Exemplu model fisa wikipedia.txt

Exemplu model fisa wikipedia.txt

da, dar ai gresit formatul. Tu ai pus:

{{Civilizație

Dar trebuia la inceput:

{{Infocaseta Biografie 

Adica daca pun {{Civilizație  sau  {{Infocaseta Civilizație

atunci wikipedia pierde formatul pentru imaginea principala de la profil. Deci, cand este vorba despre persoane sau domenii (agricultura, semanat, inteligenta articifiala, etc) se foloseste  {{Infocaseta Biografie care arata astfel:

{{Infocaseta Biografie

| numele_subiectului   = Nicolae Cernescu

[[File:Nicolae Cernescu.jpg|thumb|Nicolae Cernescu]]

| mărimea_imaginii     = 

| descrierea_imaginii  = 

| data_nașterii        = [[31 august]] [[1904]]

| locul_nașterii       = [[Câmpulung]], [[România]]

| data_decesului       = [[26 aprilie]] [[1967]], (63 de ani)

| locul_decesului      = [[București]], [[Republica Socialistă România]]

| ocupație             = [[Chimist]], [[Pedolog]]

| căsătorit            = 

| părinți              = Familie de învățători

| copii                = 

| premii               = [[Ordinul Muncii]] cl. I (1964)<ref name="D641">[http://www.legestart.ro/Decrete-din-anul-1964-%284408644%29.htm Decretul 641/1964 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I academicianului Nicolae Cernescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119045148/http://www.legestart.ro/Decrete-din-anul-1964-%284408644%29.htm |date=2012-01-19 }}, leg Collins Dictionary.ro, accesat 2010-08-16</ref><br/>

[[Premiul de Stat]] (1962)<ref name="hcm281">[http://lege5.ro/Gratuit/g43dgojq/hotararea-nr-281-1963-privind-acordarea-premiului-de-stat-al-republicii-populare-romane-pe-anul-1962 HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962], lege5.ro, accesat 2016-12-31</ref><br/>

[[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (1957)<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 613 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VII, nr. 2, 13 ianuarie 1958, p. 9.</ref>

| semnătură            = 

}}

{{Membru Academia Română

| tip_membru           = titular

}}

cand ai denumiri de tari, orase, regiuni, etc, atunci cel mai simplu inlocuiesti sectiunea de {{infocaseta .. }} cu imaginea, apoi adaugi subiectul. Este cel mai simplu. Exemplu:

[[File:Persepolis relief.jpg|thumb|Relief din Persepolis, reprezentând un tribut adus regelui ahemenid]]

'''Persia antică''' reprezintă o civilizație istorică majoră care a dominat Orientul Apropiat și regiuni extinse din Asia, Europa și Africa între aproximativ 550 î.Hr. și 330 î.Hr., sub dinastia ahemenidă, urmată de dinastiile parțiană și sasanidă până în secolul VII d.Hr. Centrată în actualul Iran, Persia antică a fost renumită pentru organizarea sa imperială complexă, arhitectura monumentală (ex. Persepolis), sistemele avansate de irigații (ex. qanat), arta sofisticată și contribuțiile la știință, religie (zoroastrism) și administrație. Imperiul Ahemenid, fondat de [[Cirus al II-lea cel Mare]], a fost unul dintre cele mai mari imperii din istorie, influențând culturi din [[Grecia antică]], [[Egiptul antic]] și India. În context românesc, influențele persane au ajuns indirect prin contactele culturale din perioada dacică și romană, vizibile în ornamente și tehnologii agricole. [https://www.iranicaonline.org ''Encyclopædia Iranica'']

Apoi, varianta 2, cand ai denumiri de tari, orase, regiuni, etc, atunci cel mai simplu inlocuiesti sectiunea de {{infocaseta cu asta:

{{referințe|date=iunie 2021}}

{{multiple image|perrow = 2|total_width=400

 | image4 = Theater of Epidaurus - Flickr - GregTheBusker.jpg

 | alt4 = right

 | width4 = 200

 | image3 = The Discobolus Lancellotti, Roman copy of a 5th century BC Greek original by Myron, Hadrianic period, Palazzo Massimo alle Terme (11398129933).jpg

 | alt3 = left

 | width3 = 200

 | image2 =  Andokides Painter ARV 4 9 Herakles reclining with Athena (01).jpg

 | alt2 = right 

 | width2 = 200

 | image1 =   Parthenon by Joy of Museum.jpg

 | alt1 = left

 | width1 = 200

 | footer =   

}}

{{Istoria Greciei 02}}

Apoi adaugi informatii despre subiect...

'''Grecia Antică''' (în {{el|Ἑλλάς}}, în {{la|Hellás}}) a fost o civilizație [[Antichitatea|antică]] din [[bazinul mediteranean]], provenită din [[peninsula balcanică]], care a durat din [[secolul al XII-lea î.Hr.]] până în anul [[313|313 d.Hr.]], la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea [[Academia din Atena|academiei ateniene]] de către împăratul [[Iustinian I (cel Mare)|Iustinian I]] în [[529|529 d.Hr.]] După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-[[Imperiul Roman de Răsărit|bizantină]].

Exemplu fisa:

{{notabilitate|date=aprilie 2025}}
{{referințe|date=aprilie 2025}}

{{Infocaseta Biografie
| numele_subiectului   = Nicolae Cernescu
[[File:Nicolae Cernescu.jpg|thumb|Nicolae Cernescu]]
| mărimea_imaginii     = 
| descrierea_imaginii  = 
| data_nașterii        = [[31 august]] [[1904]]
| locul_nașterii       = [[Câmpulung]], [[România]]
| data_decesului       = [[26 aprilie]] [[1967]], (63 de ani)
| locul_decesului      = [[București]], [[Republica Socialistă România]]
| ocupație             = [[Chimist]], [[Pedolog]]
| căsătorit            = 
| părinți              = Familie de învățători
| copii                = 
| premii               = [[Ordinul Muncii]] cl. I (1964)<ref name="D641">[http://www.legestart.ro/Decrete-din-anul-1964-%284408644%29.htm Decretul 641/1964 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I academicianului Nicolae Cernescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119045148/http://www.legestart.ro/Decrete-din-anul-1964-%284408644%29.htm |date=2012-01-19 }}, leg Collins Dictionary.ro, accesat 2010-08-16</ref><br/>
[[Premiul de Stat]] (1962)<ref name="hcm281">[http://lege5.ro/Gratuit/g43dgojq/hotararea-nr-281-1963-privind-acordarea-premiului-de-stat-al-republicii-populare-romane-pe-anul-1962 HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962], lege5.ro, accesat 2016-12-31</ref><br/>
[[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (1957)<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 613 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VII, nr. 2, 13 ianuarie 1958, p. 9.</ref>
| semnătură            = 
}}

{{Membru Academia Română
| tip_membru           = titular
}}

'''Nicolae Cernescu''' (n. [[31 august]] [[1904]], [[Câmpulung]], d. [[26 aprilie]] [[1967]], [[București]]) a fost un chimist și pedolog român, membru titular al [[Academia Română|Academiei Române]]. Recunoscut pentru contribuțiile sale în chimia fizică și fertilitatea solurilor, a dezvoltat studii fundamentale privind schimbul de cationi, chimismul pedogenetic și ameliorarea solurilor acide, influențând semnificativ știința solului din România.<ref name="arges">{{Citation |date=2016-04-28 |author1=Arges, Jurnal de |publisher=Jurnalul de Arges |title=Nicolae Cernescu, profesorul de pedologie de la Institutul Agronomic din București |url=https://jurnaluldearges.ro/nicolae-cernescu-profesorul-de-pedologie-de-la-institutul-agronomic-din-bucuresti-29100/}}</ref>

== Biografie ==

Nicolae Cernescu s-a născut la 31 august 1904 în Câmpulung, județul Argeș, România, într-o familie de învățători.<ref name="arges"/> A urmat școala primară în Câmpulung și a continuat studiile la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde a fost un elev eminent, absolvind bacalaureatul în 1921, la doar 17 ani. La 21 de ani, a obținut licența în științe fizico-chimice la Facultatea de Științe a Universității din București, în 1925.<ref name="arges"/>

Imediat după absolvire, a fost angajat la Secția de Agrogeologie din Institutul Geologic al României, unde a lucrat sub îndrumarea profesorului [[Teodor Saidel]], colaborând ulterior cu [[Petre Enculescu]] și [[Emil Protopopescu-Pache]]. S-a dedicat profund acestei instituții, care a rămas un pilon central al activității sale. Între 1929 și 1931, și-a continuat pregătirea la Școala Politehnică Federală din Zürich, unde, sub îndrumarea profesorului G. Wiegener, și-a susținut teza de doctorat în chimie în 1931.<ref name="arges"/> În 1935, a obținut titlul de doctor docent.<ref name="arges"/>

A ocupat poziții academice variate, fiind asistent la catedrele de chimie generală (1927–1928) și de chimia solului ale Facultății de Agronomie din București, șef de secție la Laboratorul de Analize Chimice și Industriale, precum și asistent și șef de lucrări la Catedra de Chimie Fizică și Analitică (1939–1947).<ref name="arges"/> Din 1947, a devenit conferențiar, iar din 1948, după retragerea profesorului P. Enculescu, a fost numit profesor de pedologie la Institutul Agronomic „N. Bălcescu” din București, unde a activat până la decesul său în 1967.<ref name="arges"/> În 1949, a primit Premiul Emil Racoviță acordat de Academia R.S.R., iar în 1955 a fost ales membru al Academiei Române, activând în Secția de Științe Agricole.<ref name="arges"/>

Ca profesor, Cernescu a format generații de specialiști în pedologie, fiind apreciat pentru rigoarea științifică și claritatea cursurilor sale.<ref name="pestean">{{Citation |author=Viorel Iulian Peștean |title=Oameni de seamă ai științei agricole românești |volume=vol. 2 |publisher=Editura Satis |year=2000 |url=https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2}}</ref> A murit la 26 aprilie 1967, în București, în plină activitate, lăsând o moștenire semnificativă în pedologia românească.<ref name="arges"/>

== Activitate științifică ==

Nicolae Cernescu a fost un reprezentant de seamă al celei de-a doua generații a școlii românești de pedologie, fondată de [[Gheorghe Munteanu-Murgoci]], alături de personalități precum [[Nicolae Bucur]], C.V. Oprea, C. Chiriță și Grigore Obrejanu. Această generație, activă între 1936 și 1975, a menținut un nivel ridicat de probitate științifică, contribuind atât la fundamentarea teoretică a pedologiei, cât și la aplicațiile practice în agricultură.<ref name="arges"/>

Cernescu a adus contribuții esențiale în chimia fizică și fertilitatea solurilor, concentrându-se asupra mecanismului schimbului de cationi în silicații naturali și sintetici, chimismul pedogenetic al solurilor și ameliorarea solurilor acide prin aplicarea de marne.<ref name="arges"/> Studiile sale asupra reacției solurilor în funcție de natura cationilor schimbabili au oferit noi perspective pentru practica agricolă, în special în zonele cu soluri acide din România.<ref name="pestean"/> A dezvoltat metode analitice pentru evaluarea fertilității solurilor, contribuind la modernizarea pedologiei românești.<ref name="pestean"/>

Colaborarea sa timpurie cu [[Teodor Saidel]] i-a permis să aprofundeze chimia solului, un domeniu în care a adus contribuții originale, depășindu-și mentorul prin incursiuni în alte aspecte ale pedologiei. Cercetările sale s-au bazat pe lucrări de teren și laborator, prezentate în sesiuni de comunicări, conferințe și congrese internaționale, unde a fost recunoscut ca un specialist de marcă. Încă din timpul doctoratului, s-a concentrat pe chimia solului, iar studiile sale asupra schimbului de ioni au fost incluse în comunicările lui G. Wiegener din 1934 și 1936.<ref name="pestean"/>

A adus o contribuție excepțională în studiul schimbului ionic, demonstrând că în silicații sintetici capacitatea de schimb crește cu raportul SiO2:Al2O3 până la o anumită valoare, după care scade, devenind nesemnificativă la gelul de acid salicilic. De asemenea, a îmbunătățit metoda Schollenbergher pentru determinarea cationilor schimbabili și a valorilor T, introducând descompunerea CaCO3 cu acid acetic și saturarea probei cu ionul NH4 prin ponderare cu acetat de amoniu, un procedeu realizat în 1953, cu zece ani înaintea lui R.J. Tompson.<ref name="pestean"/>

Cernescu a studiat sistematic capacitatea de schimb cationic și cationii de schimb în principalele tipuri de sol din România, oferind date complete pentru solurile formate pe loess. A analizat raportul C:N în condiții climatice variate, concluziile sale fiind valabile și astăzi. A studiat dinamica potasiului, urmărind potasiul schimbabil extras cu acetat de aluminiu, și a constatat variații valorice distincte în diferite tipuri de sol.<ref name="pestean"/>

O altă temă importantă a fost substanța organică, unde a analizat raportul acizi huminici:acizi fulvici (H:F), pH-ul și gradul de saturație în baze. Împreună cu M. Cicotti, a concluzionat că relațiile bioclimatice influențează formarea humusului, raportul H:F fiind subunitar în climat umed și supraunitar în zone aride.<ref name="pestean"/>

În domeniul genezei solurilor, a adoptat concepția naturalistă a lui [[Gheorghe Munteanu-Murgoci]], considerând solul un „sistem dinamic în continuă evoluție” sub influența factorilor de pedogeneză. A subliniat rolul agrotehnicii, al plantelor cultivate și al irigațiilor în fertilitatea solului. Cercetările sale au combinat caracterizarea morfologică cu însușirile fizico-chimice, definind zone climatice de sol pe baza studiilor din Munții Bucegi. A introdus denumiri noi, precum „podzolul humico-feriiluvial”, „solul brun de pădure eubazic” și „solul podzolic argiloiluvial”. A corectat indicele de ariditate al lui De Martonne, acordând un rol important materialului parental în determinarea fertilității naturale și explicând diversitatea solurilor prin variația rocilor de solilificare.<ref name="pestean"/>

Cernescu este considerat precursorul și fondatorul cercetărilor de chimism genetic al solurilor, începând cu solul brun roșcat de pădure (1945). A concluzionat că migrarea argilei pe profil și acumularea ei în orizontul B sunt procesele principale în formarea acestui tip de sol, humusul având un rol secundar din cauza mineralizării rapide.<ref name="pestean"/>

=== Lucrări majore ===

Nicolae Cernescu a publicat 69 de lucrări științifice, realizate în colaborare cu colective de cercetare, caracterizate printr-o profundă densitate științifică și o amprentă proteică. Deși nu a publicat tratate, cursuri universitare sau lucrări monografice de mari dimensiuni, și a activat doar nouă ani la catedră, contribuțiile sale au fost unanim recunoscute ca o operă de valoare certă, axată pe profunzime mai degrabă decât pe cantitate.<ref name="pestean"/> Șase ani după decesul său, urmașii i-au publicat lucrările într-un volum intitulat '''Opere alese''', realizat la un nivel editorial academic.<ref name="pestean"/> [[File:Nicolae_I._Cernescu_-_Opere_alese.jpg|thumb|Nicolae I. Cernescu - Opere alese]]

Acest volum sintetizează contribuțiile sale fundamentale în chimia solului și pedologie, incluzând studii despre schimbul de cationi, fertilitatea solurilor și metode de ameliorare, fiind o referință pentru cercetători și agronomi.<ref name="pestean"/> Alte lucrări notabile abordează chimismul pedogenetic și caracterizarea solurilor acide, consolidând rolul său de pionier în știința solului.<ref name="pestean"/> A contribuit, de asemenea, la elaborarea cursurilor de pedologie pentru studenții Institutului Agronomic din București, influențând formarea specialiștilor din domeniu.<ref name="pestean"/> Un exemplu al rigorii sale este '''Harta de soluri a României''', care a depășit în valoare harta similară a sovieticilor Gherasimov-Ivanova.<ref name="pestean"/>

== Distincții ==

* [[Premiul de Stat]] (1962)<ref name="hcm281"/>
* [[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (1957) „cu ocazia celei de a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Române și pentru merite deosebite în îndeplinirea sarcinilor date de Partidul Muncitoresc Romîn, pentru merite deosebite pe tărâmul construcției de stat, economice, sociale, culturale și obștești”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 613 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul VII, nr. 2, 13 ianuarie 1958, p. 9.</ref>
* [[Ordinul Muncii]] cl. I (1964)<ref name="D641"/>
* Premiul Emil Racoviță acordat de Academia R.S.R. (1949)
* Membru al Societății Internaționale de Știința Solului
* Secretar al Societății Naționale de Știința Solului (1933–1948)
* Vicepreședinte al Societății Naționale de Știința Solului (1962)
* Președinte al Societății Internaționale de Știința Solului (1960–1964)
* Membru al Comitetului de redacție a Hărții Solurilor Europei (1957)
* Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole din R.D.G. (1963)
* Membru al Comitetului de consultanță pentru aplicarea științei și tehnicii al Secretarului General al ONU

Nicolae Cernescu a reprezentat România la conferințe internaționale de chimia și cartografia solului, inclusiv la Budapesta (1929), Viena (1937) și Helsinki (1939), contribuind cu lucrări remarcabile.<ref name="pestean"/>

== Bibliografie selectivă ==

* ''Facteurs de climat et zones de sol en Roumanie'', Publicația Institutului Geologic al României, București, 1938.
* ''Capacitatea de schimb a solului în raport cu conținutul de argilă și humus'', Publicația Institutului Geologic al României, București, 1939.
* ''Determinarea capacității de schimb și a cationilor schimbabili în sol'', Institutul Geologic Român, Studii tehnice și economice Seria C, nr. 5, Imprimăria Națională, București, 1939.
* ''Humusul și raportul C:N în profilele tipurilor zonale de sol din România'', Revista Știința tehnică și economică, Institutul Geologic al României, seria C, nr. 7, București, 1941.
* ''Rezultate obținute la cartarea solurilor în județul Rîmnicu Sărat'', Institutul Geologic Român, volumul XXVI, București, 1952.
* ''Principii privind cartarea solurilor și raionarea teritoriilor în scopuri agroproductive'', Probleme agricole, nr. 1, 1955.
* ''Clasificarea solurilor cu exces de umiditate'', Cercetări de pedologie, Editura Academiei R.P.R., București, 1958.
* ''Raionarea pedogeografică a R.P.R.'', Realizări în geografie R.P.R. în perioada 1947-1958, Editura științifică, București, 1958.
* ''Condițiile naturale ale depresiunii Făgărașului și solurile din sectorul Valea Râului Mare, valea Arpazului'', Revista Cercetări de pedologie, Editura Academiei R.P.R., București, 1961.
* ''Condițiile naturale și solurile din Depresiunea Baia Mare'', Revista Cercetări de pedologie, București, 1961.
* ''Condițiile naturale și solurile Câmpiei Române de Est'', Revista Cercetări de pedologie, București, 1961.
* ''Condițiile naturale și solurile din Ținutul Făgărașului'', Revista Cercetări de pedologie, București, 1961.
* ''Condițiile naturale și solurile R.P.R.'', Revista Cercetări de pedologie, București, 1961.
* ''Lista sistematică a solurilor din R.P.R.'', Știință și cercetare Științifică, Seria biologie și știința agriculturii, Academia R.P.R., Baza Timișoara, Tom IX, nr. 1-2, București, 1962.
* ''Solul podzolic de la Lazăr (Baia Mare) și efectul ameliorator al marnării'', Revista Științe tehnice și economice, ale Institutului Geologic, seria C (Pedologia), nr. 11, București, 1963.
* ''Note de curs'' (manuscris).
* ''Raportul H:F față de valorile V și pH-ul la solurile zonale'', Revista Știința solului, nr. 3-4, București, 1964.

== Note ==

<references />

== Referințe ==
* Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 2, Editura ASAS, București, pag.20, [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2 acces online]

== Legături externe ==

* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C]
* [https://www.asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice]
* [https://www.usamv.ro/ Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București]

{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Cernescu, Nicolae}}
[[Categorie:Nașteri în 1904]]
[[Categorie:Decese în 1967]]
[[Categorie:Chimiști români]]
[[Categorie:Pedologi români]]
[[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]]
[[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]]
[[Categorie:Laureați ai Premiului de Stat]]
[[Categorie:Decese în București]]