoarece, în timpul | |
zilei, muncind sau relaxându-mă, aveam suficiente activități care să-mi ocupe | |
mintea; în schimb, noaptea rămâneam singur. | |
În nenumărate ocazii, mă trezeam peste noapte și nu mai eram în stare să | |
adorm din nou. Adesea, mă trezeam, priveam imediat ceasul și mă gândeam: | |
„Oh, nu, n-o să mai adorm!“. Biocalculatorul meu accepta programul și așa se | |
întâmpla. În scurt timp, gândurile se opreau la problema sănătăţii. Uneori, sim- | |
team o tâmplă zvâcnindu-mi pe pernă. Începeam să-mi fac griji că se întâmpla | |
ceva rău, mă întorceam pe partea cealaltă și simțeam același lucru - „Vai de | |
mine, chiar că-i ceva rău!“ | |
Oare în câte rânduri mi-am declanșat crize de panică, concentrându-mă asu- | |
pra respirației? Nimeni nu respiră în mod conștient, deoarece procesul respectiv | |
se realizează la nivel subconștient; eu, însă, mă gândeam la fiecare răsuflare și, | |
fără să-mi dau seama, trebuia să inspir și să expir în mod conștient. Intram în | |
panică, odată cu intensificarea respirațiilor. O stare cu adevărat critică! Privind | |
retrospectiv, situația pare amuzantă, dar, dacă înțelegeți despre ce vorbesc, știți | |
foarte bine cum este. Deloc plăcut! | |
Şi în acest caz, luând hotărârea de a-mi învinge gândurile, am folosit „șterge | |
programul acesta!“, am gândit doar lucruri pozitive exprimate într-un limbaj | |
pozitiv și... am scăpat de o teribilă problemă personală. Nu mai sunt ipohondru, | |
mă concentrez asupra rezistenței mele și a norocului meu... și, iată, sunt mult | |
mai implicat în viață. | |
Ținând cont de această experiență, am considerat că merită să fie dezvoltate | |
și incluse în cartea de față tehnici care să ajute somnul, și chiar să-l îmbună- | |
tățească. Inevitabil, utilizând metoda MindStore, veţi continua să vă ocupați de | |
arhitectura mintală și veți construi un dormitor. | |
DORMITORUL 129 | |
DORMITORUL | |
Reflectând asupra subiectului, mi-am dat seama că mulţi indivizi nu au | |
probleme cu somnul. Ei pun capul pe pernă și adorm buștean, afirmând că se | |
trezesc a doua zi proaspeți și gata de treabă. Indiferent cum ați adormi, eu cred | |
că puteți câștiga de pe urma tehnicilor MindStore. | |
In medie, petrecem 30 la sută din viață dormind. Știm că somnul ne asigură | |
odihnă și relaxare după ziua de muncă, ajutându-ne să ne refacem energia pen- | |
tru a doua zi. Tot el ne oferă soluţii și idei. Marile cărți religioase ale lumii, | |
îndeosebi Biblia, descriu numeroase viziuni și glasuri pe care „cei aleși“ le-au | |
receptat în timpul somnului. În istoria propriu-zisă întâlnim multe cazuri ale | |
unor savanți și lideri de renume care și-au utilizat cu înțelepciune somnul. | |
Mă interesează foarte mult acest domeniu. Este normal ca, în timpul zilei, să | |
domine emisfera cerebrală stângă, a logicii, a raţiunii, corespunzătoare frec- | |
venței undelor beta. Noaptea, când dormim, emisfera dreaptă pare să-și impună | |
dominația asupra viselor, cu o evidentă sporire a ritmurilor alfa/teta în activi- | |
tatea cerebrală. A | |
Mulţi oameni nu acordă importanță somnului, considerându-l drept ceva de | |
la sine înţeles, o parte a vieții. Ei îl iau ca atare și, desigur, se bucură de ceea ce | |
le oferă. Alţii, în schimb, îl socotesc o pierdere de timp și ar prefera să nu doar- | |
mă - numai că așa ceva nu e posibil. Există dovezi copleșitoare privind impor- | |
tanţa fiziologică și psihologică a somnului pentru sănătatea noastră, ca să nu | |
mai amintesc de rolul pe care-l joacă în creativitate și rezolvarea problemelor. | |
Prin urmare, e un lucru firesc să vă exploataţi mai bine somnul, în primul | |
rând îmbunătățindu-i calitatea, și apoi dezvoltând folosirea minţii pe durata lui. | |
Cu ajutorul tehnicii MindStore, veţi crea o încăpere și diverse metode ce pot fi | |
utilizate acolo în scopul dezvoltării personale în timpul nopții. | |
Pornind din Holul Central, veţi construi Dormitorul, o cameră pe care o veţi | |
putea întrebuința pentru un somn odihnitor și pentru dezvoltarea puterii crea- | |
toare. Această încăpere asigură un somn profund relaxant, graţie căruia vă veţi | |
„reîncărca bateriile“, iar când vă veţi trezi în mod natural, veţi fi plin de bucuriile | |
vieţii și pregătit să faceţi anticipări pozitive asupra zilei care vă așteaptă. | |
Dormitorul este o încăpere intimă și confortabilă, decorată după gustul | |
dumneavoastră, cu un ceas uriaș fixat pe un perete. Evident, obiectul principal îl | |
reprezintă patul mare și foarte confortabil. | |
Folosirea Dormitorului trebuie să fie ultima acţiune a serii și să se realizeze | |
prin intermediul Exerciţiului Standard de Intrare; așadar, închideți ochii și | |
inspirați adânc de trei ori, destinzându-vă la fiecare expiraţie. După aceea, | |
relaxaţi-vă pe rând fiecare parte a corpului și imaginaţi-vă pe malul drept al | |
râului. Înaintaţi, pătrundeți în casă, prin Vestibul, faceţi un duș în Sala de An- | |
130 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
i NN Na UL! | |
trenament și astfel veți fi „încărcat“ cu anticipări pozitive. Această procedură vă | |
va apropia în mod natural de nivelurile de somn, reducând activitatea cerebrală. | |
Ajuns în Dormitor, veţi urma o metodă de adormire controlată. | |
Pentru multe persoane, problema cea mai dificilă nu este atât adormirea, cât | |
deșteptarea, dimineața. Aceasta poate fi o experienţă lentă și lipsită de entuzi- | |
asm, provocând apariţia unor programări negative care ar afecta biocalculatorul | |
chiar înainte de începerea zilei. Probabil că majoritatea oamenilor utilizează | |
ceasuri deșteptătoare, pentri: a fi siguri că se vor trezi la timp. Puteţi alege să vă | |
treziți în sunetele muzicii preferate, sau în cele ale primelor știri ale zilei; alții se | |
trezesc de-abia în fața ceștii de cafea. Pe de altă parte, există indivizi care folo- | |
sesc ceasuri ce repetă alarma din minut în minut, ceea nu înseamnă decât o | |
succesiune de șocuri ce se revarsă asupra sistemului nervos. | |
Celebrul Zig Ziglar, unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai dezvoltării | |
individuale, denumește ceasul deșteptător „Ceasul ocaziei“, asociindu-l astfel în | |
mod pozitiv cu o zi productivă. Termeni precum „deșteptarea“ sau „alarmă“ | |
dețin conotații negative, care îi influențează în mod nedorit pe cei mai mulți | |
oameni. Mi-am dat seama destul de repede că o bună parte din ei se trezesc ori- | |
cum înainte de a auzi deșteptătorul, ca și cum subconștientul ar trece la treabă, | |
scutindu-i de șocul soneriei, trezindu-i din vreme și, astfel, dându-le posibilitatea | |
de a apăsa butonul imediat, sau chiar înainte de declanșarea alarmei. | |
Dacă dovezile pe care le-am strâns în urma cursurilor predate sunt valabile | |
pentru toată lumea, atunci majoritatea persoanelor se tezesc înainte de a auzi | |
soneria ceasului. Am mai observat că există destui care nu folosesc ceasuri | |
deșteptătoare; ei au învăţat să se trezească pur și simplu repetându-și în minte | |
că doresc să facă acest lucru. Îmi amintesc că, în copilărie, credeam că dacă | |
lovești de șapte ori perna cu capul, te vei deștepta la 7 dimineața (de 8 ori | |
pentru ora 8, de 6 ori pentru ora 6 etc.). Este clar că nu avem nevoie de „Ceasul | |
ocaziei“ și că ne putem trezi după cum dorim. | |
Deșteptarea în zbârnâitul soneriei determină efecte secundare negative. | |
Dacă la nivelul cel mai evident creează anxietate sau o stare de spaimă, atunci | |
vom Începe ziua stresaţi. Pe de altă parte, deșteptarea bruscă rezultată în urma | |
întreruperii unui vis poate da naștere unor sentimente de frustrare; cu câteva | |
secunde mai devreme, visam ceva incitant sau minunat și am fost smulși din | |
starea respectivă. Oare acest lucru provoacă anticipări negative pentru restul | |
zilei? Cine poate ști? | |
Să revenim în Dormitor. Spuneam că pe unul dintre pereți veţi crea un ceas | |
uriaș; acesta poate avea un cadran clasic, sau un afișaj digital — în tot cazul, însă, | |
pentru a influența mintea, el trebuie să acopere complet peretele. ÎI veți utiliza | |
pentru a stabili ora de sculare. | |
DORMITORUL 131 | |
Patul mare și confortabil va fi folosit pentru a vă ajuta să adormiţi. Veţi sta- | |
bili o asociaţie între ideea acestui pat cu adevărat confortabil și somnul profund | |
și relaxant. Cu cât îl veți întrebuința mai frecvent, cu atât rezultatele dorite se | |
vor ivi mai des. Patul poate fi unul pe care vi-l amintiţi de undeva, poate chiar | |
din copilărie, cu o saltea cu apă ori cu una de puf. Principalul este să vi-l | |
imaginaţi ca fiind călduros, confortabil și relaxant. | |
Rutina ce vă va ajuta să vă afundaţi într-un somn adânc și relaxant este | |
expusă în continuare și va fi detaliată puțin mai târziu: | |
e Găsiți-vă o poziţie confortabilă în pat, închideţi ochii și pătrundeți în Casa | |
de pe Malul Drept, folosind Exercițiul Standard de Intrare (adică trei | |
inspirații profunde, cu relaxare la fiecare expirație. Relaxaţi-vă complet | |
corpul, apoi imaginaţi-vă pe malul drept al râului. Inaintați, pătrundeți în | |
casă, faceţi un duș, apoi treceţi prin Holul Central și intrați în Dormitor). | |
e Așezați-vă pe patul cel mare și confortabil și priviţi „Ceasul ocaziei“; nu | |
uitaţi, acesta acoperă un perete întreg. Incercaţi să vi-l imaginaţi depla- | |
sându-și indicatoarele până ce arată ora la care doriți să vă treziți. În | |
vreme ce-l vizualizați în minte, vă spuneți: „La ora aceasta (de exemplu | |
șase și un sfert dimineaţa), mă voi deștepta și voi fi perfect treaz pentru | |
ziua care mă așteaptă.“ ; Meg, | |
e Imaginaţi-vă apoi întinzându-vă în patul mare și confortabil și urmați | |
Poteca Somnului. | |
` | |
Vă atrag atenția asupra unui amănunt extrem de important: după ce v-aţi | |
hotărât să folosiți „Ceasul ocaziei“, trebuie să înlăturați alte ceasuri. Veţi | |
constata că vă veţi trezi exact la ora dorită, sau chiar puţin mai devreme. Dacă | |
vă treziți în timpul nopții, înainte de a reveni la somn, imaginaţi-vă din nou | |
ceasul din Dormitor și ora la care doriți să vă sculați. | |
Deoarece călătoresc mult prin țară, stau la tot felul de hoteluri. Adesea, sunt | |
nevoit să mă trezesc la patru și jumătate dimineaţa ca să prind trenul. Niciodată | |
însă, n-am folosit ceasul deșteptător și nici n-am apelat la serviciul respectiv al | |
centralei telefonice. Funcţionează! și împreună cu Poteca Somnului, îmi asigură | |
un somn reconfortant în fiecare noapte. | |
Trezirea cu ajutorul unui ceas deșteptător aduce cu sine faptul că soneria | |
acestuia se poate declanșa oricând în decursul ciclului natural de somn. Dacă | |
responsabilitatea deșteptării este lăsată în seama subconștientului, atunci putem | |
presupune că trezirea se va produce în mod firesc, în concordanță cu ritmurile | |
propriului corp, în chip sănătos și natural. În ceea ce vă privește pe dumnea- | |
voastră, nu mă îndoiesc, vă veți simți mai bine și veți fi încântat de felul cum | |
funcţionează această tehnică. | |
132 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
i RR N N N ORA ae A hub ata A ae d i PUI | |
POTECA SOMNULUI | |
După ce aţi programat „Ceasul ocaziei“ și v-aţi întins în patul mare și | |
confortabil, concentrați-vă pe rând asupra fiecărei părți a corpului, începând cu | |
pielea capului și îndreptându-vă lent spre tălpi. În acest timp, repetați în minte | |
de cinci ori: „Eu mă afund într-un somn relaxant acum“, după care veți trece la | |
următoarea parte a corpului, relaxând-o și repetând de cinci ori: „Eu mă afund | |
într-un somn relaxant acum.“ În scurt timp veţi adormi. | |
În felul acesta vă începeți somnul în Dormitor urmând să vă deșteptaţi în | |
mod firesc și la timp. Tot aici, e cazul să repet un aspect pe care l-am menţionat | |
la toate tehnicile de până acum: cu cât o veţi exersa mai mult, transformând-o | |
într-un mod de viață, cu atât o veți stăpâni mai bine și va acţiona automat. | |
Treptat, veţi constata că dormiți într-adevăr mai bine și vă treziți mai | |
devreme decât de obicei. Dacă vă treziți mai devreme, este posibil să vă simţiți | |
înviorat; eu vă recomand să vă sculați din pat și să începeţi imediat activitatea. | |
Sunt convins că există multe lucruri bune și sănătoase pe care ați reuși să le | |
faceți în acest „timp suplimentar“. | |
Cea mai indicată ar fi o plimbare matinală. Aerul dimineţii deţine ceva cu | |
totul special. Dacă v-aţi trezit înaintea altora, atunci veți avea ocazia să apreciați | |
cu adevărat farmecul dimineţilor. Nu vă limitați doar la bucuria de a vă umple | |
plămânii cu aerul proaspăt și înviorător, ci angajaţi-vă toate simţurile; ascultând | |
cu atenție, puteţi auzi o întreagă simfonie (nu numai în mijlocul naturii, ci chiar | |
și în oraș). Păsările, insectele, vântul strecurându-se printre ramuri, clipocitul | |
unui pârâu — sunteți liber să vă bucuraţi de toate acestea. | |
Lumina aparte a dimineților vă poate ascuţi vederea. Eu apreciez în mod | |
deosebit imaginea cerului dimineața, mai cu seamă în orașe — aici, din păcate, | |
ne concentrăm prea des asupra pavajului pe care călcăm. Ridicaţi ochii; | |
deasupra capului dumneavoastră există o întreagă lume necunoscută de minuni | |
arhitecturale. În natură, puteţi avea șansa de a vedea animale sălbatice. Iar dacă | |
vă plimbaţi, fiți atent la vederea periferică — e uluitor câte lucruri puteţi observa. | |
O plimbare în aer liber vă ajută să vă pregătiți pentru ziua care începe. Ea | |
poate fi extrem de stimulativă pentru o minte cu atitudine pozitivă. Imaginați-vă | |
ce vă așteaptă în continuare. În mod clar, plimbarea matinală asigură mediul per- | |
fect pentru meditaţie sau rugăciune. Ar fi bine să faceți o încercare: Funcţionează! | |
O alternativă recomandată este să rămâneți în pat și să citiți ceva care să vă | |
inspire sau o listă de afirmații. Acum, vă aflați în posesia celor mai bune lecturi | |
entru primele ore ale dimineții: Jurnalul Serii și acele minunate Istorii Viitoare. | |
In multe rânduri, am constatat că, dacă m-am trezit mai devreme și am rămas în | |
pat citind, momentul când închei lectura este chiar ora la care mi-am programat | |
„Ceasul ocaziei“. | |
DORMITORUL 133 | |
Puteţi cobori din pat și începe activități de natură fizică, exerciţii de | |
stretching, încălzire sau chiar o ședință de gimnastică aerobică. Actualmente, | |
există o mulțime de dovezi privind beneficiile extraordinare ale gimnasticii | |
aerobice asupra sănătății. După un somn reconfortant, nu există o modalitate | |
mai bună de a vă începe ziua. | |
VISELE ȘI GÂNDIREA CREATOARE | |
După ce adorm, toți oamenii visează. E drept, unii afirmă că nu-și pot aminti | |
visele; în tot cazul, însă, este absolut clar că toată lumea visează și că activitatea | |
respectivă este una importantă. În general, visele s-au împotrivit unor analize | |
științifice amănunțite, deși Freud și Jung au oferit sugestii excepționale. În mod | |
sigur, visele par să aibă un scop, sunt interesante, spectaculoase și au o anume | |
semnificaţie. | |
Se știe că, atunci când dormim, perioadele de somn profund sunt urmate de | |
stări în care globii oculari par să se deplaseze sub pleoape - așa-numitul somn | |
REM (Rapid Eye Movement: „mișcare rapidă a ochilor“). Se cunoaște, de ase- | |
menea, că visăm tocmai în starea REM. Multe descoperiri au fost făcute în tim- | |
pul somnului. Astfel, profesorul german Friedrich Kekule a descoperit formula | |
moleculară a benzenului visând atomi ce dansau și alcătuiau șerpi care-și înghi- | |
teau propriile cozi, continuând să se răsucească. Se povestește că, prezentân- | |
du-și descoperirea, el a relatat și modul în care a ajuns la soluția respectivă, | |
încheindu-și expunerea prin cuvintele: „Domnilor, să învăţăm să visăm!” | | |
Despre marele romancier scoțian Robert Louis Stevenson se spune că le-ar fi | |
întâlnit în vis pe celebrele sale personaje Dr Jekyil și Mr Hyde. Abraham Lincoln | |
visase asasinarea unui președinte faimos, cu puțin timp înainte ca el însuși să | |
cadă răpus de gloanțele criminalului. Americanul Elias Howe, inventatorul | |
mașinii de cusut, a lucrat ani de zile la invenţia sa fără să găsească o soluție | |
pentru a prinde aţa de ac. Apoi, într-o noapte, el a visat că fusese capturat de | |
niște demoni înarmaţi cu lănci care i-au poruncit să termine imediat mașina, | |
dacă nu voia să fie ucis. În timp ce era ameninţat, Elias a observat că lăncile | |
respective aveau găuri lângă vârf. S-a trezit și a sărit din pat, dându-și seama că | |
descoperise soluția. S-a apucat imediat de treabă; după cum poate știți, gaura | |
acului de la mașina de cusut se află într-adevăr în vârf! E | |
La cursurile MindStore, obișnuiesc să pun muzică de Mozart înainte de | |
începerea orelor și în pauze. Pe lângă faptul că-mi place muzica respectivă, simt | |
că ea relaxează auditoriul și, în cazul unora dintre ei, declanșează amintiri plă- | |
cute. Dintotdeauna m-a fascinat geniul lui Mozart, și mai cu seamă impulsul său | |
creator. Într-o binecunoscută scrisoare, el afirma: | |
134 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
aaa IERNAT VA SUCCESUL! | |
Cele mai bune și mai multe idei îmi vin atunci când rămân cu mine însumi, | |
complet singur, și când sunt bine dispus — atunci când călătoresc cu trăsura, când | |
mă plimb după o masă bună, ori noaptea când nu pot dormi. De unde și cum apar | |
ele, nu știu, și nici nu le pot sili să se ivească. | |
Aceasta era metoda unuia dintre cele mai mari genii ale omenirii, iar noi | |
știm că ea funcționează și în cazul nostru. Sporirea ritmurilor alfa/teta | |
stimulează în mod firesc activitatea emisferei cerebrale drepte — la Mozart și la | |
toți oamenii. Sunt sigur că și dumneavoastră vă puteți reaminti momente | |
creatoare similare. | |
Mi-l închipui adesea pe Mozart trezindu-se noaptea, cu o piesă superbă răsu- | |
nându-i în minte, îmi închipui fericirea din inima lui auzind orchestra interpre- | |
tând-o pentru prima oară. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă el n-ar fi avut | |
antrenamentul și dorința de a trece chiar atunci notele pe hârtie. Este oare | |
posibil ca multe capodopere să fi rămas pentru totdeauna ascunse în sala de | |
concert din adâncurile minţii sale? | |
În mod sigur, nenumărate opere de artă, descoperiri științifice, invenții și idei | |
excepționale s-au pierdut în minţile celor care nu și-au creat obiceiul de a le | |
trece pe hârtie. Este clar că trebuie să fim permanent atenți, pândind apariţia | |
unor idei bune. | |
Cât de des v-aţi trezit peste noapte cu o idee absolut fantastică, referitoare la | |
posibilitatea unei inovaţii sau a demarării unei afaceri? V-aţi deșteptat entuzi- | |
asmat și surescitat în legătură cu posibilul potențial, în legătură cu modul în care | |
veţi aborda problema... dar ați adormit înainte de a fi notat detaliile. Dimineaţa, | |
nu v-aţi mai amintit absolut nimic. Ideea a pierit, probabil pentru totdeauna. | |
Sau poate că ați avut o intuiție extraordinară, ori un vis semnificativ, care v-a | |
trezit în miez de noapte. Aţi încercat să-l examinați mai în amănunt, punând la | |
treabă capacitățile logice, analitice ale emisferei stângi, doar ca să constatați că | |
simţeaţi nevoia să abandonați: „Nu merge, termină cu prostiile! Culcă-te la loc, | |
nu-i decât o idee aiurită!“. | |
În timpul cursurilor, obișnuiesc să discut cu participanţii pentru a realiza | |
feedback. Mii de oameni recunosc că ideile nu le vin atunci când se află înaintea | |
calculatoarelor, birourilor sau bancurilor de lucru. Întotdeauna, ei descriu feno- | |
menul amintit de Mozart. Se pare că suntem sortiți să avem idei nu când ne | |
trebuie, ci mai degrabă când nu ne trebuie — departe de serviciu sau de pro- | |
bleme, când ne plimbăm, în concediu, în drum spre casă ori în pat. | |
Îmi vine acum în minte discursul ținut de Margaret Thatcher atunci când a | |
demisionat. A spus că, pentru ea, noaptea fusese „un sfetnic bun“. Thomas | |
Edison este un alt personaj celebru care-și folosea momentele de relaxare pentru | |
a găsi soluții — mai cu seamă înainte de a adormi. Eu însumi m-am trezit de | |
DORMITORUL Ă 135 | |
multe ori amintindu-mi un vis în care priveam peste un râu la o casă situată în | |
mijlocul unei pajiști întinse; o casă cu acoperișul roșu. Pe atunci, căutam o | |
modalitate cu ajutorul căreia să pot conferi unitate tuturor ideilor mele, iar ea se | |
găsea chiar acolo, în fața ochilor mei. Funcționează! t | |
Vă recomand în mod stăruitor ca, de acum înainte, să vă duceți la culcare | |
având pregătite creion și hârtie pe noptieră. După ce veți începe să transformați | |
metoda MindStore într-un mod de viață, o să dați naştere unor idei noi pe | |
măsură ce veți progresa. Este vital să vă intre în reflex obişnuința de a scrie acele | |
idei. Nu uitaţi: nu le analizați pe loc, ci läsați-le să „dospească“ până dimineața, | |
sau chiar până în seara următoare, înainte de culcare. STR. | |
În capitolul anterior, v-am prezentat tehnica Jurnalului Serii pentru succesul | |
personal. Ea includea scrierea ideilor apărute în timpul nopții și analiza viselor. A | |
Din experienţa pe care am câștigat-o în urma călătoriilor prin țară și întâlnirii | |
cu mii de oameni care doreau să dobândească reușite mai mari și să ducă o via- | |
tă mai satisfăcătoare, am putut trage concluzia că destui profitaseră de momen- | |
tele când nu fuseseră în stare să doarmă. Dumneavoastră vi s-a întâmplat vreo- | |
dată să vă treziți, âpoi să vă foiți și să vă suciți pe toate părțile, fără să mai puteți | |
adormi? În cele din urmă, mi-am dat seama că acesta e un semnal că subcon- | |
știentul meu nu dorește să dorm (probabil dintr-un motiv întemeiat). „Ni . | |
Într-un asemenea caz, sculați-vă, părăsiți dormitorul, duceți-vă în altă | |
cameră și analizați posibilităţile. Dacă sunteți muzician, luați-vă instrumentul și | |
vedeți dacă nu cumva aveţi o idee pentru o nouă lucrare. Începeți să scrieţi — | |
poate că scrisoarea pe care demult doreaţi s-o trimiteţi unui prieten vi se va | |
revărsa cu ușurință din minte. Eu obișnuiesc să desenez ori să pictez. Alții mi-au | |
mărturisit că au folosit momentele respective pentru a soluţiona o problemă | |
casnică pe care o amânaseră. e. | |
După ce aţi terminat treaba și ați revenit în pat, veți descoperi cu bucurie că | |
somnul va veni rapid. A doua zi, vă veţi trezi la ora obișnuită simţindu-vă | |
minunat și, desigur, mulțumit pentru că ați realizat ceva util peste noapte. | |
Amintirea viselor A | |
Pentru unii dintre noi, fiecare noapte petrecută în pat este aidoma unui bilet | |
la cinematograf (atât doar că spectacolul e superior oricărui film!) Altii nu-și | |
amintesc niciodată visele, deși sunt de acord cu faptul că trebuie să fi a | |
Există o mulțime de istorii despre Thomas Edison și niintea lui creatoare. Ast el, | |
am aflat că inventatorul ținea în permanență pe noptieră un carneţel în care | |
ia, înainte de culcare: At l | |
e m de a mă cufunda într-un somn relaxant, iar când mă voi trezt | |
îmi voi aminti un vis. | |
136 PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
———————————— e ROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
Ulterior, el a extins formula de mai sus, incluzând o afirmaţie aparținând | |
unui nivel superior: „Sunt pe punctul de a mă cufunda într-un somn relaxant, iar | |
când mă voi trezi voi găsi soluția pentru...“ apoi, cu extremă claritate, specifica | |
problema ce-l preocupa. i | |
Veţi descoperi că, repetând fraza din Poteca Somnului, „mă cufund într-un | |
somn relaxant“, dacă adăugați „pentru a găsi o soluţie“ ori „pentru a-mi aminti | |
un vis“, cu timpul veți avea surpriza să vă treziți și să descoperiți că așa s-a | |
întâmplat. | |
Utilizând „Carneţelul lui Edison“, eu am inventat o tehnică specială de citire | |
care mi-a îmbunătăţit considerabil viteza de lectură și m-a ajutat să găsesc idei | |
minunate pentru câteva dintre cele mai importante tehnici MindStore. Repet: | |
Funcționează! De ce nu încercaţi? | |
În ceea ce privește interpretarea viselor, desigur că înțelesul lor pare extrem | |
de subiectiv. Am inclus în Jurnalul Serii o secțiune referitoare la vise, explicată | |
în capitolul anterior, care vă poate fi de folos. Există nenumărate cărți despre | |
analiza viselor — puteţi obține sugestii interesante dacă le veți studia, deși eu | |
sunt înclinat să cred că simbolistica viselor unui individ este valabilă numai în | |
cazul lui. | |
Poate aţi observat că unele vise se referă ia evenimente ce s-au petrecut în | |
cursul zilei. Adesea, mă întreb dacă nu cumva, readucându-mi în minte res- | |
pectivele evenimente, subconștientul încearcă să-mi atragă atenția asupra | |
importanţei lor. Pe de altă parte, mulți dintre cei cu care am discutat au avut | |
vise profetice. Au visat, de pildă, un vechi amic, un vecin, un coleg sai o rudă. A | |
doua zi, respectivul le-a apărut în viață — în mod fizic, la telefon, menţionat de | |
cineva în decursul unei discuții etc. Fenomenul este destul de frecvent. De ase- | |
menea, multe persoane pe care le-am cunoscut au visat avertismente legate de | |
accidente, morți sau dezastre. Totodată, se vehiculează ideea că déjá vu-ul există | |
mai întâi într-un vis, care este brusc „reproiectat“ pentru o fracțiune de secundă, | |
atunci când întâlnim în realitate locul, chipul sau simetul cu pricina. | |
Eu îmi folosesc somnul pentru a contribui la dezvoltarea și cunoașterea | |
personală; de aceea vă recomand să faceți același lucru. Pentru orice even- | |
tualitate, obișnuiți-vă să dormiţi având la îndemână creion și hârtie. Folosiţi | |
Jurnalul Serii. După cum a spus Mozart, nu puteți sili ideile măreţe să se ivească | |
după bunul dumneavoastră plac — în consecinţă, fiți mereu pregătit. | |
EXERCIŢIUL 6 - DORMITORUL | |
In acest exercițiu, veți aborda din nou nivelul Fundaţiei și Casa de pe | |
Malul Drept prin intermediul Exerciţiului Standard de Intrare. Apoi, veți | |
ieși din Sala de Antrenament și veţi crea Dormitorul, la care se ajunge | |
prin Holul Central. | |
DORMITORUL | |
Căutaţi-vă o poziţie cât mai confortabilă, stând pe scaun, închideți ochii și | |
respirați regulat și lent. Din acest moment, veți începe să vă focalizați | |
mintea și corpul asupra relaxării și obținerii stării de bine. Din nou, pe | |
măsură ce menţionaţi diferite părţi ale corpului, concentraţi-vă asupra | |
fiecăreia, căutând s-o relaxaţi. | |
Inspir adânc și mă relaxez... inspir din nou adânc și mă relaxez... inspir | |
adânc și mă relaxez... | |
Pielea capului îmi este relaxată, îmi simt pielea capului relaxată... Fruntea | |
îmi este relaxată, îmi simt fruntea relaxată... Pleoapele îmi sunt relaxate, | |
îmi simt pleoapele relaxate... Fața îmi este relaxată, îmi simt fața | |
relaxată... Limba îmi este relaxată, îmi simt limba relaxată... Maxilarele | |
îmi sunt relaxate, îmi simt maxilarele relaxate... Gâtul îmi este relaxat, | |
îmi simt gâtul relaxat... | |
Umerii îmi sunt relaxaţi, îmi simt umerii relaxaţi... Brațele și mâinile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt brațele și mâinile relaxate... Spatele îmi este | |
relaxat, îmi simt'spatele relaxat... Pieptul îmi este relaxat, îmi simt pieptul | |
relaxat... Șalele îmi sunt relaxate, îmi simt șalele relaxate... | |
Abdomenul îmi este relaxat, îmi simt abdomenul relaxat... Șoldurile îmi | |
sunt relaxate, îmi simt șoldurile relaxate... Coapsele îmi sunt relaxate, îmi | |
simt coapsele relaxate... Genunchii îmi sunt relaxaţi, îmi simt genunchii | |
relaxaţi... Gambele îmi sunt relaxate, îmi simt gambele relaxate... Glez- | |
nele îmi sunt relaxate, îmi simt gleznele relaxate... Degetele picioarelor | |
îmi sunt relaxate, îmi simt degetele picioarelor relaxate... Tălpile îmi sunt | |
relaxate, îmi simt tălpile relaxate... Călcâiele îmi sunt relaxate, îmi simt | |
călcâiele relaxate... | |
Inspir adânc și mă relaxez... | |
Îmi voi imagina acum că mă aflu într-un loc de relaxare cu totul special... | |
Pretind că mă aflu realmente acolo... Imi voi acorda o scurtă perioadă | |
pentru a mă bucura de toate acestea (30 de secunde). | |
Inspir adânc și mă relaxez... Acum, îmi voi imagina că mă aflu pe malul | |
unui râu... râul este înapoia mea, iar eu privesc un peisaj minunat... | |
Pot simţi iarba verde și mătăsoasă sub tălpi... deasupra mea, cerul este | |
albastru și văzduhul este înmiresmat de aromele florilor... Pot auzi | |
sunetele ținutului minunat ce se întinde în fața mea... | |
137 | |
138 | |
Peste o clipă, voi sta sub dușul meu și mă voi curăța de orice atitudine | |
negativă... | |
Intru acum în cabina de duș și deschid robinetele, ca să poată începe | |
acțiunea de curățare... Îmi imaginez că simt apa caldă curgându-mi prin | |
păr, apoi coborând peste fiecare centimetru pătrat de piele, curățând | |
oboseala mintală și aducând din nou vibranta energie vitală... | |
Îmi imaginez acum raze puternice de soare pătrunzând adânc în mine... | |
filtrând și îndepărtând atitudinile mele limitative și distructive, mai cu | |
seamă gândirea negativistă de azi... | |
Închid robinetul dușului și ies din cabină, instantaneu uscat și simţin- | |
du-mă împrospătat cu anticipări pozitive... | |
Peste o clipă, voi crea Dormitorul, în care se intră din Holul Central... El | |
va fi utilizat pentru un somn profund și pentru dezvoltarea puterii mele | |
creatoare... | |
Părăsesc acum Sala de Antrenament și pătrund în Holul Central, ai cărui | |
pereţi sunt acoperiți cu imagini din trecutul meu, desprinse din | |
momentele în care m-am simțit cel mai bine... Acum, creez încăperea ce | |
va fi Dormitorul... Acum, îi creez forma și stabilesc înălțimea tavanului... | |
acum, decoraţiunile, culorile și luminile... Pe unul dintre pereți, plasez un | |
ceas al cărui cadran acoperă întreaga suprafață a acestuia... lar acum, | |
instalez un pat larg, confortabil... | |
Intrând înainte de culcare în Casa de pe Malul Drept, programând ceasul | |
pentru ora la care doresc să mă trezesc și adormind pe Poteca Somnului, | |
mă voi afunda într-un somn adânc și relaxant, ce va dura până când mă | |
voi deștepta la timp, simţindu-mă minunat și perfect sănătos... | |
Acum am creat Dormitorul, pentru a dormi profund și pentru a-mi | |
dezvolta puterea creatoare... | |
Acum, voi părăsi casa și voi reveni pe malul râului... Simt iarba verde și | |
mătăsoasă sub tălpi. În curând, voi număra de la 1 la 7, pentru a ieși | |
treptat din această stare sănătoasă de relaxare profundă... 1... 2... 3... 4... | |
am trecut acum de jumătate, când voi deschide ochii voi fi complet treaz | |
și revitalizat, atât fizic, cât și mintal... 5, încep să-mi pregătesc corpul... 6, | |
sunt gata să deschid ochii... și 7, deschid ochii și sunt complet treaz acum, | |
vioi din punct de vedere fizic și mintal. | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
DORMITORUL 139 | |
REZUMAT | |
de | |
Creierul nu poate procesa simultan două gânduri. În consecință, conti- | |
nuaţi să folosiţi un monolog interior pozitiv atunci când sunteţi confruntat | |
de temeri. | |
. Teama există numai în minte. Învățaţi să acționaţi, să vă implicaţi în | |
lucruri de care vă temeţi și veți descoperi că ea nu mai există. | |
. Renunțaţi la ceasul deșteptător și creaţi-vă în minte „Ceasul ocaziei, | |
plasat în Dormitor. | |
„ Folosiţi Poteca Somnului, asigurându-vă în fiecare noapte un somn adânc | |
și relaxant. | |
. Dacă v-aţi trezit mai devreme, profitaţi de acest fapt pentru a face o | |
plimbare sau pentru a citi o carte motivaţională. | |
. Țineți Jurnalul Serii pe noptieră, pentru a vă nota ideile ce apar în timpul | |
somnului. | |
. Învăţaţi să vă studiaţi visele, pentru a obține o cunoaștere mai profundă | |
asupra lucrurilor și a pune la treabă o parte cât mai mare a capacităţilor | |
dumneavoastră creatoare. | |
11. ALTE ÎNCĂPERI | |
După cum poate că v-aţi așteptat, o parte din cursurile MindStore se referă la | |
alte încăperi din Casa de pe Malul Drept. Fiecare încăpere conține tehnici puter- | |
nice, pe care le puteți folosi în scopuri precise. În plus, aveți libertatea să creați | |
noi camere în Casa dumneavoastră, pe măsură ce dezvoltarea și cunoașterea | |
propriei persoane oferă noi posibilități. După ce veți transforma MindStore în- | |
tr-un mod de viață, vă veți dezvolta propriile idei; idei la care eu nu m-aș fi gân- | |
dit niciodată (credeți-mă, mulți, foarte mulți dintre membrii noștri au făcut-o). | |
Devenind competent în utilizarea tehnicilor MinădStore învățate, veți putea | |
adăuga noi camere dacă veți dori să vă îmbunătățiți performanțele în sport, în | |
artă sau în practicarea unui hobby. | |
Eu, de pildă, am construit în peisajul meu interior o pistă de bowling, la mar- | |
ginea unei grădini. Asta s-a petrecut cu niște ani în urmă, când jucam bowling | |
cel puţin o dată pe săptămână. Deși îmi făcea plăcere compania celorlalți jucă- | |
tori și competiţia în sine, nu mă atrăsese niciodată cu adevărat ideea de a par- | |
ticipa la turnee. Eram un jucător bunicel, dar în nici un caz unul de mâna întâi. | |
Exersând în imaginația mea, acolo unde de fiecare dată lansările bilei erau | |
perfecte, am reușit să-mi „gravez“ succesul în subconștient. În fiecare noapte, | |
jucam acolo, într-un loc în care timpul nu exista. Îmi amintesc că mă impre- | |
sionase povestea unui american luat prizonier de vietnamezi. Pe toată durata | |
teribilei sale captivități, el „jucase“ zilnic (în intimitatea imaginaţiei) un parcurs | |
integral de golf, repetând loviturile din diferite unghiuri și poziţii. Petrecuse | |
astfel ore în șir într-o lume personală, reușind să rămână cu mintea întreagă în | |
mijlocul ororilor războiului. | |
În cele din urmă, individul, revenind acasă, a ajuns și la clubul său de golf, | |
unde a jucat o partidă adevărată după șase sau șapte ani. Spre surpriza genera- | |
lă, a obținut un punctaj mult mai bun decât reușise vreodată. Bineînţeles, el nu a | |
fost surprins, pentru că între pereţii celulei micuțe și mizerabile învățase impor- | |
tanța unei imaginații controlate și a DORINȚEI, CREDINȚEI și CERTITUDINII. | |
La șase săptămâni după ce am început să joc bowling pe pista mea | |
imaginară, am fost selecționat în echipa districtului. Vă repet: Funcţionează! | |
Puteţi construi un teren de golf sau de tenis, o pârtie de schi etc. — posibilitățile | |
ALTE ÎNCĂPERI 141 | |
sunt nenumărate. Exersaţi atunci când sunteți complet relaxat, dezvoltați-vă | |
dăruirea, pentru a atinge nivelul de performanță dorit, și veţi vedea cum progre- | |
saţi, mai cu seamă dacă înaintea fiecărei competiţii vă faceți timp pentru PRC și | |
o repetiție mintală completă. Nu îndrăznesc să afirm că veți câștiga de fiecare | |
dată, întrucât în sport contează mai mult participarea, dar activitatea în sine vă | |
va face mai multă plăcere și veţi avea o evoluție superioară. | |
Artiştii plastici mi-au povestit că și-au construit ateliere interioare, unde lu- | |
crările sunt plăsmuite în minte și completate în cele mai amănunțite detalii, îna- | |
inte de a fi începute în realitate. Muzicienii care au adoptat tehnicile MindStore | |
mi-au mărturisit că și-au îmbunătățit performanțele. Ei exersează fără greșeală, | |
iar înainte de spectacol recurg la o repetiție mintală completă în Cabina de Mon- | |
taj, oprind în stop-cadru ovaţiile spectatorilor și focalizându-și energia. | |
Repet: tehnicile MindStore nu sunt câtuși de puţin inedite. Un episod cu | |
totul deosebit din istoria științei se referă la Nikola Tesla, celebrul inventator | |
american din domeniul electrotehnicii. El a proiectat generatoare de curent | |
extrem de puternice, numai că metoda lui — graţie căreia a obținut progrese | |
remarcabile — consta în trecerea responsabilităţii pentru creativitate pe seama | |
subconștien-tului. Tesla începea prin a face câteva schițe aproximative, după | |
care, relaxându-se și stimulându-și imaginația, pretindea că se găsea într-un | |
laborator situat în mintea lui. Cupla prototipul la un banc de probe imaginar, | |
apoi îl pornea și-și închipuia că acesta funcţiona. | |
Genialitatea ideii sale consta în faptul că își lăsa prototipul „mergând“ în | |
minte, spunându-și că avea să revină peste două zile, ca să controleze fiabilitatea | |
și să verifice problemele de funcționare sau concepție. Când se întorcea în | |
laboratorul mintal, constata că erau necesare unele modificări. După ce le făcea, | |
Tesla repeta testul de anduranţă, lăsând să treacă alte două zile. De fiecare dată | |
când revenea în laborator, aducea corecțiile necesare, până reușea să obțină un | |
generator electric perfect. Apoi, îl transfera în lumea reală prin intermediul unor | |
desene de execuţie impecabile și supraveghea toate fazele producerii pieselor. | |
Absolut toate mașinile sale erau perfecte, până la cel din urmă detaliu. | |
Întotdeauna a fost așa. Pentru obținerea succesului sunt necesare ambele | |
emisfere cerebrale. Viitorul există în lumea imaginată de mintea noastră. Inainte | |
de a deveni realitate, el trebuie să existe mai întâi acolo. Ce fel de imagini ați | |
contemplat? Acum, deţineţi tehnicile și cunoașterea necesare pentru a acționa. | |
Învățaţi să vă controlați imaginația și să creaţi o Istorie Viitoare perfectă. | |
Programele vor rula oricum — prin urmare, de ce să nu veniţi alături de mine, | |
pentru a făuri lumea pe care o doriţi cu adevărat? M | |
Acționați cu demnitate, forță și curaj în direcția cuvenită, pentru a găsi | |
soluțiile ce ne vor ajuta pe toți să ducem o viață mai fericită, mai sănătoasă și | |
mai prosperă. | |
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ | |
Richard Bandler și John Grindler, Broscuţa care a ajuns prinț (Frogs into Princes | |
- Real People Press, 1979) | |
Tony Buzan, Folosește-ţi mintea (Use Your Head — BBC Books, 1974) | |
George S. Clason, Omul cel mai bogat din Babilon (The Richest Man in Babylon — | |
Signet, 1988) | |
Dr John Diamond, Corpul nu te minte (Your Body Doesn't Lie — Warner Books, | |
1979) | |
Mark Fisher, Milionar la minut (The Instant Millionaire — Pan, 1990) | |
Timothy W. Gallwey, Meciul de golf interior (The Inner Game of Golf — Pan, 1979) | |
Timothy W. Gallwey, Meciul de tenis interior (The Inner Game of Tennis — Pan, | |
1981) | |
Robert Heller, Super-manageri (The Super Managers — Penguin, 1984) | |
Robert Heller, Super-șefi (The Super Chiefs — Penguin, 1992) | |
Napoleon Hill, Gândeşte și îmbogăţește-te (Think and Grow Rich — Wiltshire Book | |
Co, 1937) | |
Napoleon Hill și W. C. Stone, Succesul prin atitudinea mintală pozitivă (Success | |
Through a Positive Mental Attitude — Thorsons, 1960) | |
Maxwell Maltz, Psihocibernetică (Psycho Cybernetics — Wiltshire Books, 1960) | |
Andrew Matthews, Fii fericit (Being Happy — Media Masters, 1988) | |
Dr Joseph Murphy, Puterea subconștientului (The Power of Your Subconscious | |
Mind — Thorsons, 1963) | |
Norman Vincent Peale, Puterea gândirii pozitive (The Power of Positive Thinking — | |
Cedar Press, 1985) | |
Anthony Robbins, Putere nelimitată (Unlimited Power — Simon & Schuster, 1986) | |
David Schwartz, Magia gândirii îndrăzneţe (The Magic of Thinking Big — | |
Thorsons, 1959) | |
INDEX | |
acceptare, 12-13 | |
adrenalină, 32-33 | |
afirmații, 43-46, 47, 56, 90, 92, | |
119-120, 123 | |
anestezie, 35-36 | |
atitudine, 18, 23-24, 30, 35-42 | |
autoapreciere, 68 | |
automulțumiri, 67: | |
bani, 18 | |
beneficii, 103 | |
biocalculator, vezi creier | |
brainstorming, 123 | |
Cabina de Montaj, 97 | |
cadru temporal, 97 | |
carieră, 18 | |
Casa de pe Malul Drept, 54 | |
Ceasul ocaziei, 130 | |
circulație sanguină, 59 | |
control, 99 | |
creativitate și vise, 133 | |
credință, 104 | |
creier: | |
efecte de relaxare, 59, 70 | |
folosire optimă, 26-30, 48-50, 64 | |
procesare gânduri, 128, 139 | |
pregramare, 88-89 | |
stabilire cadru temporal, 98-99 | |
stabilire de obiective, 77 | |
dată, pentru atingere obiective, | |
118-119, 120 | |
declanșatori, 42 | |
desene, 120-121, 123 | |
deșteptare, 130-131, 132-133, 140 | |
dezamăgire, 102, 103 | |
dezvoltare personală, 17 | |
dorinţă, și rezultate, 103-105, 108, | |
111,117, 141 | |
Dormitor, 129-131, 136-138 | |
duș, în Sala de Antrenament , 62-63, | |
64, 65-67 | |
echilibru, 12 | |
ecran transparent, 46-47 | |
emisfera cerebrală dreaptă, 27-30, | |
49-50, 52-53, 60, 77, 88, 98, | |
129 | |
emisfera cerebrală stângă, 27-30, | |
52-53, 77, 79, 91, 93, 99, | |
energie, 21-22, 39, 61-64 | |
eșecuri, 12-13 | |
examinare progres, 77 | |
exercițiul de relaxare simplă, 50-51, | |
58 | |
Exercițiul Fundaţiei, 58 | |
Exerciţiul Standard de Intrare, 62, 64, | |
70, 129-130 | |
finanțe, 18 | |
fotografii, 120, 123 | |
Fundaţia Fizică, 53 | |
Fundaţia Fizică și Mintală, 53, 60 | |
Fundaţie, 53, 60 | |
144 | |
gândire orientată spre soluții, 23, 24, | |
30, 93, 95 | |
gânduri: | |
creatoare și vise, 133-136, 140 | |
dominante și realitate, 88-89 | |
factor determinant, 13, 23-24 | |
interfață minte/corp, 35-37, 52 | |
negative, 23 | |
optimiste, 23, 24, 30 | |
relaxante, 52-57 | |
Gestalt, 92-93, 96, 100, 119, 121, 125 | |
gimnastică aerobică, 133 | |
griji, 126-128, 139 | |
hipotalamus, 33 | |
Holul Central, 67-70 | |
idei, și vise, 133-136, 140 | |
imaginaţie, 52-57 | |
imagini, în Holul Central, 67-68, 70 | |
informaţii, noi, 26-27 | |
Istorii Viitoare, 90, 92, 96, 98, 109 | |
programare, 99-104, 108, 124 | |
împărtășire, 104 | |
încălzire, 34-35 | |
încredere în sine, 22, 81 | |
Jurnalul Serii, 113-124, 125 | |
kineziterapie, 36 | |
limbaj, pozitiv, 42 | |
Lista Eliminărilor, 115-116 | |
Lista Recompenselor, 115, 123 | |
meditaţie, 52 | |
membre, senzaţia îngreunării, 59 | |
mișcări ochi, 98 | |
MindStore | |
alte încăperi, 140-141 | |
exerciţiul 1: relaxarea simplă, | |
50-51 | |
PROGRAMAȚI-VĂ SUCCESUL! | |
exerciţiul 2: Casa de pe Malul | |
Drept, 55-57 | |
exercițiul 3: Vestibulul și Sala de | |
Antrenament, 64-67 | |
exercițiul 4: Holul Central, 68-70 | |
exercițiul 5: Cabina de Montaj, | |
105-108 | |
exercițiul 6: Dormitorul, 136-137 | |
Exercițiul Standard de Intrare, 62, | |
64, 70, 129-130 | |
minte conștientă, 11, 86, 102 | |
monolog interior, 23-24, 37, 41, 92 | |
muncă, și stres, 33 | |
noroc, 25-26, 83 | |
notare, idei, 121 | |
obiective: | |
atingere, 42 | |
descriere, 119 | |
pericol provocat de împărtășire, | |
104 | |
obiective pe termen lung, 117 | |
obiective pe termen scurt, 117 | |
odihnă, vezi Perioada de Recuperare | |
Calitativă | |
percepție timp, 58 | |
Perioada de Recuperare Calitativă, 34 | |
planificare, și obiective, 77-80, 82-83, | |
89, 90-91 | |
Planificatorul de Programe, 119-121, | |
124 | |
Platforma Program, 77-78 | |
Poteca Somnului, 132-133, 136, 140 | |
prieteni, efectul de îndepărtare dato- | |
rat schimbării, 8, 9, 104-105 | |
probleme, 41 | |
programare, 88-89, 99-103, 108, | |
118-119 | |
subconștient, 56, 141 | |
ÎNDEX | |
programare zi, 109-113, 123-125 | |
Programarea Neurolingvistică, 98-99 | |
Raza Energizantă, 63-64, 66, 112 | |
reclame subliminale, 120 | |
relaxare, 33-34, 48-57, 63-64 | |
repetiții mintale, 124-125, 141 | |
resentimente, 116 | |
risc, 24, 74 | |
Roata Vieţii, 14-20, 93, 114-115 | |
și Zonele de Confort, 81, 88 | |
rugăciune, 89 | |
Sala de Antrenament, 60-61, 62 | |
salivare, 59 | |
sănătate, 17 | |
schimbare, rezistența ła, 109-110 | |
siguranţă, 104-105, 108, 141 | |
Simbolul Potenţialului, 61, 63, 70 | |
sistemul nervos parasimpatic, 59 | |
sistemul nervos simpatic, 59 | |
sistemul nervos vegetativ, 59 | |
soluționare probleme, 23 | |
programare Istorie Viitoare, | |
99-103 | |
somn, 60, 129-139 | |
spirala negativismului, 40, 61 | |
spirala pozitivității, 40 | |
stimuli, și stres, 32-33, 35-36, 47 | |
stres: | |
cauze, 31-34 | |
control, 21-22, 30 | |
efecte negative, 9, 21, 31, 62 | |
exerciții de relaxare, 52, 57, 70 | |
răspuns, 32-34, 35-36, 47, 126 | |
145 | |
subconștient, 11, 101,102, 110 | |
atingere obiective, 86-88, 104, | |
creativitate, 142 | |
deșteptare, 130, 132, 136 | |
programare succes, 56, 141 | |
șabloane, 91-93, 109-110 | |
vise, 136-137 | |
succes: | |
caracteristici, 12, 21-30, 83 | |
dedicare, 13 | |
echilibru personal, 12, 20, 89 | |
teamă de, 12, 110 | |
talent, 21-22 | |
temeri, 126-128, 139 | |
testare mușchi, 23-24 | |
timp prezent, 87, 89, 120 | |
unde cerebrale, 88 | |
Vestibul, 60, 63-67 | |
viață de familie, 15-16 | |
viață socială, 16-17 | |
viață spirituală, 18-19 | |
vinovăție, 93, 94 | |
vise: | |
amintire, 135-136 | |
consemnare în scris, 121-122, | |
124 | |
gândire creatoare, 133-135, 140 | |
obiective, 87-88, 89 | |
viziune, 77, 83-88, 95, 105, 117 | |
zi, programare, 110-113, 123, 125 | |
Zonele de Confort, 25-26, 30, 80-87, | |
90, 104, 105, 109, 110 | |
Alte informații asupra cursurilor pe care Jack Black și MindStore le oferă pentru | |
întreprinderi, public și copii se pot obține de la MindStore, MindStore House, 36 | |
Speirs Wharf, Port Dundas, Glasgow G4 9TB. Telefon: (0236) 729830. | |
Sign up for free
to join this conversation on GitHub.
Already have an account?
Sign in to comment